4,287 matches
-
mai mult decât soluțiile care apar, spre surprinderea subiecților, sunt o dovadă clară că numai înțelegerea este responsabilă pentru originea lor - concluzionează Köhler în 1925. 6.4. Teoria „iluminării”1tc "6.4. Teoria „iluminării”1" Köhler și-a descris extrem de onest, dar în contrast cu Harlow, propria experiență; el susținea că putem discrimina clar între comportamentul ce se manifestă din considerație față de structura situației și cel care se manifestă din acest motiv. De aici decurge criteriul „iluminării”: apariția unei soluții complete cu referințe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tehnicile de schimbare comportamentală cotidiană: cel al dorinței unei persoane de a slăbi un număr de kilograme. Pasul următor stabilirii acestui deziderat este reprezentat de decizia asupra motivatorului (și, în acest caz, persoana în cauză trebuie să fie pe deplin onestă cu ea însăși și să aleagă ceva ce își dorește într-adevăr). Să spunem că este un fan dedicat al unei echipe de fotbal. În continuare, trebuie stabilit un program realist, cum ar fi pierderea în greutate cu două kilograme
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
iată de ce o putem încadra în sfera învățării sociale). Pentru a pune în practică metoda, formatorul așază scaunele într-un cerc, iar „receptorul” complimentelor se află în mijlocul acestui cerc. Fiecare dintre persoanele participante trebuie să identifice un compliment sincer și onest despre cel aflat în centrul cercului. Apoi, pe rând, fiecare va înainta și îi va spune acestuia complimentul, receptorul complimentelor trebuind să aibă doar una dintre următoarele reacții: să zâmbească ori să le adreseze un „mulțumesc”. Această metodă are avantajul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1988, 1-2; Val Condurache, Arlechinul, gimnasta și orașul, RL, 1988, 37; Dicț. scriit. rom., II, 375-377; Ioan Holban, Secretul lui Val Gheorghiu, RL, 1999, 20; Florin Faifer, Un ceremonial al neprevăzutului, LCF, 1999, 28; Codrin Liviu Cuțitaru, Nu pot vorbi onest decât la persoana întâi, OC, 2000, 14; C. Rogozanu, Proze haiku, RL, 2000, 12; Gheorghe Grigurcu, O existență artistică: Val Gheorghiu, RL, 2000, 19. F.F.
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
Nichita Stănescu, Ilie Constantin, Cezar Baltag, Constanța Buzea, Teodor Mazilu, Fănuș Neagu, Nicolae Velea, Vasile Rebreanu, Florin Mugur, Al. Ivasiuc, Radu Petrescu, Virgil Duda, Petru Popescu, Emil Brumaru, Norman Manea, George Bălăiță, Sorin Titel, Mircea Ciobanu, Dana Dumitriu. Aplicat și onest sunt apreciați și scriitori contemporani inovatori mai în vârstă, unii „cu probleme”, de la Marin Preda la Virgil Teodorescu și Ion Caraion, ca și autori din perioada interbelică (Anton Holban, Camil Petrescu) sau mai vechi, cele mai vibrante caracterizări privind creația
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
societății, iar în scrupuloasele și incisivile sale articole Eminescu găsește loc, printre atâtea probleme abordate, să expună memorabile aserțiuni despre sociologie. Cu toate acestea, gânditori români dedicați profesiei de sociolog se afirmă mult mai târziu. Și totuși nu ar fi onest să trecem cu ușurință peste efortul extraordinar al unui agronom - Ion Ionescu de la Brad - de aplicare a metodei monografice de cercetare sociologică, aplicată de el însuși în cele trei volume despre județele Dorohoi, Mehedinți și Putna. Vasile Conta, A.D. Xenopol
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vechi au izolat operele de climatul care le-a produs, le-au extras abuziv din matca lor potrivită și le-au adus în contemporaneitate. Vechii noștri cronicari sau retori de amvon, oameni ai bisericii sau harnici traducători, ba chiar și onești compilatori au devenit scriitori cu acte în regulă și, mai rău de atât, au fost siliți să se transforme în... "contemporanii noștri". Metoda aceasta s-a generalizat sub presiunea teoriilor literare care au pătruns și la noi în anii '70-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lovi de interesul ticăloșit al Corbului și al acoliților săi. Cu alte cuvinte, al foștilor săi parteneri. Cum se face oare că personajul își anulează brusc o întreagă psihologie, cea a prădătorului și adoptă o alta, a insului înțelept, vertical, onest, pentru care dreptatea și adevărul devin valorile supreme? Această modificare subită nu se petrece explicit, mai mult decât atât, nu are nici susținere epică. Dar pe autor nu astfel de aspecte îl interesează, cât valorificarea la maximum a propriului interes
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
importanței atingerii, a simțului tactil; o excitabilitate crescută; lipsa sentimentului valorii de sine (posibilitatea retardării procesului de dezvoltare); fără încredere în sine, neîncrezător în capacitățile și abilitățile proprii; puternic dependent, făcând față cu dificultate sarcinilor școlare, curriculei; ca elev, nici onest, nici harnic; fie nesociabil, fie hipersociabil; o dorință anormală de a i se da importanță, adesea utilizând moduri inacceptabile pentru a obține atenția celorlalți (de aceea uneori pot apărea tendințe antisociale); prost dispus, ostil fericirii și succesului celorlalți; indiferent emoțional
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care deși au rămas fideli academismului științific, datorită spiritului lor interogativ și nonconformist își asumă curajul faustian de a sluji inovația, indiferent cât este ea de aritmică și surprinzătoare. Un frugal excurs istoric ne determină să menționăm, pe linia restituirilor oneste și responsabile a contribuțiilor de început, că sub sceptrul psihanalizei s-a vehiculat explicit ideea caracterului traumatizant al nașterii și, mai ales, al importantelor consecințe care decurg de aici: S. Freud, O. Rank, N. Fodor, R. Perbolte ș.a. (Rank dedicând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și tandrețe, care comunică telepatic. Dincolo de disprețul olimpian și coroziv, prin care știința academică mai tratează această problemă, dar și dincolo de tapajul elixirant pe care îl întreține media în jurul unui subiect atât de ușor vandabil, să trecem în revistă responsabil, onest și nepartizan, principalele explicații ale unui NDE, așa cum s-au distilat ele. Din perspectivă neurofiziologică, experiențele de moarte iminentă sunt considerate plăsmuiri halucinatorii ale unui creier aflat în avarie, când se produce o carență în oxigenarea creierului și/sau o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
literatură. Cum se poate restitui o deschidere spre aspecte atât de eterogene ale realității? Ca să evit la rândul meu o selecție arbitrară a resurselor literare, m-aș mulțumi în acest moment cu două distincții care mi se par utile și oneste. Mai întâi, modurile de mobilizare a realităților naționale în producția de literatură depind de ceea ce se implică în jocul literar: scriitori, societăți literare, opere. Pentru că sunt realități care pot contribui la apariția scriitorilor (cum e structura corpului social și reprezentările
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
moartea; 32. Cel ce va face versuri sau cântece pentru a defăima pe cineva, va fi pedepsit ca acel ce va scrie insulte sau injurii; 33. Dacă cineva ar lipi o scrisoare injurioasă la poartă sau la fereastra unui om onest sau la curtea gospodarului (Domnului), sau la biserică, el va suferi o pedeapsă mai aspră decât pentru cazurile de mai sus; 34. Rugămintea prințului este adeseori o amenințare; 35. Judecătorul unui oraș nu este obligat a se supune prințului pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca pricepere însamnă ceva într-o țară, numai prin faptul că s-au vârât în sufletul unuia și altuia și s-au poftit cu loc ori fără loc, cu vreme ori fără vreme. Ceia ce azi e considerat de omul onest ca o lingușire, ca un semn de lacheism - și slavă domnului mulți lachei avem azi! - în trecut era introdus în deprinderile țării următorul fapt: un boerănaș mititel de la Fălciu - Cogălniceanu de pildă, care era căpitan de județ, ori Alexandru Miron
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de contact între ei, cu tot contrastul atât de bătător la ochi al caracterelor, calităților și principiilor lor. Sturza, zgârcit, nu lăsa nici un excedent fiscului, Ghica, lăsa tezaurul gol pentru a-și satisface poftele. Cel dintâi, îndepărta cu dispreț oamenii onești, înconjurându-se de instrumente oarbe, întrebuințând favoare și persecuțiunea pentru a răsplăti indivizii prin preferința sa; al doilea nu se ocupa niciodată de alegerea funcționarilor: solicitările, cerințele și rugile erau adesea rele pentru a-l hotărî. Unul disprețuia în general
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și prin folosirea mijloacelor de comunicare; în plus, urmărea să-i învețe pe oameni "folosirea dreaptă a acestor mijloace"156. Existau informații și dispoziții speciale care vizau toate mijloacele de comunicare. Se preciza că trebuiau încurajate în general toate publicațiile oneste, care respectă morala, însă era necesară crearea și răspândirea unei prese specific catolice, cu scopul "hrănirii pe deplin a cititorilor cu spirit creștin". Presa catolică era editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de persoane catolice; ea trebuia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și morale a cetățenilor, Biserica a fost și este încă foarte interesată de mijloacele de comunicare socială 163. Importanța lor constă în faptul de a-i ajuta pe credincioși să evalueze faptele și ideile actuale conform unor criterii sigure și oneste ale conștiinței personale, educată și susținută de un autentic magisteriu moral, civil și religios. Ele aveau rolul de a concilia în felul acesta libertatea de gândire și de alegere cu exigențele adevărului și corectitudinii 164. Dintre toate mijloacele de comunicare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mass-mediei de astăzi. S-au păstrat numeroase referiri și precizări în documentele privitoare la comunicare și la mass-media; avem informații despre presa scrisă, principiile și normele care trebuiau respectate, menirea și rolul celor implicați direct în fenomen. Biserica încuraja publicațiile oneste și astfel s-a creat și s-a răspândit o presă specific catolică, editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de diferiți credincioși catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Modul în care Rousseau gândește ospitalitatea trădează ambivalența fundamentală a situației ospitaliere. Deși s-a arătat critic față de politețe și de ipocrizia pe care ea o presupune, Confesiunile ni-l dezvăluie pe tânărul Jean-Jacques manifestând o politețe interesată, sau una onestă, de la o situație de ospitalitate la alta. El compară, cu altă ocazie, ospitalitatea antică, așa cum o cunoaștem în versiune homerică sau biblică, cu cea civilizată, modernă și acordă francezilor, sancționându-i pe elvețieni, calitatea de națiune ospitalieră pentru că "ei primesc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el, să vedem cum tânărul Jean-Jacques se lasă îmbiat de vinul gustos al gazdei și cum își justifică el politețea interesată de care dă dovadă, apărându-se de o ipocrizie pe care o va blama mai târziu. Acceptarea acestei politeți oneste, el o atribuie vârstei lui tinere, unei inocențe ce va fi în curând dezamăgită. Dorința de a fi găzduit pentru el însuși îi este satisfăcută la Doamna de Warens, dar nu se va întâmpla de fiecare dată la fel. La
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
comunicatorul dorește să o atingă. Stabilirea unui obiectiv pentru comunicare determina emițătorul să-și aleagă clar țintă (receptorul căruia îi adresează mesajul), să definească scopul mesajului și să stabilească implicațiile acestuia. Cu cat obiectivul comunicării este mai clar și mai onest, cu atat credibilitatea comunicatorului este mai mare. În situația în care obiectivele comunicării sunt neclare, receptorului i se induce o stare de confuzie, frustrare, iar în cazuri extreme chiar furie. Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta „Dezvoltarea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
implicativă plasează ideile importante fie la început, fie la sfârșit, pentru că ideile majore să nu se piardă în conținutul comunicării. La nivel comportamental, deschiderea și permisivitatea reprezintă modul în care receptorului i se induce, de către emițător, încrederea printr-o atitudine onestă și constantă. Pe de altă parte, câștigarea încrederii receptorului poate fi urmată de manifestarea unei atitudini de mulțămire sau de satisfacție din partea acestuia.Dobândirea încrederii receptorului este, de fapt, unul din punctele cheie ale comunicării, fiind foarte ușor de atins
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
comunicatorul dorește să o atingă. Stabilirea unui obiectiv pentru comunicare determina emițătorul să-și aleagă clar țintă (receptorul căruia îi adresează mesajul), să definească scopul mesajului și să stabilească implicațiile acestuia. Cu cat obiectivul comunicării este mai clar și mai onest, cu atat credibilitatea comunicatorului este mai mare. În situația în care obiectivele comunicării sunt neclare, receptorului i se induce o stare de confuzie, frustrare, iar în cazuri extreme chiar furie. Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 16
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
implicativă plasează ideile importante fie la început, fie la sfârșit, pentru că ideile majore să nu se piardă în conținutul comunicării. La nivel comportamental, deschiderea și permisivitatea reprezintă modul în care receptorului i se induce, de către emițător, încrederea printr-o atitudine onestă și constantă. Pe de altă parte, câștigarea încrederii receptorului poate fi urmată de manifestarea unei atitudini de mulțămire sau de satisfacție din partea acestuia.Dobândirea încrederii receptorului este, de fapt, unul din punctele cheie ale comunicării, fiind foarte ușor de atins
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
domniei privilegiului de naștere și domniei mulțimii. În descrierea pe care Maiorescu o pune în pagină putem recunoaște timbrul liberal conservator. Desprin derea de trecut este posibilă doar prin impunerea unui etos asociabil cu „o aristocrație a talentului, a muncii oneste și averii“.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare, vol. I (1866-1876), ed. îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 2001, p. 241.</ref> În absența acestei clase de mijloc, al cărei etos se confundă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]