3,916 matches
-
cu trei arcade susținute de fascicole de câte patru coloane alipite, deasupra cărora se află un balcon cu alte coloane mici. Deasupra intrării principale este un amplu vestibul semicircular cu ferestre vitrate. La partea superioară a acestuia sunt amplasate cinci mozaicuri executate la München, după desenele lui Ludovic Kandler. Intrarea de pe fațada vestică se face prin trei uși semicirculare. Pe peretele exterior unde se află intrarea principală se află plăcile cu inscripțiile ctitoriei. Mobilierul catedralei a fost confecționat la București și
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
cristaline, calcare mezozoice, fliș și aglomerate vulcanice. Prezintă interesante forme carstice (Cheile Vârghișului, peștera Merești, ș.a). În extremitatea de N a munților Perșani, Oltul și-a sculptat, în bazalt, frumosul și sălbaticul defileu de la Racoș. Munții Perșani au un mozaic litologic puțin obișnuit, care reflectă o evoluție frămîntată. Alături de șisturile cristaline mai pot fi întîlnite rocile flișului (calcare, conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) și vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri). Marea complexitate litologică se reflectă
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
același nivel (700-800m), valea se adîncește cu 100-250 m, Oltul și-a format drum spălînd cuvertura de sedimente pentru ca, ulterior, întîlnind roci dure să-și croiască un defileu prin îngustimile căruia își strecoară apele. Eroziunea diferențiată a creat în acest mozaic litologic o alternanță de strîmtori și mici depresiuni apărute mai ales la confluența Oltului cu afluenfii săi. La ieșirea din defileu, la vărsarea Pîrîului Sărat, Oltul își lărgește valea cu 2-4 km în mica depresiune a Racoșului care urmărește cursul
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
(în ), (n. 23 iulie 1912, orașul Moinești, județul Bacău - d. 6 mai 1994, București) a fost șef-rabinul Cultului Mozaic din România (1948-1994) și președinte al Federației Comunităților Evreiești din România (1964-1994). În anul 1957 a devenit deputat în Marea Adunare Națională și în 1992 Membru de Onoare al Academiei Române. David s-a născut la data de 23 iulie 1912
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
legionarilor de dinainte de război nu emigrau ca acuma. Când era închisă emigrarea, cei din Israel ne făceau antisemiți; acum că e deschisă, ne acuză că-i izgonim și ne atacă și mai rău"". În octombrie 1956, a înființat „Revista Cultului Mozaic” (cu o pagină în limba ebraică, lucru unic în lumea comunistă) în care a publicat sute de articole, activând pentru susținerea drepturilor omului, a activității evreiești religioase și naționale. "„Nici unul dintre noi - afirma lordul Jacobovitz -, nu va apărea pe scena
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
ales consilier în primul Consiliu local al municipiului Craiova. În legislatura 1992-1996 a fost senator în Parlamentul României unde, începând cu toamna anului 1993, a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Comisiei de privatizare a Senatului. "Viața Șantierului", "Chimistul", "Înainte", "Ramuri", "Mozaicul", "Revista de protecție a muncii", "Viața medicală", "Curierul Filatelic", "Pădurea noastră", "Parlamentul", "Filatelia", "Rațiunea" (din 2001 - director de imagine), Studioul de Radio Oltenia Craiova, "Mesagerul Olteniei" (din 2009 - secretar general de redacție). Este prezent cu activitate de peste 40 de ani
Andrei Potcoavă () [Corola-website/Science/305326_a_306655]
-
febril, amintesc de un rimbaldian anotimp al „semnelor". Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui Dragomir. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui mozaic compus din scurte texte, este un arabesc impresionist-vizionar de imagini și reflecții. Cele cinci volume de Eseuri (1992-1997), intitulate Psihologia libertății și psihologia sclaviei, Tranziția politică actuală, Corpul și spiritul indiscriminabile, Iosif și Ruben, Semnificație și valoare, abordează, dintr-o
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
plesni. Satârul se dovedise puternic. Cel lovit căzu. În cădere se sprijini de umerii celor din față, Întorși odată cu zgomotul produs spre imprudentul atacator. O lumină stranie Îl orbi pe atacator. Mâinile-i sloboziră coada satârului. Căzu cu zgomot pe mozaicul holului. Sprijinit de ceilalți, străinul se lăsă mai mult târât decât purtat de soții lui, spre ieșire, În vreme ce Georgescu, orbecăind cu mâinile Întinse dădu peste tocul ușii vecinilor de la parter peste pragul căreia se prăbuși fără cunoștință. * * * În urma lor, luminile
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
lor. Femeia privi la rându-i nedumerită, la necunoscutul prăbușit, apoi la câinele ce stătea nemișcat În holul lor. L-a omorât ! L-a omorât cu satârul, zise ea cu spaimă, arătându-i bărbatului satârul Însângerat căzut pe holul de mozaic. Georgescu Își privi câinele cu durere. Hamilcar, murmură el stins, părăsindu-l pe holul de la parter. Câinele rămase nemișcat. Sângele Închegat arăta că iremediabilul se Întâmplase. Pe satârul lui, atârnând pe lângă pijamale, era numai sânge. Deci el era vinovatul!. Bărbatul
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
Se încadrează în mișcarea de avangardă a grupărilor ""Contimporanul"", ""Grupul nostru"", ""Criterion"", și tot în 1925 participă la expoziția internațională organizată la București de revista ""Contimporanul"". În cadrul Salonului Oficial expune compoziția ""Joc de pisici"", care este premiată. În 1927 realizează mozaicul fântânii Miorița din București. La cea de a doua expoziție a ""Contimporanului"" din 1930 în Sala "Ileana" expune alături de alți artiști de valoare: Marcel Iancu, Irina Codreanu. În acest an participă la expoziția de Artă românească din Amsterdam. În 1932
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
la locul de odihnă de mâini pioase de soldați. În cele patru colțuri, veghează patru femei în costum național, ținând în mâini câte o cunună de lauri. "Fântâna Miorița", din București, inaugurată în 1936, are părțile laterale decorate cu un mozaic în alb-negru, realizat de Milița Pătrașcu, cu scene din balada Miorița. "Bustul lui Alexandru Odobescu", amplasat în Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București, inaugurat în 1943. Militza Pătrașcu a realizat și bustul de bronz de pe mormântul marii actrițe Maria
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
portretele regilor Antioh al III-lea din Siria, al lui Ptolemeu al III-lea, al lui Mitridate al VI-lea etc.). Numele celor mai mulți din autorii acestor sculpturi-portrete au rămas necunoscute. Puține exemplare de picturi murale grecești au rezistat timpului. Unele mozaicuri, copii ale unor fresce, furnizează informații asupra picturii din acea epocă. Astfel celebrul mozaic găsit la Pompei, reprezentându-l pe Alexandru cel Mare în bătălia cu perșii de la Issus, este copia unei opere descrise de Pliniu cel Bătrân ca fiind
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
al lui Mitridate al VI-lea etc.). Numele celor mai mulți din autorii acestor sculpturi-portrete au rămas necunoscute. Puține exemplare de picturi murale grecești au rezistat timpului. Unele mozaicuri, copii ale unor fresce, furnizează informații asupra picturii din acea epocă. Astfel celebrul mozaic găsit la Pompei, reprezentându-l pe Alexandru cel Mare în bătălia cu perșii de la Issus, este copia unei opere descrise de Pliniu cel Bătrân ca fiind executată de pictorul Filoxen din Eritreia la sfârșitul secolului al IV-lea î.Ch.
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
în mormântul, probabil al regelui Filip al II-lea, s-a găsit o mare friză reprezentând o scenă de vânătoare a unui leu, o compoziție remarcabilă prin dispunerea personajelor în spațiu și prin reprezentarea realistă a naturii. Interesante sunt și mozaicurile realizate de Sosos din Pergamon, în secolul al II-lea î.Ch., de ex. cele aflate în prezent în Muzeul din Vatican, sau compoziția ""Bazin de apă cu porumbei"", aflat la Muzeul Capitolin din Roma. Epoca elenistică marchează un declin
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
regală" a dispărut complet, iar "Șinșila laniger" (de culoare argintie) este cea mai răspândită în crescătorii. Culoarea părului de pe spate este gri-deschis, iar pe abdomen, alb-murdar. Mutațiile genetice au dat naștere și la alte culori ale acestei specii: albă, bej, mozaic, safir, neagră. Șinșila este un animal crescut în special pentru blana sa prețioasă, dar și pentru carne, însă în plan secundar. Datorită desimii blănii și a microclimatului specific, în blană nu găsim păduchi sau purici. Creșterea lui nu este foarte
Șinșilă () [Corola-website/Science/314693_a_316022]
-
De-a lungul aleilor sunt straturi cu flori. Biserica cu hramul Sf. Trei Ierarhi imită arhitectura Mănăstirii Dragomirna și a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Biserica are formă de cruce, este acoperită cu tablă zincată și are pardoseală din mozaic venețian . Interiorul bisericii este compus din altar, naos, pronaos și pridvor. Pridvorul este închis și pictat. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, pe o ușă masivă de stejar, cu grilaj din fier în interior și cu stâlpi
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
a condus-o în secolul al IV-lea împotriva legiunilor Principalele ruine române din regiune sunt la Djemila, vechiul Cuicul în munții de mijloc ai Micii Kabylie : site-ul , înscris de UNESCO în patrimoniul mondial, certifică, prin ruinele sale și mozaicurile sale remarcabil conservate, viața înfloritoare a unei colonii conduse de o oligarhie prosperă locală La Akbou s-a păstrat un mausoleu de 13 metri înălțime, construit probabil în mijlocul proprietății sale de către un notabil . Alte site-uri urmează să fie cercetate
Kabylie () [Corola-website/Science/313731_a_315060]
-
Șoimăreștilor", afirmând că acesta din urmă era să-l omoare. El a remarcat faptul că unele secvențe din film ies în evidență prin falsitate și ridicol: prezentarea unei bătălii din care nu reiese din ce motiv câștigă Tomșa, folosirea unui mozaic lingvistic, țipătul „extrem de fals” al femeii răpite, împiedicarea violului în ultimul moment („una dintre situațiile fundamentale ale filmului mut”), starea dichisită a satului „ca în așteptarea unei vizite de lucru”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
lectură de semidoct, cu palate de mucava și baiadere dezbrăcate, în care epica romanului e complicată, absurd și inutil, de o abordare penibil limitată a faptelor, cinematograf expozitiv, fără vibrație poetică. Tentativa de a conferi plauzibilitate situațiilor prin folosirea unui mozaic lingvistic de Turn Babel, în care răsună, în devălmășie, replici rostite în turcă, tătară, rusă, poloneză, e ridicolă, iar anacronismele istorice abundă cu seninătate, în ciuda unui întreg desant de consultanți. Cel mai penibil e prologul vorbit, în numele lui Sadoveanu, cu
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
a născut în Naissus și i-a fost destinat să conducă că împărat sub numele de Constantin cel Mare. Resturile unei vile imperiale din secolul al IV-lea de la Mediana sunt un important sit arheologic situat aproape de Nis. Pardoseli cu mozaic și alte urme de lux sunt conservate în Muzeul Arheologic al sitului. Alte vile aristocratice sunt grupate în apropiere. Aici, in Mediana, în 364 e.n. împărații Valentinian I și Valens au împărțit Imperiul Român și au condus în calitate de co-împărați. În
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
sculptorița Milița Petrașcu, arhitectul Octav Doicescu și inginerul Dorin Pavel - este amplasat în București, pe Șoseaua de Nord. În opinia criticului Luminița Batali, Fântâna Miorița exprimă sintetic “modernismul, prin arhitectura ei, limpede și clară, geometrică în esență (...) și prin concepția mozaicului ce reprezintă, pe ambele ei laturi, una din legendele noastre fundamentale.” Autoarea se confesează: “Am citit de zeci de ori balada, fără să găsesc pretextul central al lucrării, până ce mi-a atras atenția (versul) «Că l-apus de soare...». Și
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
Italiei", Accademia di România, septembrie 2013 - - "Italia prin ochii unui pictor român: George Păunescu", emigrantul.it, 5 septembrie 2013 - - "Popas în câmpie - Tabăra de pictură la Pădureni", Pagini de cultură, 2 septembrie 2013 - - "Salonul Municipal Craiova 2013", Revista de Cultură Mozaicul, Magda Buce Răduț - - "Expoziția de pictură: Inserții cromatice", UAP Vâlcea, 29 iunie 2012 - - "Astăzi încep Zilele Orașului Albă Iulia: Expoziții de artă, parada Cetății, filme, teatru și concerte", Alba24.ro, 25 mai 2012, Adina E Curta - - "Slatina: expoziția de pictură
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
se află un balcon cu elemente florale în piatră. Pictura bisericii a fost spălată de mai multe ori în cursul anilor, ultima data fiind restaurată și vernisată după cutremurul din 1977. Pe frontispiciul bisericii, în anul 1991 s-au executat mozaicurile Sfinților Petru și Pavel de către pictorul Eugen Profeta. În interiorul bisericii se află spre cinstire particică de la moaștele Sfântului Grigore Decapolitul de la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea, iar de curând s-a făcut o nouă axioniță în filigran și sculptură în stejar în
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
România literară": Debuturi în poezie, de Nicolae Manolescu. După 1989, a publicat poezie, proză, eseu, articole de critică și istorie literară, filosofie și sociologie, în mai multe cotidiane și periodice, printre care: "Cuvântul nou", Sfântu-Gheorghe; "Cuvântul libertății", Craiova; "Ramuri", Craiova; "Mozaicul", Craiova; "Scrisul Românesc", Craiova; "Literatorul", București; "Autograf", Craiova; "Brâncuși", Târgu Jiu; "Argeș", Pitești; "Mileniu", Craiova; "Luceafărul", București; "Revista de studii socio-umane", Craiova; "Studii de istorie a filosofiei universale", București; "Viața Basarabiei", Chișinău; "Revista universitară de științe sociale", Craiova; "Revista de
Ion Munteanu (scriitor) () [Corola-website/Science/314903_a_316232]
-
primit în asociația "Arte dei Medici e Speziali" ("Asociația Medicilor și Farmaciștilor"), de care aparțineau și pictorii. Începând din 1418, călătorește mult: la Pisa și la Siena studiază creațiile lui Sassetta (1400-1450) și Ambrogio Lorenzetti (1290-1348), în Venezia lucrează la mozaicurile din "Basilica di Sân Marco". Din acești ani datează frescă "Madonna col Bambino", care se găsea în una din casele familiei Del Beccuto (astăzi în Muzeul Sân Marco din Florenza). În 1430, întors la Florența, execută frescele "Storie della Genesi
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]