4,587 matches
-
200 de kilometri. Un nou atac sovietic a fost inițiat la sfârșitul lunii ianuarie, concentrat pe joncțiunea dintre Grupurile de Armate Nord și Centru, unde a și reușit o rupere a frontului. Coroborat cu atacul dinspre Kaluga spre sud-vestul Moscovei, ofensiva avea ca țintă Smolenskul, dar germanii au reușit să se replieze și să respingă cele două atacuri separat. Un atac al trupelor de parașutiști asupra orașului Dorogobuzh aflat sub stăpânirea germană a fost un insucces catastrofal, parașutiștii care au supraviețuit
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
traversat râul Malka și, la sfârșitul lunii octombrie, s-a intrat în Ossetia de Nord. În prima săptămână a lunii noiembrie, în suburbiile orașului Ordjonikidze, Divizia a 13-a Panzer a fost respinsă și tancurile au trebuit să se retragă. Ofensiva din Rusia se încheiase. În vreme ce "Armatele a 6-a" și "a 4-a Panzer" luptau să-si croiască drum printre ruinele Stalingradului, armatele sovietice se concentrau pe flancurile orașului, în special în capetele de pod pe care românii nu reușiseră
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
elimine. De aici, ele au pornit contraatacul pe 19 noiembrie 1942. În Operațiunea Uranus, două fronturi sovietice au străpuns liniile române și s-au întâlnit la Kalaci pe 23 noiembrie, prinzând în capcană 300.000 de militari ai Axei. O ofensivă purtată simultan în sectorul Rjev, cunoscută drept Operațiunea Marte, trebuia să avanseze până la Smolensk, dar a dat greș datorită flerului tactic al germanilor. Germanii s-au grăbit să transfere trupe spre Rusia într-o încercare disperată de salvare a situației
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
simultan în sectorul Rjev, cunoscută drept Operațiunea Marte, trebuia să avanseze până la Smolensk, dar a dat greș datorită flerului tactic al germanilor. Germanii s-au grăbit să transfere trupe spre Rusia într-o încercare disperată de salvare a situației, dar ofensiva nu a putut începe până pe 12 decembrie, timp în care armatele Axei erau înfometate și prea slabe pentru a putea sparge încercuirea. Operațiunea Winter Storm, începută viguros de trei divizii de tancuri transferate în zonă, dinspre Kotelnikovo către râul Aksai
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
și de scoatere din încercuire a forțelor Axei, sovieticii au decis să-i atace pe italieni, operațiunea începând pe 16 decembrie. Ceea ce au reușit a fost să distrugă multe dintre avioanele care transportau provizii la Stalingrad. Scopul foarte limitat al ofensivei sovietice, deși având ca țintă finală Rostovul, i-a lăsat lui Hitler suficient timp să retragă Grupul de Armate A din Caucaz și să-l plaseze pe Don. Pe 31 ianuarie 1943, cei 90.000 de supraviețuitori ai Armatei a
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
renunța la punga de la Kursk. El știa că în ultimele șase luni, pozițiile rusești de la Kursk fuseseră întărite puternic cu tunuri antitanc, șanțuri antitanc, mine antipersonal și antitanc , rețele de sârmă ghimpată, tranșee, cazemate, artilerie și mortiere. Dacă o ultimă ofensivă a blitzkriegului putea fi efectuată cu succes pe frontul răsăritean, atunci presiunea sovietică ar fi scăzut iar eforturile germanilor se puteau întoarce împotriva amenințărilor aliaților de pe frontul de vest. Înaintarea avea să fie executată din punga de la Orel spre nordul
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
și a trecut în defensivă odată cu contraatacul sovietic. Pe 12 iulie, Armata Roșie a atacat viguros printre "Diviziile a 211-a" și "a 293-a" pe râul Jijra și a avansat spre Karacev până în spatele lor și în spatele orașului Orel. Ofensiva dinspre sud, având în avangardă "Armata a 4-a Panzer", a avansat mai mult. Înaintând pe ambele maluri ale cursului superior al Donețului pe două coridoare înguste, unitățile "SS Panzer" și "Diviziile Grossdeutschland Panzergrenadier" și-au croit drumul prin câmpurile
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
cele mai multe ori, aceste poziții erau protejate de cuiburi de mitralieră, mortiere, și mici gropi de vulpe, cu câte doi oameni înarmați cu mine magnetice antitanc. Astfel era anihilată infanteria germană care nu mai putea proteja în mod eficient tancurile. Această ofensivă majoră a fost ultima pe care Wehrmachtul a fost capabil să o lanseze, orice încercare de mai târziu fiind doar o palidă umbră a acțiunilor armate de mai înainte. În urma înfrângerii, Hitler și-a pierdut încrederea în generali și lucrul
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
și Sevastopolul în mai. Înainte de a fi lansată Operațiunea Bagration, STAVKA a încercat rezistența frontului din nord-estul României, purtându-se lupte grele în zona Târgu Frumos în martie și ulterior în mai (vezi Bătalia de la Târgu-Frumos). Scopul acestor atacuri (Prima ofensiva Iași-Chișinău) era acela de a fixa unitățile germane de blindate departe de sectorul central al Frontului de Est aflat atunci în Belorusia. Acest loc a fost ales pentru ofensiva sovietică de vară. Operațiunea Bagration, a început pe 22 iunie 1944
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
ulterior în mai (vezi Bătalia de la Târgu-Frumos). Scopul acestor atacuri (Prima ofensiva Iași-Chișinău) era acela de a fixa unitățile germane de blindate departe de sectorul central al Frontului de Est aflat atunci în Belorusia. Acest loc a fost ales pentru ofensiva sovietică de vară. Operațiunea Bagration, a început pe 22 iunie 1944 și a dus până la urmă la distrugerea Grupului de Armate Centru. Germanii transferaseră unități militare în Franța cu două săptămâni mai înainte, pentru a face față invaziei din Normandia
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
Capitala Belorusiei, Minsk, a fost eliberată pe 3 iulie, prinzând în capcană 50.000 de germani. Zece zile mai târziu, Armata Roșie a atins granița antebelică poloneză. Avansarea rapidă a izolat unitățile Grupului de Armate Nord care luptau în Curlanda. Ofensiva Lvov-Sandomir a fost lansată pe 17 iulie 1944, germanii retrăgându-se în debandadă din vestul Ucrainei. Ca urmare a răsturnării guvernului progerman al Mareșalului Ion Antonescu pe 23 august 1944, sovieticii au avansat aproape fără luptă prin România, pe 31
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
unități militare comuniste proaspăt formate) de a elibera orașul a fost respinsă, în septembrie, cu pierderi grele. Armata Roșie a ocupat în cele din urmă, în ianuarie 1945, Varșovia. După trei zile, patru fronturi ale armatei sovietice au început o ofensivă de la Varșovia peste râul Narew. Armata Roșie îi depășea pe germani cu 9:1 la trupe, 10:1 la artilerie și 10:1 la tancuri și artilerie autopropulsată. După patru zile, Armata Roșie a rupt frontul și a avansat 30
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
de piese de artilerie și mortiere, 3.255 de lansatoare de rachete Katiușa montate pe camioane, (poreclite Orgile lui Stalin), și 95.383 de vehicule, multe de fabricație americană. Tot ce mai aveau de făcut sovieticii, era să lanseze o ofensivă pentru a cuceri ceea ce avea să devină Germania Răsăriteană. Ofensiva sovietică avea două obiective. Datorită neîncrederii lui Stalin în intențiile aliaților occidentali de a preda teritoriile cucerite de ei pentru a fi încorporate în zona de ocupație sovietică, ofensiva era
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
de rachete Katiușa montate pe camioane, (poreclite Orgile lui Stalin), și 95.383 de vehicule, multe de fabricație americană. Tot ce mai aveau de făcut sovieticii, era să lanseze o ofensivă pentru a cuceri ceea ce avea să devină Germania Răsăriteană. Ofensiva sovietică avea două obiective. Datorită neîncrederii lui Stalin în intențiile aliaților occidentali de a preda teritoriile cucerite de ei pentru a fi încorporate în zona de ocupație sovietică, ofensiva era gândită pe un front larg și trebuia să avanseze cât
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
o ofensivă pentru a cuceri ceea ce avea să devină Germania Răsăriteană. Ofensiva sovietică avea două obiective. Datorită neîncrederii lui Stalin în intențiile aliaților occidentali de a preda teritoriile cucerite de ei pentru a fi încorporate în zona de ocupație sovietică, ofensiva era gândită pe un front larg și trebuia să avanseze cât mai rapid cu putință, pentru a face joncțiunea cu aliații cât mai la vest posibil. Dar obiectivul de căpătâi era cucerirea Berlinului. Cele două sarcini erau complementare, deoarece cucerirea
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
era cucerirea Berlinului. Cele două sarcini erau complementare, deoarece cucerirea rapidă a zonei nu era posibilă decât dacă era cucerit Berlinul. Altă cauză era aceea că în Berlin se aflau prăzi importante, printre care programul nuclear german și Hitler însuși. Ofensiva pentru cucerirea Germaniei Răsăritene și a Berlinului a început pe 16 aprilie cu un asalt asupra liniilor germane de pe râurile Oder și Neisse. După câteva zile de lupte grele, "FB1" și "FU1" au rupt frontul german în mai multe puncte
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
front erau folosite pentru a evacua mii de fabrici din Belarus și Ucraina spre zonele sigure departe în spatele frontului. Cum rezervele de bărbați care ar fi putut fi mobilizați pe front au scăzut dramatic din 1943 și în continuare, marile ofensive sovietice au ajuns să se bazeze mai mult pe echipamentele de calitate decât pe risipirea de vieți omenești. Creșterea producției de materiale de război s-a făcut pe seama scăderii nivelului de viață al populației civile - conform principiilor războiului total - cât
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
guvern socialist pur, așa cum cerea populația. O cauză fundamentală a revoluției bolșevice este refuzul guvernelor provizorii de a încheia pacea (care a fost prima cerere afișată pe pancartele revoluției din februarie), asta cu atât mai mult după eșecul total al ofensivei din 16 iunie ordonată de guvernul provizoriu (și care s-a soldat cu aproape jumătate de milion de soldați ruși omorâți fără nici un câștig) și a concentra eforturile administrative pentru corijarea gravelor dezechilibre sociale. (țăranii, care reprezentau majoritatea absolută a
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
440.000 de evrei în 145 de trenuri au fost deportați la Auschwitz, inclusiv marea majoritate a evreilor din Ungaria rurală și teritoriul român ocupat în 1940, Transilvania de Nord. Ungaria a fost eliberată de sub controlul trupelor naziste germane în urma ofensivei armatei sovietice din 1944 - 1945, la care a participat și armata română. Lupte grele s-au dus în special pentru eliberarea Budapestei. După o perioadă scurtă de democrație, 1946 - 1947, după anul 1948 liderul comunist Mátyás Rákosi a instaurat, sub
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
cu Banatul, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Campania militară a Regatului României din timpul primului război modial s-a terminat cu un dezastru; la începutul anului 1918 forțele românești mai controlau doar teritoriul Moldovei din 1859, după ce s-a reușit stoparea ofensivei Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărășești, Mărăști și Oituz. Când bolșevicii au cucerit puterea în urma Revoluției din Octombrie și au semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk, România a fost lăsată complet izolată și încercuită de forțele ostile, neavând altă opțiune
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
și au semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk, România a fost lăsată complet izolată și încercuită de forțele ostile, neavând altă opțiune decât să iasă la rândul ei din război și să accepte condițiile umilitoare ale Păcii de la București. După ofensiva încununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei, România a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul să se încheie în vest. După dezintegrarea Imperiului
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
esențială a acțiunilor militare duse de Ștefan a fost astfel că acestea au urmărit nimicirea armatelor inamice și nu realizarea de cuceriri teritoriale..” Ca forme principale a acțiunilor militare la nivel strategic, Ștefan a utilizat atât defensiva strategică, cât și ofensiva strategică, în funcție de obiectivul politic urmărit. Defensiva strategică avea, de regulă, ca etape principale apărarea pe frontieră, hărțuirea, bătălia decisivă și urmărirea, fiind adoptată de Ștefan în marile campanii din 1475, 1476, 1497, când a avut de înfruntat inamici cu mult
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
regulă, ca etape principale apărarea pe frontieră, hărțuirea, bătălia decisivă și urmărirea, fiind adoptată de Ștefan în marile campanii din 1475, 1476, 1497, când a avut de înfruntat inamici cu mult superiori din punct de vedere al numărului și înzestrării. Ofensiva strategică avea, de regulă, ca etape principale mobilizarea si concentrarea în secret a forțelor, respingerea trupelor de acoperire adverse, bătălia decisivă și urmărirea. Ea a fost adoptată de Ștefan în campaniile din 1473 și 1481 care au avut ca obiectiv
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
București, au fost propuse diferite metode, dominantă fiind promovarea de acțiuni culturale, promovată de Partidul Național Liberal și de ministrul instrucțiunii C. Angelescu. Sabin Manuilă, rectorul Institutului de Statistică din București și directorul recensământului din 1930, s-a pronunțat împotriva ofensivei culturale (de educare a maselor) din zona secuiască (propusă de Ministerul Instrucțiunii Publice în 1927), sugerând (în memoriul redactat la 19 noiembrie 1935, adresat ministrului educației) că: Singura comună cu majoritate românească din centrul ariei locuite de secui este Voșlăbeni
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
întâmple acestea. În 1942, Hrușciov era pe frontul sud-vestic și, împreună cu Timoșenko, a propus o contraofensivă masivă în zona Harkov. Stalin a aprobat doar o parte din plan, dar 640.000 de soldați ruși aveau totuși să fie implicați în ofensivă. Germanii deduseseră însă că sovieticii urmau să , și au pus la cale o capcană. Începând cu 12 mai 1942, ofensiva sovietică părea la început reușită, dar în cinci zile germanii pătrunseseră adânc în flancul sovietic, iar soldații Armatei Roșii erau
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]