4,271 matches
-
și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile ființei, posibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
creadă într-o lume adevărată 104. Când devine clar că "nu este legitim să interpretăm caracterul general al existenței nici prin conceptul de "scop", nici prin conceptul de "unitate", nici prin conceptul de "adevăr", vom ajunge să înăbușim orice principiu organizator și orice formă de transcendență și să acceptăm ca unică realitate lumea în eterna sa trecere și devenire: problema este că aceasta din urmă apare lipsit de sens și de valoare. Așadar "această lume care totuși nu se vrea să
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de ruși. Picioarele nu au o existență independentă ; ele există numai în legătură cu întregul vers. Fiecare accent își are propriile lui caracteristici în raport cu poziția lui în vers, pe primul, pe al doilea, sau pe al treilea picior ș.a.m.d. Principiul organizator al versului nu este același în toate limbile și în toate sistemele metrice. Acesta poate fi "melodia", adică succesiunea sunetelor de diferite înălțimi care, în anumite tipuri de vers liber, constituie singura trăsătură prin care acestea se deosebesc de proză
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
este izbitoare. În cehă, baza ritmului, care este întotdeauna însoțit de un accent obligatoriu, este lungimea cuvântului, în timp ce cantitatea nu este decât un element de variație facultativ, în chineză principala bază a ritmului este înălțimea, în timp ce în greaca veche principiul organizator era cantitatea, intonația și lungimea cuvintelor fiind elemente de variație facultative. În cadrul istoriei unei limbi anumite, chiar dacă unele sisteme de versificație au fost înlocuite prin alte sisteme, nu suntem îndreptățiți să vorbim de "progres" sau să condamnăm vechile sisteme ca
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
folosit măsurile tripodice, diferite tipuri de intonație, cum ar fi propozițiile exclamative și cele interogative, precum și diferite modele sintactice, cum ar fi paralelismul; dar, după părerea noastră, el nu și-a demonstrat teza centrală, și anume forța intonației ca factor organizator al versului "melodic" *51. Ne putem îndoi de valabilitatea multor aspecte ale teoriilor formaliștilor ruși, dar nu putem tăgădui că ele au aflat o cele de ieșire pe de o parte din impasul cercetărilor de laborator, iar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
prozei, identificăm "sensul" unui poem cu întregul lui complex de straturi, găsim, ca strat poetic central, seria reprezentată de cei patru termeni din titlul capitolului de față. Unul dintre contemporanii noștri a susținut că două dintre cele mai importante principii organizatoare ale poeziei sunt metrul și metafora ; mai mult, chiar a afirmat că metrul și metafora "nu pot fi separate", și definiția pe care o vom da poeziei se impune să fie suficient de generală pentru a include ambele noțiuni și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
facultate și să evite pentru o perioadă crearea unei distanțe prea mari între stilul universitar de predare-seminarizare și cel școlar; sistematizarea și accesibilitatea rămân sarcini prioritare și pentru anul I pentru a contribui la formarea unor structuri cognitive integratoare și organizatoare pentru învățarea din toți anii de facultate; se cere și o adaptare mai bună a ritmului de predare la cei din anul I ce se confruntă prima dată cu specificul învățării universitare; o atenție sporită trebuie acordată exemplificărilor. Ele au
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o profesiune de credință: critica literară, spune A. pe urmele lui Ibrăileanu și Călinescu, este o formă de creație, iar adevăratul critic trebuie să aibă capacitatea de a pătrunde atât principiile întemeietoare ale macrouniversului (viziunea lui Orfeu), cât și structura organizatoare a microuniversului reprezentat de opera literară (perspectiva lui Aristarc). A. a mai îngrijit sau prefațat ediții din I. Al. Brătescu-Voinești, D. Caracostea, G. Bacovia, V. Voiculescu și T. Arghezi. SCRIERI: V. Voiculescu, București, 1975; Literatura română a secolului al XX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
regula, prin simpla ei prezență, elimină orice risc și orice teamă de altul. Iar Michel Crozier (1963), preluând ideea lui Merton, considera că „regulile și rutina par a avea, înainte de toate, o funcție protectoare”. În toate cazurile, fără excepție, intenția organizatoare este rațională, această raționalitate provenind, în principal, din trecerea individului în/prin roluri sociale, într-un ansamblu coordonat de roluri sociale. Implicat fiind într-un cadru organizat, omul este constrâns să respecte reguli, să manifeste anumite comportamente. Ca urmare, unele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formală, bazată pe constrângere și pe angajare și implicare parțială. Ca efecte indirecte ale unor asemenea fenomene apar comportamentele demotivate și contraproductive, oameni nesatisfăcuți, tensiuni și conflicte între membrii organizației, între ei și conducere, uzura fizică și psihică a membrilor organizatori. Din ce în ce mai mult, organizațiile, mai ales cele moderne, sunt „încercate”, „traversate” și „bulversate” de fenomene precum: disfuncții organizaționale, ca abateri repetitive ale conduitelor de la reglementările formale ; crize organizaționale și manageriale, în dubla lor ipostază : ca rupturi și catastrofe iminente, ca dereglări
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
semnalul de începere; - să se abțină de la operații care l-ar tenta, dar nu sunt cuprinse în joc; - să execute cu promptitudine o operație sau alta. Elementul de instruire este concretizat prin sarcina didactică. Dacă regulile constituie aspectul exterior și organizator al jocului, sarcina didactică reprezintă conținutul jocului. Sarcinile didactice sunt variate. Astfel, în jocul ,,caută vecinii” sarcina didactică este să găsească numărul mai mare sau mai mic cu o unitate față de numărul dat. Rezolvarea acestei sarcini propuse, presupune compararea a
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
pe scriere și poate fi folosită În activitățile individuale sau de grup, În etapele de evocare, realizare a sensului sau În etapa de reflecție. Sunt considerate tehnici de organizare grafică a informațiilor: tabelul incomplet, tabelul consecințelor, tabelul comparativ, tabelul conceptelor, organizatorul grafic comparativ, diagrama Venn, bula dublă, organizatorul grafic al caracteristicilor, soarele caracteristicilor, organizatorul grafic cronologic, friza cronologică, organizatorul grafic al etapelor, stabilirea succesiunii evenimentelor, organizatorul grafic de tip cauză-efect, organizatorul grafic de tip situație - problemă - explicație, expunerea pe tablă, hexagonul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
activitățile individuale sau de grup, În etapele de evocare, realizare a sensului sau În etapa de reflecție. Sunt considerate tehnici de organizare grafică a informațiilor: tabelul incomplet, tabelul consecințelor, tabelul comparativ, tabelul conceptelor, organizatorul grafic comparativ, diagrama Venn, bula dublă, organizatorul grafic al caracteristicilor, soarele caracteristicilor, organizatorul grafic cronologic, friza cronologică, organizatorul grafic al etapelor, stabilirea succesiunii evenimentelor, organizatorul grafic de tip cauză-efect, organizatorul grafic de tip situație - problemă - explicație, expunerea pe tablă, hexagonul, jurnalul grafic, cadranele, analiza SWOT, ciorchinele, harta
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
etapele de evocare, realizare a sensului sau În etapa de reflecție. Sunt considerate tehnici de organizare grafică a informațiilor: tabelul incomplet, tabelul consecințelor, tabelul comparativ, tabelul conceptelor, organizatorul grafic comparativ, diagrama Venn, bula dublă, organizatorul grafic al caracteristicilor, soarele caracteristicilor, organizatorul grafic cronologic, friza cronologică, organizatorul grafic al etapelor, stabilirea succesiunii evenimentelor, organizatorul grafic de tip cauză-efect, organizatorul grafic de tip situație - problemă - explicație, expunerea pe tablă, hexagonul, jurnalul grafic, cadranele, analiza SWOT, ciorchinele, harta cu figuri, tehnica blazonului, suporturi metaforice
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
sensului sau În etapa de reflecție. Sunt considerate tehnici de organizare grafică a informațiilor: tabelul incomplet, tabelul consecințelor, tabelul comparativ, tabelul conceptelor, organizatorul grafic comparativ, diagrama Venn, bula dublă, organizatorul grafic al caracteristicilor, soarele caracteristicilor, organizatorul grafic cronologic, friza cronologică, organizatorul grafic al etapelor, stabilirea succesiunii evenimentelor, organizatorul grafic de tip cauză-efect, organizatorul grafic de tip situație - problemă - explicație, expunerea pe tablă, hexagonul, jurnalul grafic, cadranele, analiza SWOT, ciorchinele, harta cu figuri, tehnica blazonului, suporturi metaforice, posterul. Ne-am oprit În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
considerate tehnici de organizare grafică a informațiilor: tabelul incomplet, tabelul consecințelor, tabelul comparativ, tabelul conceptelor, organizatorul grafic comparativ, diagrama Venn, bula dublă, organizatorul grafic al caracteristicilor, soarele caracteristicilor, organizatorul grafic cronologic, friza cronologică, organizatorul grafic al etapelor, stabilirea succesiunii evenimentelor, organizatorul grafic de tip cauză-efect, organizatorul grafic de tip situație - problemă - explicație, expunerea pe tablă, hexagonul, jurnalul grafic, cadranele, analiza SWOT, ciorchinele, harta cu figuri, tehnica blazonului, suporturi metaforice, posterul. Ne-am oprit În demersul nostru didactic asupra unora dintre tehnicile
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
a informațiilor: tabelul incomplet, tabelul consecințelor, tabelul comparativ, tabelul conceptelor, organizatorul grafic comparativ, diagrama Venn, bula dublă, organizatorul grafic al caracteristicilor, soarele caracteristicilor, organizatorul grafic cronologic, friza cronologică, organizatorul grafic al etapelor, stabilirea succesiunii evenimentelor, organizatorul grafic de tip cauză-efect, organizatorul grafic de tip situație - problemă - explicație, expunerea pe tablă, hexagonul, jurnalul grafic, cadranele, analiza SWOT, ciorchinele, harta cu figuri, tehnica blazonului, suporturi metaforice, posterul. Ne-am oprit În demersul nostru didactic asupra unora dintre tehnicile amintite, exemplificând cu sarcini de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
eventualele Întrebări, timp de lucru 5 minute. - Activitate frontală: pe baza răspunsurilor formulate de fiecare pereche, profesorul completează hexagonul pe tablă si discută cu elevii dacă sunt de acord cu răspunsul. Se oferă informațiile și explicațiile necesare despre apariția statului. \Organizatorul grafic de tip cauza-efect se utilizează pentru evidențierea cauzelor și efectelor unor evenimente, procese, fenomene. Pentru realizarea unui astfel de organizator se parcurg mai multe etape: -Citiși textul din manual( sau de pe fisa de lucru ) si organizați grafic efectele războaielor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
că ei nu sunt în stare să conducă societatea, fiind potrivit să se dea la o parte și să-i lase pe cei mai competenți să-și asume acest rol. Aceste concepții diferite asupra mobilității sociale, denumite de Turner „norme organizatoare ideale”, au un rol determinant în configurarea sistemelor educaționale. Turner identifică patru diferențe majore între sistemul educațional din Statele Unite și cel din Anglia, care rezultă din aceste norme diferite: 1. Valoarea atribuită educației este diferită în cele două țări. În
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și stăpânirea expresă a operațiilor necesare pentru atingerea lor ș...ț, „reglate” și „regulate” în mod obiectiv fără a fi cu nimic produsul supunerii față de unele reguli și, fiind toate acestea, orchestrate în mod colectiv fără a fi produsul acțiunii organizatoare a unui dirijor (2000, pp. 82-83). Prin conceptul de habitus, Bourdieu le redă agenților autonomia, capacitatea de acțiune și cunoaștere fără a cădea în păcatul individualismului și relativismului. Habitusul este un simț practic, un sistem dobândit de preferințe, de principii
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reușite de privatizare; în afară de aceasta, în toate țările sunt valabile aceleași premise pentru dezvoltarea unui sector privat dinamic și eficient. Drumul spre cristalizarea conceptului modern de proprietate privată a fost lung și destul de sinuos. După stabilirea proprietății private ca principiu organizator al societății, trebuia creat un fundament filozofic corespunzător. Răspunsul a fost legea naturală a proprietății - concept care s-a dezvoltat treptat în Evul Mediu și a avansat rapid în timpul Renașterii și în perioada următoare. Filozoful politic francez Jean Bodin a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de elemente, derularea de strategii, pe acea empatizare cu mediul și curgere a diferitelor faze, în cadrul aceluiași tot unitar și crearea acelui construct de ansamblu, funcționabil și fluent care, în efectul final, să aducă un plus de imagine pozitivă sistemului organizator. Pe lîngă dezvoltarea și menținerea unor legături bune, pe bază de încredere reciprocă și de lungă durată cu sistemele dependente, orice sistem are nevoie de relații privilegiate, sau cît mai pozitive cu mediile de informare în masă. În continuare, vom
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
te-ritoriu. În momentul în care o redacție își trimite oamenii pentru a culege informații de la un anumit eveniment și acesta de fapt nu mai are loc, redacția nefiind anunțată în timp util, acest fapt creează nesiguranță și neîncredere față de sistemul organizator, creează un conflict de imagine, care aduce grave prejudicii acestuia. Se recomandă ca planul lunar al activităților să fie respectat întocmai pentru crearea în mod constant a unui profil pozitiv de imagine a sistemului, profil a cărui dimensiune va reieși
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
presă. În funcție de conținutul acestor întrebări, în funcție de răspunsul care se dorește a fi dat, precum și în funcție de tonul și timbrul vocii omului de presă, consilierul PR își poate da seama de poziția pe care o are respectivul om de presă față de sistemul organizator, poziție care se poate încadra în trei categorii mari: 1. pozitivă față de sistem, în care omul de presă este atras de sistem sau simpatizează cu sistemul; 2. negativă față de sistem, în care omul de presă respinge sistemul, nesimpatizîndu-l; 3. neutră
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
numărul participanților din partea conducerii unui sistem la o conferință de presă să fie impar, pentru ca poziționarea acestora în stînga și în dreapta conducătorului să fie simetrică. Oamenii care lucrează în presă se împart în trei categorii mari: cei care sînt prosistemul organizator, cei care sînt antisistem și cei care sînt neutrali. Așezarea lor într-o sală de conferință de presă trebuie făcută astfel încît să putem menține un control al situației cît mai bun: oamenii de presă antisistem trebuie dispersați în sală
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]