4,332 matches
-
este câștigat de către bărbați și copiii mai mari, care lucrează în industria de servicii (36%), construcții (33%), agricultură (20%) și alte activități industriale (10% ). Aproximativ 40% din aceste locuri de muncă au rămas încă în Israel, dar de multe ori ostilitățile, atentatele și mijloacele de securitate care le însoțesc, întrerup fluxul de lucrători în țară. Acest lucru a cauzat dificultăți enorme populației palestiniene, faptul că 35% din produsul național brut (PNB) provine din salarii realizate în Israel, acest lucru afectează de
Fâșia Gaza () [Corola-website/Science/299041_a_300370]
-
companiile internaționale pentru a crea locuri de muncă locală și de a îmbunătăți calitatea vieții în Gaza (inclusiv construirea de noi locuințe și pentru a crea un sistem de canalizare tratament) nu au fost încă puse în aplicare din cauza perpetuării ostilităților șia eforturilor militare. În acest moment, există mai multe parcuri industriale planificate la granița dintre Gaza și Israel, dar aceste inițiative nu vor furniza imediat locuri de muncă. Exporturile de citrice către Europa au crescut, dar din cauza penuriei de apă
Fâșia Gaza () [Corola-website/Science/299041_a_300370]
-
sanitar din Gaza continuă să se confrunte cu grave probleme. După preluarea de Hamas a Fâșiei Gaza și declararea regiunii ca "entitate ostilă" de către Israelieni, condițiile sistemului de sănătate din Fâșia Gaza se confruntă cu noi probleme ridicate de continuarea ostilităților cu Israelul. OMS și-a exprimat ingrijorarea cu privire la consecințele fragmentării politicii interne, a acțiunilor militare, psihologice și economice de izolare a populației din Gaza. Palestinienii arabi care necesită îngrijiri medicale în spitalele israeliene trebuie să ceară un permis medical. În
Fâșia Gaza () [Corola-website/Science/299041_a_300370]
-
stimulat-o să declanșeze războiul economic cu SUA pentru supremația mondială. După două decenii de destindere a relațiilor americano-ruse, urmată, în 2008, de răcirea relațiilor diplomatice - consecință a războiului din Georgia - și, mai ales, pe fondul crizei din Ucraina, tensiunile, ostilitățile și rivalitățile anterioare dintre cele două puteri s-au, astfel că, în 2014, a reizbucnit Războiul Rece între Statele Unite ale Americii/ statele membre ale Uniunii Europene/ Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și Federația Rusă - condusă de Vladimir Putin - și aliații
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
vedere, aliații occidentali au întârziat în mod deliberat deschiderea celui de al doilea front antigerman, în scopul de a interveni în ultimul moment și a impune acordul de pace. Astfel, percepțiile sovietice despre Occident au lăsat o puternică tensiune și ostilitate între puterile aliate. Aliații nu puteau să se înțeleagă cu privire la modul în care ar trebui să arate harta Europei, și modul în care granițele vor fi trasate după război. Fiecare parte a avut idei diferite în ceea ce privește stabilirea și menținerea securității
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
care era în scădere, în parte, din cauza marilor cheltuieli militare . Între 1972 și 1974, cele două părți au convenit, de asemenea, să consolideze legăturile lor economice, inclusiv acordurile pentru creșterea schimburilor comerciale. Ca urmare a întâlnirilor lor, „destinderea” a înlocuit ostilitatea Războiului Rece, iar cele două țări erau reciproc avantajate. Între timp, aceste evoluții au coincis cu „Ostpolitik" al cancelarului vest-german Willy Brandt. Au fost încheiate și alte acorduri pentru a stabiliza situația din Europa, culminând cu Acordurile de la Helsinki, semnate
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
lucru îi permitea Marii Britanii să își concentreze resursele militare în expediții coloniale. Britanicii sperau că noua serie de alianțe ce s-a format în timpul Revoluției Diplomatice avea să mențină pacea, dar s-au dovedit a fi un catalizator la erupția ostilităților în Europa în 1756. Armata austriacă a fost supusă unei revizuiri după sistemul prusac. Maria Tereza, cu cunoștințele sale militare i-au făcut pe mulți dintre generalii săi să se simtă rușinați, fiind presați necontenit pentru desfășurarea reformei. Avea un
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
-o să recupereze Silezia și să oprească expansiunea Prusiei. Motivul izbucnirii războiului a fost și lupta pentru supremația colonială dintre Imperiul Britanic și Imperiul Francez. Ambele imperii s-au extins și s-au ciocnit pe două continente. Deschiderea oficială a ostilităților în Europa a fost precedată de lupta din America de Nord, în care britanicii doreau să se extindă spre vest dinspre coasta de est și să revendice posesiunile franceze din valea Mississippi de la la sfârșitul anilor 1740. Ca să prevină extinderea în Virginia
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
britanicilor, iar Washington continua să avanseze spre Fort Duquesne, întâlnindu-se cu căpetenia Mingo. Pe 28 mai, cu forțele lui Tanaghrisson, Washington i-a surprins pe francezi în Bătălia de la Jumonville Glen, ucigându-l chiar pe comandantul francez, deschizând astfel ostilitățile anglo-franceze în valea Ohio. După bătălie, Washington s-a retras, stabilindu-se la Fort Necessity.La 3 iulie, francezii, însoțiți de războinici Shawnee, Delaware și Mingo l-au atacat și l-au forțat pe Washington să se predea, negociind o
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
rămână în colonie să fie liber și să continuă să-și mențină tradiția romano-catolică și să-și păstreze proprietățile. Britanicii au tratat francezii bolnavi și răniți, iar trupele regulate franceze s-au întors în Franța, păziți de flota britanică. Deși ostilitățile păreau că încetează, francezii au împrejurat St John, Newfoundland. Când generalul Amherst a auzit de atacul surpriză, a mobilizat repede trupe sub comandă nepotului său , William Amherst, care a recăpătat controlul asupra Newfoundland după Bătălia de la Signal Hill din septembrie
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
în efectul fotoelectric energia maximă a electronilor emiși de o suprafață metalică iradiată depinde nu de intensitatea, ci numai de frecvența radiației incidente, făcând presupunerea că radiația electromagnetică are o structură corpusculară (1905). Această ipoteză a fost primită inițial cu ostilitate de lumea științifică, până când în anul 1923 ea a fost reluată de Arthur H. Compton și acceptată ca unică explicație posibilă a împrăștierii razelor X pe electroni atomici (efect Compton). „Cuantele de lumină” asociate radiației electromagnetice de o frecvență dată
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
O a doua grupare (Brigada 13 Infanterie, Regimentul 4 Vânători și Regimentul 5 Artilerie) a fost dispusă la Zlatița, iar un detașament avansat a fost instalat la Benkovski. Sub spectrul unei înfrângeri iminente și totale, guvernul bulgar a cerut încetarea ostilităților, trupele române rămânând pe pozițiile ocupate până în luna august 1913, când au revenit în garnizoanele de pace. Operațiile desfășurate de Divizia 7 Infanterie pe timpul celui de-al doilea război balcanic au scos din nou în evidență calitățile de comandant ale
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
majori care au contribuit la modul organizat și disciplinat în care au fost conduse și desfășurate acțiunile militare ale Armatei de Nord, față de ezitările și improvizațiile care s-au manifestat în cazul operațiilor desfășurate de restul armatei române. La declanșarea ostilităților, în noaptea de 14/15 (27/28) august 1916, forțele principale ale Armatei de Nord erau dispuse pe frontiera cu Austro-Ungaria, în zona Carpaților Răsăriteni, între văile Bistriței și Cașinului. Compunerea de luptă a armatei era următoarea: În baza Directivei
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
de către senat. În timpul domiei sale începe construcția unui sistem defensiv de fortificații pe Rin și Dunăre, provinciile beneficiază de o bună administrare și o bogată activitate edilitară (șosele, apeducte, porturi). Acordarea cetățeniei romane locuitorilor unor orașe din afara Italiei, îi atrage ostilitatea cercurilor senatoriale. În timpul domniei lui Claudius începe cucerirea Britanniei, care devine cea mai vestică provincie a Imperiului Roman. În 44 Iudeea și în 46 Tracia sunt transformate în provincii romane. După executarea Messalinei, cea de-a treia soție, în 48
Claudius () [Corola-website/Science/299856_a_301185]
-
ultima sa capodoperă, "Bestia umană" (""La Bête Humaine"), și termină ciclul "Les Rougon-Macquart" într-o notă optimistă, prin "Doctorul Pascal" în 1893. Spre finalul seriei "Les Rougon-Macquart", Émile Zola se află într-o situație paradoxală, între recunoașterea internațională inegalabilă și ostilitatea generală din Franța, exprimată prin atacuri continue și refuzul obstinat de a-l admite în Academia Franceză. Începe să filozofeze asupra activității sale literare: « Viitorul aparține celui sau celor care vor reuși să capteze sufletul societății moderne, care, eliberându-se
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
prima oară în Anglia. În acest timp, Richard Neville, conte de Warwick, (poreclit mai târziu "The Kingmaker - Făcătorul de regi"), aliatul lui York, a devenit din ce în ce mai apreciat la Londra ca erou al clasei negustorilor. După reîntoarcerea lui York din Irlanda, ostilitățile au reînceput pe 23 septembrie 1459 cu bătălia de la Blore Heath în Staffordshire, unde o armată importantă Lancastriană nu a reușit să împiedice forța Yorkistă, de sub comanda lui Lord Salisbury, să se îndrepte de la castelul Middleham spre Yorkshire, unde avea
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
unui cutremur din Galileea din 363 și ambivalenței evreilor în legătură cu acest proiect. Sabotajul este o posibilitate, dar și un incendiu accidental. Intervenția divină a fost explicația preferată în rândul istoricilor creștini ai timpului. Sprijinul lui Iulian acordat evreilor, venind după ostilitățile manifestate de împărații dinaintea sa, au făcut ca evreii să-l numească „Iulian Păgânul” (sau Apostatul).
Iulian Apostatul () [Corola-website/Science/299883_a_301212]
-
În anul 1774, un prim congres al reprezentanților celor 13 colonii a avut loc la Philadelphia, decizându-se boicotarea produselor englezești și respingerea autorității Parlamentului de la Londra. În replică, Londra trimite trupe pentru a restabili ordinea în colonii. După primele ostilități, cel de-al Doilea Congres al coloniștilor decide în mai 1775 să înființeze o armată mixtă, sub comanda supremă a lui George Washington, sprijinită apoi de marchizul de Lafayette al Franței și de baronul prusac von Steuben, care contribuie la
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
de luptă înflăcărat. La 12 aprilie 1861, trupele din Carolina de Sud deschid focul asupra nordiștilor staționați în fortul Sumter din Charleston, marcând începutul Războiului de Secesiune American. După succesele inițiale ale Confederației, situația se schimba în favoarea Uniunii în 1863. Ostilitățile au început la 12 aprilie 1861, când forțele confederate au atacat postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln a răspuns chemând o armată de voluntari din fiecare stat și ordonând mobilizarea generală, ceea ce a condus la
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
timp înaintea invaziei Poloniei. Această înțelegere era un pact de neagresiune de fațadă, principalele prevederi fiind cuprinse în acordurile secrete, care stabileau împărțirea statelor învecinate între cele două puteri. Pactul a fost o surpriză de proporții pentru statele lumii din cauza ostilității reciproce afișate până în acel moment, cât și ca urmare a deosebirilor ideologice uriașe dintre comunism și nazism. Hitler dorea de multă vreme să cucerească vestul Rusiei pentru a exploata populația slavă compusă din persoane considerate "untermensch" („suboameni” sau „oameni inferiori
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
polonez în exil al lui Władysław Sikorski în timpul celui de-al doilea război mondial. Discuțiile dintre guvernele în exil ale Poloniei și Cehoslovaciei pentru o viitoare uniune polono-cehoslovacă nu au dus la nici un rezultat datorită ezitărilor cehilor și indiferenței sau ostilității Aliaților. Coceptul a mai fost încă o dată pus în discuție, după dispariția hegemoniei Uniunii Sovietice în Europa de Centrală și de Răsărit, sub diferite nume precum "Intermarum" sau "Intermarium" ("" în limba latină). O versiune a acestei idei vedea o asemenea
Międzymorze () [Corola-website/Science/299328_a_300657]
-
dintre clădirile mai înalte din capitală prin binoclurile lor. În acel moment, atât forțele sovietice cât și cele germane, erau epuizate de luptele grele duse până atunci, unele regimente rămând cu efective cât ale unei companii. În sud, lângă Tula, ostilitățile au fost reluate pe 18 noiembrie, Armata a 2-a Panzer reușind să încercuiască orașul. Forțele germane implicate erau foarte extenuate de luptele de până atunci și nu aveau încă echipamentul de iarnă necesar. Ca urmare, înaintarea inițială germană a
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
ale Franței și Angliei, a fost semnat o convenție de încetare a focului pe 12 octombrie. Luptele au încetat definitiv până pe 18 octombrie, iar pe 18 martie 1921 s-a semnat Tratatul de pace de la Riga, care a pus capătăt ostilităților. Mai înainte de bătălia de la Varșovia, propaganda sovietică apreciase ca iminentă căderea capitalei Poloniei, iar victoria în această luptă era privită ca un semnal pentru începerea unei revoluții comuniste pe scară largă în Polonia, Germania și alte țări vest-europene devastate economic
Bătălia de la Varșovia din 1920 () [Corola-website/Science/299306_a_300635]
-
Dostoievski în "Vremea". Repulsia scriitorului față de ideile radicale, materialism, instrumentarea propagandistică a artei sau negarea libertății și a responsabilității individuale l-au făcut incompatibil cu ideologia comunistă care a invadat Rusia în secolul al XX-lea. Sovieticii au exprimat mereu ostilitate și suspicine față de opera lui Dostoievski. În anul 1861, Dostoievski publică în "Vremea" romanul "Umiliți și obidiți". Cu un subiect complex, dar melodramatic și personaje despre care chiar scriitorul va admite că sunt « mai degrabă păpuși decât ființe umane » care
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
a fost purtat între Anglia și Franța în intervalul 1337-1453. nu a fost un conflict continuu, ci o serie de ostilități întrerupte de perioade lungi de pace. Cauzele principale ale conflictului pot fi împărțite în trei categorii: dispute teritoriale, pretenții dinastice și competiție economică. Disputele teritoriale vizau Aquitania (cunoscută și cu denumirea de Guyenne), un ducat în sud-vestul Franței și parte
Războiul de 100 de Ani () [Corola-website/Science/299345_a_300674]