6,900 matches
-
erau incredibili, deși erau cam tari. Nu am nici o umbră de Îndoială că Lisa va purta numai partea de jos a costumului de baie și că cei doi, Dan și Gregory, se vor bucura de fiece clipă. — Lisa! „Fotomodelul“ cu ochelari pe post de cordeluță de păr ajunge În dreptul nostru și ochii i se luminează cînd dau de Lisa. — Kate! Lisa mi-o trece mie pe Amy, de pe celălalt rînd de scaune, și se ridică să o Îmbrățișeze. — Doamne! Ce faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nou, avea nevoie să-și pună din nou În mișcare neuronii care se cam ruginiseră. Așa Încât, dacă proful nu avea nimic Împotrivă, venea și ea cu mare plăcere. Proful, un tânăr drăguț, fără nici un pic de barbă și cu niște ochelari mici și rotunzi, ce nu semăna deloc a prof, ci mai degrabă a tocilar - nu avea nimic Împotrivă, sau cel puțin nu spuse. Conducea un Peugeot parfumat, ce mirosea a mentă, și mergea foarte Încet, fără a depăși vreun pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se deschiseră și omulețul dispăru. Se strecurară În vagon - trecând printre trecători pentru a ajunge la locurile din capăt. Mamă și fiică, se așezară una În fața celeilalte. Emma Îl luă pe Kevin În brațe, așezându-l pe genunchi. Îi aranjă ochelarii ce-i alunecau de pe nas. El o privi extaziat, cu singurul lui ochi - celălalt era acoperit de un plasture enorm, care cândva fusese alb, dar care acum era murdar, și căpătase o nuanță cenușie. Emma Îi cuprinse talia cu brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se Întoarce În Venezuela, iar Sidonie Verrière refuza orice corvoadă pe care nu o considera demnă de diploma ei, În puericultură. Maja constată, cu părere de rău, că fetița ei uitase deja de lumânărele: avea privirea lipită de băiețelul cu ochelari de plastic și cu ochiul drept bandajat, care apărea și dispărea de după mașinile parcate. Maja Îi simți nerăbdarea - În tremurul mâinii, În imboldul cu greu reținut de a fugi după el. Nu se mișcă și nici nu făcu vreun semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Îți fac cotlet și cartofei, de la unu la zece, cât...? — Ze-zece cu fe-felicitări, bâigui Kevin. Emma se aplecă, Îl Îmbrățișă și Îl sărută pe guriță. Maja consideră sărutul prea lung, cu siguranță erotic. Dar blonda Încă nu sfârșise, Îi Îndreptă ochelarii și Îi dădu un pupic și pe frunte, și altul peste plasturele murdar. Kevin se agăță de blana ei, cu toată puterea. Încerca să o rețină. Așa făcea În fiecare dimineață. Ura școala pentru că Îl Îndepărta de ea. O vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
a face să sară În aer simbolurile inamice. Ieși o fată scăldată În lacrimi - le explica studenților care o Înconjuraseră imediat că asistentul cel tânăr era o pramatie, un lingău, un pielea... Asistentul despre care se vorbea - un grăsan cu ochelari al cărui corp denunța pierderea inerentă a respectului de sine - apăru În prag și strigă numele celor care urmau să intre. Și al lui. Fără chef, Zero se dezlipi de lângă fereastră, gândindu-se că peste puțin timp avea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În clasă era un infern, căci Mataloni conducea jocul ghiveciului și chema legumele pe rând, iar colegii se ridicau unul după altul, În timp ce proful Îi privea interzis și nu Înțelegea nimic. Stătea la catedră, șifonat tot, cu ochii uimiți În spatele ochelarilor rotunzi, cu o mină neliniștită și cu șosetele desperecheate, căci era foarte amețit, iar astăzi Își pusese o șosetă neagră și una verde-Închis - ceea ce, chiar din momentul În care intrase În clasă, stârnise un val de veselie, care Încă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o Învățase de la fratele ei Aris - Îi plăcea atât de mult pentru că și ea era mută. Dar Kevin se prefăcu că nu o vede. Ajunse la băieții Îngrămădiți lângă ușa de la baie. — Îl ai pe Totti? Îl repezi Anzalone. Purta ochelarii reflectorizanți, de parcă ar fi fost pe pista de schi, să le arate tuturor că tocmai fusese În Elveția la schi, chiar dacă era luna mai. Tatăl său Îi ducea pe ghețari cu elicopterul. Ce mișto să ai un tată cu elicopter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să-l Înșele. Gemenii Bettini Închiseră ușa și Îl Împinseră spre closete. Anzalone Îi smulse figurina din mână. Luat prin surprindere, Kevin se aruncă Înainte pentru a o prinde, dar un picior Îi puse piedică și căzu. Ajunse În genunchi - ochelarii Îi alunecaseră de pe nas și se rostogoliră cât colo pe ciment. Scutierul ninja al lui Anzalone Îi lovi cu piciorul aruncându-i sub vasul toaletei. Kevin puse mâinile pe pământ și Începu să meargă de-a bușilea, căutându-și ochelarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ochelarii Îi alunecaseră de pe nas și se rostogoliră cât colo pe ciment. Scutierul ninja al lui Anzalone Îi lovi cu piciorul aruncându-i sub vasul toaletei. Kevin puse mâinile pe pământ și Începu să meargă de-a bușilea, căutându-și ochelarii. Îi păreau nespus de Îndepărtați. Pardoseala era umedă, căci e greu să nimerești gaura când faci pipi. Anzalone Îi legănă În fața ochilor un cilindru roșu, dar Kevin, fără ochelari și cu ochiul cel bun acoperit de bandaj, nu vedea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe pământ și Începu să meargă de-a bușilea, căutându-și ochelarii. Îi păreau nespus de Îndepărtați. Pardoseala era umedă, căci e greu să nimerești gaura când faci pipi. Anzalone Îi legănă În fața ochilor un cilindru roșu, dar Kevin, fără ochelari și cu ochiul cel bun acoperit de bandaj, nu vedea bine și nu-și dădea seama despre ce era vorba. Gemenii Îl prinseseră de picioare și Îi trăgeau jos pantalonii. Kevin Începu să țipe, dar scutierul lui Anzalone Îl prinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe al ei. Fundulețul dispăru Într-o pereche de chiloți albaștri cu delfini ce săltau În apa mării. Băiețelul Încovoiat Își trăgea cu greu pantalonii și bâjbâia cu mâinile pe pardoseală, ca un câine - Întinse o mână pipăind În căutarea ochelarilor. Era Kevin Buonocore. Camilla Închise ușa, temându-se să nu fie văzută. Kevin n-ar fi iertat-o niciodată dacă l-ar fi surprins Într-un asemenea hal - umilințele nu trebuie Împărtășite. Clopoțelul sună și Camilla se grăbi În clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
care repetau tabla Înmulțirii. Paznicul Guglielmo, plictisit de moarte, Își bătea capul cu niște cuvinte Încrucișate. Camilla Împinse ușa verde de la baia băieților. Era un miros ca de sfârșit de an. Sulf și praf de pușcă. Kevin Buonocore, Îmbrăcat, cu ochelarii pe nas, stătea pe veceu. Își ținea ochiul Închis și mâinile Încrucișate Între picioare. Părea mort. Preț de o clipă chinuitore, Camilla Își imagină că-l torturaseră de moarte. Dacă moare, eu ce mă fac? Cine a mai văzut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o, nu, nu muri, Kevin, data viitoare te ajut, Îi spun lui tati, nu ți se va mai Întâmpla nimic, te rog, nu muri. În vârful picioarelor, se apropie de el - Kevin avea fața zgâriată și părul ud. Chiar dacă purta ochelari mari și urâți din plastic, și avea bandajul pe ochi, și era gras, și mânca prea mult, pentru ea, Kevin fusese Întotdeauna foarte frumos. Era foarte frumos și așa mort. Dar era un lucru prea trist. Kevin răsuflă din greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
răsuflă din greu. Atunci Camilla Își dădu seama că era viu. Copleșită de rușine, fugi În baia de alături - ascunzându-se după paravanul verde. — Kevin? Îl strigă Încet de parcă ar fi fost bolnav. Kevin deschise ochiul. Își curăță lentila: pe ochelari continuau să se formeze picături mărunte ca stropii de ploaie. Nu se mișcă. N-avea să mai iasă niciodată din baie. Nu Înainte de a mai suna clopoțelul, nu Înainte de a se fi golit toată școala. N-ar fi putut supraviețui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
din puterea exemplului Își ia formă și prima modelare reală a individului..., spunea Elio, Încovoiat peste un vraf de foi pe care, din cauza luminii slabe a acelei sfere rotitoare, se chinuia să le citească și trebuia să-și apropie des ochelarii pentru a putea descifra cele scrise. Articolul 29 din Constituția Republicii Italiene afirmă: Republica Italiană recunoaște drepturile familiei ca societate naturală bazată pe căsătorie. Familia ca societate naturală. Țineți minte aceste cuvinte scrise de părinții națiunii noastre. Dacă stânga va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În fabrici și În firme. Își dădu seama cu groază că nu-l citise. Familia! Vorbise despre drepturile familiei! Brusc Îl cuprinse acea stânjenitoare senzație de goliciune pe care o dă comiterea unei gafe enorme. Își rearanjă foile, Își scoase ochelarii și Începu să-i șteargă, Îi puse din nou pe nas și tăcu preț de câteva clipe. Trebuia neapărat să improvizeze, să continue și să-și salveze obrazul. Experiența dobândită În toți anii În care fusese parlamentar Îl Îmbogățise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
peste auditoriul ostil și jignit. Pereții roșii ai sălii de dans, puzzle-ul acelor peisaje idilice care se țeseau pe peretele din spatele său și sfera aceea de sticlă Îi evocau discotecile anilor șaptezeci. OPTIMISM. VISE. Pupilele i se aprinseseră În spatele ochelarilor - o idee. Trase aer În piept și se avântă. — Voi nu mai aveți aici discotecă. Nu mai aveți un cinematograf, un teatru, o sală de conferințe. Nu mai aveți nimic. Locurile de recreere sunt apanajul centrelor istorice, iar periferiile rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pentru că e bătrân și paralizat la ambele picioare din spate. I-am făcut un fel cărucior, o placă pe roți, așa se poate mișca. E foarte gras și are o fire veselă. Am să-i spun Falstaff. Elio Își scoase ochelarii și-i curăță cu șervețelul. — E frumos ceea ce faci cu câinii ăia, zise ațintindu-și privirea mioapă asupra lui Aris - inert. Nu voia să-i câștige recunoștința. Nu mai voia, de altfel, nimic de la fiul acela. Numai să nu moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu un ac În venă. Să nu ajungă În pușcărie. Să mănânce suficient, să Întâlnească o fată drăguță, să fie fericit. Măcar un pic. — De cât ai nevoie? Îl Întrebă, scoțând din buzunarul pantalonilor carnetul de cecuri. Zero ezită, nesigur. Ochelarii lăsaseră pe nasul tatălui său două scobituri adânci și roșii. Fără lentile, pupilele sale minuscule păreau nespus de opace, aproape stinse - și Îndrăzni: — Douăzeci, spuse Înroșindu-se. Îi părea o cifră enormă, monstruoasă. Nu mai văzuse niciodată douăzeci de milioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
teamă că Elio s-ar putea răzgândi sau și-ar fi putut da seama de ceea ce făcea. — N-ai vrea să-mi faci bucuria de a lua masa cu mine În această primitoare sală de dans? Întrebă Elio, așezându-și ochelarii pe nas. Nu, tată, răspunse Zero ridicându-se. Am o Întâlnire. — Înțeleg, comentă Elio amărât. Oricine e mai important decât tatăl tău. Zero clătină din cap, luă cecul și-l făcu să dispară În buzunarul hanoracului. a treisprezecea oră — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Aris o revăzu În ziua nunții ei. Mireasă de coral În mijlocul esplanadei din Campidoglio, și-l revăzu pe tatăl lui - Îmbrăcat În cenușiu, strălucitor, cu Camilla Împopoțonată În domnișoară de onoare, salivându-i pe haina de mire și spălându-i ochelarii cu limba. Elio Împărțea salutări prietenilor, partenerilor și clienților studioului său, și chiar Ornellei, fosta doamnă Fioravanti - care, deși gestul fusese considerat de prost-gust, fusese alegerea lui ca martor la cea de-a doua căsătorie a sa. Și se revăzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
teoria căsătoriei, văzută ca proprietate privată. Concluzia acelei teorii era că adulterul e o metaforă a revoltei sau a comunismului. Trecând prin fața cabinei portarului se Întâlni cu perechea de la 2.15. Doi indivizi de vreo patruzeci de ani, el cu ochelari de soare de firmă, ea cu ochi bulbucați, ca de broască, și cu dinți proeminenți. — Acesta este apartamentul de vânzare? Îl Întrebară. Aris nu răspunse. Îi urmări ca un automat. Maja atingea ușor pereții cu vârfurile degetelor și-i arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Și dacă plac bărbaților, nu e vina mea. Problema, ar fi vrut să-i strige Antonio, nu e că tu placi bărbaților, ci că ție Îți plac bărbații. O dată coborâse din mașină În timp ce el Îi arunca pe fereastră poșeta, pantofii, ochelarii și țigările - și fusese atât de insensibil la suferința ei, Încât se Întorsese acasă desculță. Când Emma Înregistră al treilea disc, Antonio Începu să nu-i mai pară amantul pasional și complicele vieții ei și tovarășul cu care să Împartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Nu-l pomeni pe maestrul de salsa, Îi spuse Emma. Întoarse capul și privirea Îi zăbovi asupra manifestelor electorale lipite În mod abuziv pe parcursul câtorva sute de metri pe barierele antifonate ale șoselei: afișe portocalii pe care un tip cu ochelari și cu părul creț surâdea binevoitor invitând-o să aibă Încredere În el. O clipă Îi păru că-l cunoaște, un tip ce-ți dădea Încredere, cu o figură paternă - VOTEAZĂ! VOTEAZĂ! VOTEAZĂ! citi, nimic altceva. Totuși continuă să fixeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]