6,277 matches
-
rege, l-am mai văzut, l am filmat, dar n-am mai ajuns în preajma sa deși am fost și la reședința sa din Săvârșin cu ocazia participării la festivitățile legate de Marea Unire de la Alba Iulia. Nu a revenit vremea monarhiei și nu cred că vreun rege sau urmași ai lui (n-a avut urmași-băieți) va urca pe tron în această jumătate de secol. Aura de monarh, însă, o poartă cu toată demnitatea! BĂSESCU TRAIAN MAI ARE UN AN ! Traian Băsescu
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
dvs. în general confirmate sau înșelate? Într-un fel naiv, am sperat că România s-ar întoarce la regimul pe care l-am lăsat în urmă ca elev la liceul Titu Maiorescu în 1939 și că va reveni la o monarhie constituțională. Familia mea era atașată Partidului Național Țărănesc; tatăl meu, un diplomat român care adesea se consulta cu Ion Mihalache în satul său, Topoloveni, înainte de a fi numit într-un alt post diplomatic. Bunicul meu din partea mamei a fost ales
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Universitatea din Londra la mijlocul anilor '70, deși aveam un interes în regiune încă din copilărie. Acesta se datora în bună măsură unei reviste săptămânale despre istoria secolului al XX-lea, pe care o citeam cu mult entuziasm. Conținea articole despre monarhia habsburgică și problema slavilor sudici și era în parte redactată de A.P.J. Taylor. O perspectivă mai largă este aceea că am fost crescut religios ca non-conformist (tatăl meu este pastor prezbiterian). Aproape toți specialiștii în istorie central europeană din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
din străinătate. Un control sever al presei a fost instaurat de către Parlament, determin(nd apariția în 1644 a cărții Aeropagitica de Milton, o violentă apărare a libertății presei, care (ns( se referă mai mult la cărți decît la ziare. Restaurarea monarhiei în 1660 afecteaz( (i mai mult libertatea presei. În 1662 este interzisă publicarea relatărilor de la ședințele Parlamentului, iar prin licensing act este întărit sistemul autorizației prealabile și cenzura. De abia în 1695, la șase ani după Revoluția din 1688, licensing
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
franceză, care era limba Curților europene, francezii exilați au publicat (i ei mai multe ziare. Aceste publica(ii, adesea de opoziție politică, au antrenat un război al penițelor care dubla, odată cu revocarea edictului de la Nantes, între 1685 și 1815, războaiele Monarhiei, ale Republicii și ale Imperiului francez, și în care presa periodică juca un rol important între libele și știrile manuscrise. Multe din aceste gazete erau tipărite în Olanda unde se bucurau de o libertate refuzată publicațiilor indigene. Au fost numite
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
sa politică directă și prin influențarea opiniei publice, a fost unul dintre factorii esențiali ai progresului ideilor liberale și de adaptare a cunoștințelor și mentalităților la noile idei și realități ale vieții economice, sociale și culturale. 1. "Presa la asaltul Monarhiei" (1815-1848). În treizeci și trei de ani au fost emise 18 legi sau ordonanțe generale asupra presei: iat( dovada că problema libertății presei a constituit o preocupare importantă a vieții politice. A) Presa în timpul Restaurației (1815-1830) Regimul autoritar instituit prin legea din
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
făcut debutul de critic. Cît despre mica presă apolitică Le Corsaire, Le Diable boiteux, primul Figaro din 1826 aceasta era plină de spirit, marc(nd începutul unei lungi serii de titluri consacrate vieții pariziene, scandalurilor și modelor. B) Presa în timpul Monarhiei din iulie (1830-1848). Născut dintr-o revoluție provocată de presă, noul regim a fost nevoit să-i acorde acesteia o mai mare libertate. Aceasta este garantată prin articolul 8 din Charta revizuită iar legile din octombrie și decembrie 1830 diminuează
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
activitate secundară. Publica(iile opoziției, lipsite de mana anunțurilor legale și ai căror tipografi tremurau pentru brevetul lor, aveau o existență dificilă și adesea efemeră. Numai foile clericale, susținute de episcopie și de notabilitățile conservatoare, puteau supraviețui alături de foile prefecturilor. Monarhia din Iulie a f(cut posibil( apari(ia c(torva publica(ii ale opoziției liberale. Cea de a Doua Republică a fost ocazia unei proliferări f(r( precedent a unor ziare care au dispărut imediat după iunie 1848 și decembrie
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
lui Kölnische Zeitung, în pofida calității articolelor lui Karl Marx, a eșuat. A trebuit să vină anul 1848 pentru a asista în Germania, ca și în Austro-Ungaria, după suprimarea cenzurii din martie, la o extraordinară înflorire a ziarelor, antrenat( de victoria monarhiilor tradiționale. Cea mai celebră, poate, a fost foaia de caricaturi, Kladderadatch. Karl Marx și-a publicat Neue Rheinische Zeitung; la Berlin, Bismarck a lansat ultra conservatorul Kreuzzeitung, B. Wolff, național-liberalul National Zeitung și Bernstein democraticul Urwähler Zeitung; la Köln, Dumont
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
lui Frederic I, continuat apoi de Frederic al II-lea (împărați ai Germaniei), iar mai târziu între regele Franței Filip le Bel și papii Adrian al IV-lea și Grigorie al IX-lea, pentru că toți acești monarhi visau la o monarhie universală în care papa să joace rolul unui patriarh de curte. Aceste pretenții au condus chiar la un război din care papalitatea a ieșit zdrobită. Din aceste conflicte aveau să se ivească zorii primei schisme naționale în biserica franceză, prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
perioada Imperiului a trebuit să se restrîngă această libertate, iar tipografii și librarii să fie obligați să obțină brevete al căror număr rămînea limitat; dar era vorba și despre o măsură polițienească, nu numai de o organizare profesională. Imperiul, Restaurația, Monarhia din Iulie cenzurau cu ușurință publicațiile ostile politicii lor. Producția epocii este marcată de editarea numeroaselor opere complete, destinate reconstituirii bibliotecilor împrăștiate și formării bibliotecilor noilor burghezi; finanțarea era asigurată prin subscripție, sistem deja folosit de un secol. Aceste publicații
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
urmărit amuzat săptămâna trecută într-o apariție televizată. Realizatorul a început prin a aduce aminte telespectatorilor cele mai răcnite afirmații ale liderului PRM de când face umbră spectrului politic. Ce vremuri! Ce sfântă mânie proletară! Ce era la gura lui! Despre monarhie: „a transformat țara în maidan“, sau „regele Mihai a luat mită două avioane de la Stalin“. Despre problema națională: „eu sunt naționalist de la mama mea“ [...]. „Noi vrem să facem România Mare cu frații noștri de peste Prut“ [...]. „Ceaușescu a mai și greșit
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
control ale statului și cele care alimentează o piață lucrativă de texte erotice vândute "pe sub mână". În secolul al XVIII-lea, cărțile franceze sunt tipărite în Țările de Jos, ca de altfel marea majoritate a cărților care contestă Biserica și monarhia absolută. În secolul al XIX-lea, cărțile pornografice consumate în Franța continuă, în mare, să fie publicate în străinătate: mai ales în Belgia și în Olanda. Începând din 1895, Parisul devine principalul centru de producție 40. Ca regulă generală, locurile
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
boli retorice, efecte psihologice ale unor păcate ancestrale și câte și mai câte. Este magistral „citit“ comportamentul public al omului de afaceri Dinu Patriciu. Și apar ipoteze interesante în legătură cu aplecarea unei anumite părți a maimarilor financiari ai zilei către susținerea monarhiei. Vizionar îmi pare un fragment legat de Țiriac și gustul pentru monarhie (pp. 45-46), în care Tismăneanu observă afinitățile subite dintre viziunile regaliste ale megaafaceristului și un anumit fel de a fi al acestuia. Și mai interesant este că Patriciu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
câte. Este magistral „citit“ comportamentul public al omului de afaceri Dinu Patriciu. Și apar ipoteze interesante în legătură cu aplecarea unei anumite părți a maimarilor financiari ai zilei către susținerea monarhiei. Vizionar îmi pare un fragment legat de Țiriac și gustul pentru monarhie (pp. 45-46), în care Tismăneanu observă afinitățile subite dintre viziunile regaliste ale megaafaceristului și un anumit fel de a fi al acestuia. Și mai interesant este că Patriciu avea să dezvăluie obsesii oarecum asemănătoare. Vladimir Tismăneanu identifică, de asemenea, crearea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
această condiție, M. S. împăratul Napoleon recunoaște alipirea vorbită și limitele din această parte a împărăției rusești duse până la Dunăre...” Rusia sondând, încă de la începutul anului 1809, Austria asupra atitudinii sale în cazul unei extensii a granițelor sale până la Dunăre, Monarhia Habsburgică, care se pregătea tocmai atunci de război împotriva lui Napoleon, răspunse că n-are nici o obiecție de făcut. Poarta, amărâtă de purtarea vicleană a Franței față de ea, reîncepuse ostilitățile în aprilie 1809. Napoleon dădu însuși pe față consimțământul lui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
granița Austriei, fără chiar ca Austria să fi îndrăznit a cere seamă de zgomotul căderii ce o auzise; a vorbit de neajunsurile suscitate de boieri principelui Sturdza, când, la suirea lui pe scaun, a cutezat să gândească la restaurarea unei monarhii dace; a citat alternativele de favoare și de rigoare prin care a trecut însuși principele Ghica, după cum a servit sau nu, în cursul domniei sale, planul Puterii Protectoare și a dat ca dovadă: datoriile Domnului plătite la instigația Rusiei când se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
etc., care a participat la alegerile din 11 noiembrie 1945. Dominate de confuzie, falsuri și teroare, ele au fost câștigate zdrobitor (96%) de alianță inițiată de comuniști. Noul organ reprezentativ, bicameral, Adunarea Constituanta, a decis la 29 noiembrie 1945 abolirea monarhiei și proclamarea republicii. Popoarele iugoslave intrau de atunci într-o nouă etapă istorică. Dacă în alte țări, din centrul și estul Europei, ascensiunea la putere s-a realizat cu ajutorul Moscovei, în cazul de față Tito și colaboratorii săi au apărut
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dolarului, jug care apasă greu asupra Franței, Italiei și altor țări, lovite de cruntă mizerie, șomaj, decădere culturală? Ar fi căpătat oare țăranii pământul moșierilor? Am fi putut oare în deplină libertate să alungam de la putere pe exploatatori, să răsturnam monarhia burghezo-moșierească, să prefacem fabricile, uzinele și minele în bunul poporului muncitor? Fără îndoială că nu”. În încheiere, politrucul de pe malurile Dâmboviței își exprimă speranța că Partidul Muncitoresc Român va trage învățămintele necesare și va contribui, folosind „metodele bolșevice”, la „istorică
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Amfiteatre și închisori, Cluj-Napoca, 1991; Teodor Mihadaș, Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, 1990; Doru Novacovici, În România după gratii, București, 1990; Max Bănuș, Cei care ne-au ucis, București 1991; Oana Orlea, Ia-ți boarfele și mișcă, București, 1991; Andrei Șerbulescu, Monarhia de drept dialectic, București, 1991; Constantin Cesianu, Salvat din infern, București, 1992; Lena Constante, Evadarea tăcută, București, 1993; Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1994; Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, București, 1991-1996; Radu Ciuceanu, Memorii, București, 1994; Constantin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
3. Georgiștii între problema reîntregirii liberale și activitatea electorală în cadrul "Frontului Constituțional" / 154 5. 4. Participarea PNL-Gheorghe Brătianu la alegerile parlamentare din 1937 / 162 6. Principalele probleme ale vieții politice românești, din perspectiva georgiștilor / 171 6. 1. Poziția georgiștilor față de monarhie / 171 6. 2. Concepția georgiștilor asupra problemei naționale și a minorităților / 174 6. 3. Relațiile georgiștilor cu grupările politice extremiste / 185 7 . Liberalii georgiști și problemele politicii externe a României / 195 7.1. Partidul Național Liberal Gheorghe Brătianu între acceptarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Participanții erau atât de dornici să înlăture de la guvernare echipa lui Gh. Tătărescu, încât au trecut peste orice alte considerente, așteptându-se chiar la măsuri represive ale guvernului. Potrivit metodei tematice, în capitolul VI se revine la atitudinea "georgiștilor" față de Monarhie. Subiectul este deosebit de important având în vedere că Restaurația a fost motivul desprinderii lui Gh. Brătianu din Partidul Liberal. Este de înțeles susținerea revenirii lui Carol pe tron de către istoric, dar nu și "răzvrătirea" împotriva actului de la 4 ianuarie 1926
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidului 297. Analiști recenți ai programului adoptat de PNL în 1920, consideră că principiile asumate de această formațiune politică, "libertate, democrație și solidaritate", urmau să fie promovate în perioada interbelică, în statul "național unitar", într-un "sistem democratic cu o monarhie constituțională", având ca motto "progresul sub toate aspectele, în cadrul conceptului de proprietate individuală". Potrivit aceleiași opinii, politica liberală ar fi trebuit să se sprijine pe patru piloni reprezentați de "ordine, democrație, naționalism și armonie socială"298. Noile partide care se
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
democratice și republicane, acceptând formula liberală clasică-reformiști oligarhici și monarhist constituțională"314. Un spor de autoritate pe seama instituției monarhice este susținut de georgiști și în articolul intitulat Monarhism și democrație 315, în care este analizat raportul între democrație, Constituție și monarhie. Autorul ia în discuție situația în care apar conflicte între democrația realizată în practică, sub forma unei "demagogii democratice" și prevederile constituționale. În acest caz, intervine autoritatea regelui, care se află deasupra legii, pentru a putea să supravegheze la aplicarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Brătianu cu ocazia unui interviu acordat ziarului național-țărănist "Lupta", având ca temă dezbaterile pe marginea Mesajului tronului, desfășurate în iunie 1931325. Șeful georgiștilor se dovedea a fi susținător al ideii de "partid ca factor esențial de guvernământ al unei monarhii constituționale", sau ca "organizație de muncă și de jertfă", respingând caracterizarea lui drept "asociație de exploatare a unor împrejurări trecătoare". În aprilie 1932, georgistul Paul Negulescu aprecia că rolul partidului politic este de a face "educațiunea politică unitară a membrilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]