KorAP: Find »[drukola/base=obște & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...141 142 143 ...169 >

4,211 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

nevoi ale obștii, de pildă, tributul ce trebuia plătit grupurilor de migratori dominatori, temporari și teritoriali. Satele autohtone erau bine organizate teritorial, în fruntea lor exista un sfat al conducătorilor aleși dintre "oamenii buni și bătrâni", meșteșugurile erau separate în cadrul obștii, exista o proprietate de pământ familială, în paralel cu cea colectivă. Toate acestea confereau așezărilor romanice din nordul Dunării trăsături proprii, originale, care le deosebeau de comunitățile alogene, aflate încă în faza gentilică. Asocierea unui număr mai mare de obști

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
obștii, exista o proprietate de pământ familială, în paralel cu cea colectivă. Toate acestea confereau așezărilor romanice din nordul Dunării trăsături proprii, originale, care le deosebeau de comunitățile alogene, aflate încă în faza gentilică. Asocierea unui număr mai mare de obști (sate) autohtone în uniuni de obști, care cuprind 15-30 de comunități rurale, delimitate geografic, variate ca întindere (suprafață) și forme de relief. Este vorba despre o confederație de sate (obști) autohtone (străinii nu puteau intra în obște), expresie a unei

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
familială, în paralel cu cea colectivă. Toate acestea confereau așezărilor romanice din nordul Dunării trăsături proprii, originale, care le deosebeau de comunitățile alogene, aflate încă în faza gentilică. Asocierea unui număr mai mare de obști (sate) autohtone în uniuni de obști, care cuprind 15-30 de comunități rurale, delimitate geografic, variate ca întindere (suprafață) și forme de relief. Este vorba despre o confederație de sate (obști) autohtone (străinii nu puteau intra în obște), expresie a unei comunități etno-lingvistice și religioase (creștine), social-economice

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
încă în faza gentilică. Asocierea unui număr mai mare de obști (sate) autohtone în uniuni de obști, care cuprind 15-30 de comunități rurale, delimitate geografic, variate ca întindere (suprafață) și forme de relief. Este vorba despre o confederație de sate (obști) autohtone (străinii nu puteau intra în obște), expresie a unei comunități etno-lingvistice și religioase (creștine), social-economice și culturale. Aceste sate autohtone, grupate în obști sau uniuni de obști, pe anumite zone geografice, constituiau acele "romanii populare" (N. Iorga), puternice și

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
mai mare de obști (sate) autohtone în uniuni de obști, care cuprind 15-30 de comunități rurale, delimitate geografic, variate ca întindere (suprafață) și forme de relief. Este vorba despre o confederație de sate (obști) autohtone (străinii nu puteau intra în obște), expresie a unei comunități etno-lingvistice și religioase (creștine), social-economice și culturale. Aceste sate autohtone, grupate în obști sau uniuni de obști, pe anumite zone geografice, constituiau acele "romanii populare" (N. Iorga), puternice și statornice nuclee demografice. "Romaniile populare" s-au

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
geografic, variate ca întindere (suprafață) și forme de relief. Este vorba despre o confederație de sate (obști) autohtone (străinii nu puteau intra în obște), expresie a unei comunități etno-lingvistice și religioase (creștine), social-economice și culturale. Aceste sate autohtone, grupate în obști sau uniuni de obști, pe anumite zone geografice, constituiau acele "romanii populare" (N. Iorga), puternice și statornice nuclee demografice. "Romaniile populare" s-au dezvoltat constant și au avut un rol hotărâtor în asimilarea alogenilor stabiliți în nordul Dunării. Aceste zone

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
suprafață) și forme de relief. Este vorba despre o confederație de sate (obști) autohtone (străinii nu puteau intra în obște), expresie a unei comunități etno-lingvistice și religioase (creștine), social-economice și culturale. Aceste sate autohtone, grupate în obști sau uniuni de obști, pe anumite zone geografice, constituiau acele "romanii populare" (N. Iorga), puternice și statornice nuclee demografice. "Romaniile populare" s-au dezvoltat constant și au avut un rol hotărâtor în asimilarea alogenilor stabiliți în nordul Dunării. Aceste zone cu densă populație romanică

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
ca sfânt, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește la 29 februarie. Ca teolog, el a combătut nestorianismul, dar și învățătura lui Augustin din Tagaste despre supremația harului și predestinare. Opera lui teologică cuprinde trei lucrări însemnate. Mai întâi, Despre așezămintele mânăstirești de obște și despre remediile contra celor opt păcate capitale în 12 cărți, referitoare la reguli și remedii. Apoi, Convorbiri cu părinți sfinți, în 24 de cărți, capodopera sa, în care tratează despre lupta monahilor pentru desăvârșire spirituală. Cea de-a treia

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
trimișilor autorităților bisericești și imperiale-negustori, captivi, refugiați, se poate vorbi și de un misionarism intern-o acțiune de convertire desfășurată din și în interiorul masei romanice, prin "intercirculație umană", schimb de bunuri și idei, "roirea" satelor pe microzone, alcătuirea uniunilor de obști, căsătorii exogame, transhumanță. Absența reală din memoria colectivă a românilor a amintirii unui "apostol al neamului" pune în evidență acest misionarism anonim, popular. Prin vechimea religiei creștine și statutul său cultural mai avansat, Transilvania a jucat un rol excepțional, dar

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
goți, huni, gepizi, în contactul și conlocuirea lor cu autohtonii, copleșiți numeric, nu au putut schimba structurile social-economice și lingvistice găsite la fața locului, deoarece erau puțin numeroși și inferiori ca civilizație. În principiu și analogic este de admis că obștile sătești autohtone, producătoare a bunurilor necesare existenței, se găseau în raporturi de aservire colectivă, nu individuală sau familială, față de noii stăpâni ai Daciei, alogeni de neamuri diferite. Ele erau obligate să le furnizeze tributul anual în produse agricole și animale

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
această populație autohtonă, latinofonă și creștină, constituie baza demografică și fermentul proceselor istorice ulterioare. Perpetuarea hidronimiei (râurile mari), continuitatea civilizației vechi dacice, circulația monetară adeveresc că factorul de permanență istorică și muncă productivă constantă, în noile condiții și structuri sociale (obști) au fost "oamenii pământului"(N. Iorga) autohtonii. Migratorii au fost mereu (au rămas) niște enclave etnice dominante (stăpânitoare), stăpâni cu sabia în mână care trăiau cu precădere din ceea ce producea și înfăptuia pașnic obștea autohtonă de agricultori, crescători de animale

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
în noile condiții și structuri sociale (obști) au fost "oamenii pământului"(N. Iorga) autohtonii. Migratorii au fost mereu (au rămas) niște enclave etnice dominante (stăpânitoare), stăpâni cu sabia în mână care trăiau cu precădere din ceea ce producea și înfăptuia pașnic obștea autohtonă de agricultori, crescători de animale (păstori) și meșteșugari cu vechi tradiții. Habitatul, cultura materială (civilizația), riturile funerare și practicile din secolele IV-VI reflectă fenomene social-economice, culturale, religioase din viața populației locale, dar sunt și influențe și prezențe efective

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
populației autohtone din Dacia a cunoscut o relativă liniște și evoluție social-economică. Această perioadă se încheie în 567, când are loc răsturnarea stăpânirii politico-militare a gepizilor din Câmpia Tisei de către triburile războinice ale avarilor. Populația romanică din Dacia trăia în obști sătești, dezvoltate din obștea arhaică și, în evoluția sa spre românitate, nu a reușit să se ridice la forme superioare de organizare social-politică și, în acest fel, în împrejurările istorice ale trecerii la feudalism a fost nevoită să trăiască sub

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
a cunoscut o relativă liniște și evoluție social-economică. Această perioadă se încheie în 567, când are loc răsturnarea stăpânirii politico-militare a gepizilor din Câmpia Tisei de către triburile războinice ale avarilor. Populația romanică din Dacia trăia în obști sătești, dezvoltate din obștea arhaică și, în evoluția sa spre românitate, nu a reușit să se ridice la forme superioare de organizare social-politică și, în acest fel, în împrejurările istorice ale trecerii la feudalism a fost nevoită să trăiască sub dominația schimbătoare a triburilor

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de la Brateiu (jud. Sibiu), Curcani (jud. Giurgiu), Radovanu (jud. Călărași) Budești (jud. Vrancea), Grumezoaia (jud. Vaslui), Bârlogu (jud. Argeș). Au fost găsite în așezări unelte, precum brăzdare, cuțite de plug, rame de hârlețe, săpăligi, seceri, coase. Aceste unelte erau averea obștii respective. Pe teritoriile locuite de români, tehnica agricolă era destul de avansată: brăzdarul de plug asimetric și plugul cu rotile, ce asigurau un randament agricol sporit. S-au aflat și râșnițe pentru măcinatul cerealelor, dar și depozite de cereale, gropi, hambare

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
indică faptul că erau valorificate exploatările de fier, aramă, plumb, metale prețioase (aur și argint) și sare ! Dintre cele 200 masive de sare existente mai ales pe teritoriul Transilvaniei, multe erau exploatări de suprafață, folosite timp îndelungat pentru consum de obștile românești, dar și pentru export. Gruparea așezărilor și cimitirelor, din secolele VII-X, în jurul salinelor sau masivelor de sare de la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Uioara, Turda, Ocnele Mari (Vâlcea), Slănic (Moldova) sunt o dovadă că acestea erau folosite (active). Așezări numeroase

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
din Transilvania bogate în aur și argint, aramă, plumb erau exploatate (active), în secolele VII-X, s-au descoperit tipare pentru turnat obiecte de metal în așezări și cimitire, dovadă a existenței unor ateliere, a unor meșteri ambulanți, care lucrau în obști pentru folosul lor și pentru tributul destinat migratorilor.6 Este important de subliniat că toate aceste activități minerești erau specifice autohtonilor, latini și creștini-românii, nici una din populațiile migratoare (alogene) sau nomade nu s-au ocupat cu mineritul. Numai populația locală

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Ceramica lucrată cu mâna era efectuată de femei, în gospodărie, dar mai frecventă în așezări este ceramica la roată (80 %), produsă în ateliere de ceramică, de meșteri specializați (olari). Ceramica este destul de uniformă, ca aspect exterior. Ateliere ceramice funcționau în cadrul obștilor sătești, formele și ornamentația sunt cele tradiționale. În secolul al IX-lea, în Dobrogea și Transilvania, existau ateliere de ceramică la roată rapidă, iar formele acestor vase sunt diverse. S-au descoperit cuptoare de ceramică la Zorleni (jud. Vaslui), la

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
și prima jumătate a secolului al VIII-lea, circulația monetară bizantină s-a întrerupt aproape cu totul, ca urmare a instalării slavilor și a constituirii statului bulgar, în sudul Dunării, dar și a dificultăților interne ale Bizanțului.8 Structurile sociale. Obștea sătească teritorială În spațiul locuit de români-Carpați, Dunăre și Mare-este atestată, istoric și arheologic, existența unui mare număr de așezări-sate, grupate sub forma unor concentrări demografice mai mari sau mai mici. În interiorul acestor obști sătești teritoriale aveau loc permanente înnoiri

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
interne ale Bizanțului.8 Structurile sociale. Obștea sătească teritorială În spațiul locuit de români-Carpați, Dunăre și Mare-este atestată, istoric și arheologic, existența unui mare număr de așezări-sate, grupate sub forma unor concentrări demografice mai mari sau mai mici. În interiorul acestor obști sătești teritoriale aveau loc permanente înnoiri, prefaceri continui ale structurilor lor economice, sociale și politice. Structurile sociale ale comunităților umane de pe teritoriile românești indică faptul că, în secolele VII-X, acestea nu depășiseră cadrul obștii sătești. Obștea (comunitatea sătească românească) era

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
mari sau mai mici. În interiorul acestor obști sătești teritoriale aveau loc permanente înnoiri, prefaceri continui ale structurilor lor economice, sociale și politice. Structurile sociale ale comunităților umane de pe teritoriile românești indică faptul că, în secolele VII-X, acestea nu depășiseră cadrul obștii sătești. Obștea (comunitatea sătească românească) era condusă de instituțiile sale de bază-acestea erau, conform documentului patristic din 374, adunarea obștii, sfatul "oamenilor buni și bătrâni", jurământul de veritate și solidaritatea dintre membri. În funcție de modul de distribuire a loturilor familiale în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
mai mici. În interiorul acestor obști sătești teritoriale aveau loc permanente înnoiri, prefaceri continui ale structurilor lor economice, sociale și politice. Structurile sociale ale comunităților umane de pe teritoriile românești indică faptul că, în secolele VII-X, acestea nu depășiseră cadrul obștii sătești. Obștea (comunitatea sătească românească) era condusă de instituțiile sale de bază-acestea erau, conform documentului patristic din 374, adunarea obștii, sfatul "oamenilor buni și bătrâni", jurământul de veritate și solidaritatea dintre membri. În funcție de modul de distribuire a loturilor familiale în teren, de

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
și politice. Structurile sociale ale comunităților umane de pe teritoriile românești indică faptul că, în secolele VII-X, acestea nu depășiseră cadrul obștii sătești. Obștea (comunitatea sătească românească) era condusă de instituțiile sale de bază-acestea erau, conform documentului patristic din 374, adunarea obștii, sfatul "oamenilor buni și bătrâni", jurământul de veritate și solidaritatea dintre membri. În funcție de modul de distribuire a loturilor familiale în teren, de dispunerea locuințelor în vatra satului și a celor morți în cimitire, existau două tipuri de structuri sociale, în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
bătrâni", jurământul de veritate și solidaritatea dintre membri. În funcție de modul de distribuire a loturilor familiale în teren, de dispunerea locuințelor în vatra satului și a celor morți în cimitire, existau două tipuri de structuri sociale, în general: 1.familia-pereche, baza obștii sătești (teritoriale), specifică populației autohtone (românești) și 2.marea familie patriarhală, baza obștii gentilice, întâlnită la popoarele nomade (migratoare). Caracterul proprietății în sânul obștii sătești teritoriale varia în funcție de evoluția comunității rurale într-o epocă istorică dată. Astfel, întregul pământ arabil

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
loturilor familiale în teren, de dispunerea locuințelor în vatra satului și a celor morți în cimitire, existau două tipuri de structuri sociale, în general: 1.familia-pereche, baza obștii sătești (teritoriale), specifică populației autohtone (românești) și 2.marea familie patriarhală, baza obștii gentilice, întâlnită la popoarele nomade (migratoare). Caracterul proprietății în sânul obștii sătești teritoriale varia în funcție de evoluția comunității rurale într-o epocă istorică dată. Astfel, întregul pământ arabil se afla în proprietatea obștei, la început, fiind periodic împărțit, prin tragere la

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]