3,713 matches
-
stupefiantă În care reacția umană față de insecta În care se transformă Gregor Samsa pare mai cumplită decât metamorfoza Însăși. Tonul alb, neutru, astfel Încă mai terifiant, ca și conținutul teribil fac textul kafkian relevant pentru un secol În care teroarea pândea continuu existența umană, un secol care a anulat diferența Între realitate și ficțiune, a metamorfozat orice În orice altceva și a făcut ca această radicală mutație să ni se pară normală. Metamorfoza este o scriere scandaloasă și importantă, ale cărei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Matei Basarab” - 586). El este surprins pornind de pe strada Palas, firește, spre solemna Instituție a Instruirii. Strada este populată de o faună domestică umilă, câini, pisici, găini, gâște „adevărate”, de data asta, nu ca acelea create, ulterior, peste Ocean. Publicul pândește, suspicios și strâmtorat, În spatele ferestrelor. Recuzita este riguroasă: servieta În mâna dreaptă, călimara cu toc În mâna stângă, ghiozdanul-raniță, cu rigla-pușcă În spate. Taina se află În ghiozdan. După mărturisirea unui alt coleg de liceu, apariția recrutului s-a dovedit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Corneliu Codreanu încredință manuscrisul profesorului Nicolae Petrașcu și îi ură noroc. Totodată, pentru a deruta pe informatorii ce se îmbulzeau în jurul lui, începu discuții cu mai multe edituri din București. Guvernul era informat zi de zi de aceste conversații, și pândea momentul în care Corneliu Codreanu va preda manuscrisul unei imprimerii, spre a-l confisca. Jocul acesta a durat toată vara; iar guvernul nu și-a dat seama că era înșelat decât atunci când cartea era în librării; și culmea, cu aprobarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
viitor mai bun al neamului. Pentru a completa acest capitol mai redăm circulara din 7 Octombrie a Căpitanului cu privire la acest subiect. 7 Octomvrie 1936 Către Șeful Regiunei Sibiu Tipărirea cărții „Pentru legionari” Dragă Bidianu, în sfârșit, prin primejdii și peripeții, pândită de agenți și spioni, cartea „Pentru Legionari” a apărut. I. Te rog să primești, personal, mulțumirile mele pentru grija pe care tot timpul tipăririi ai avut-o ca și pentru ajutorul material acordat, fără care această carte nu se putea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se convingeau că nu e nici o mișcare, înaintau câțiva zeci de metri și iar se trânteau la pământ. Din salt în salt am ajuns la o perdea de stufăriș și răchite. După spusele lor aici se ascundeau grănicerii români și pândeau pe contrabandiști. Dincolo de perdeaua de verdeață era un canal. După ce l-am trecut și pe acesta, pe malul lui am dat de o altă linie de stufăriș. Acesta era momentul cel mai critic al trecerii. Ne aflam pe pământ românesc
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
În afară de asta trebuie să se știe că avem numai în București 21.000 de arme și grenade și din fiecare fereastră se va trage. Legionarii să se țină strâns uniți, căci numai unitatea îi poate scăpa de pericolul ce-i pândește.”( Pe marginea prăpastiei, vol. 2, pg. 154) Dacă Mișcarea Legionară pregătea în adevăr o acțiune de mase, pentru răsturnarea lui Antonescu, acest discurs ar putea fi calificat ca un act de trădare a secretului acestei acțiuni și i-ar fi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
era destinat să săvârșească atentatul contra lui Horia Sima și trebuia să stea de o parte până la momentul hotărâtor. Din ancheta care s-a făcut a rezultat că echipa care trebuia să-l ucidă pe Horia Sima trebuia să-l pândească în pădurea care lega Berkenbrück cu Fürstenwald, unde acesta își făcea plimbarea obișnuită. în noaptea aceleiași zile trebuia și la Rostock să fie uciși cu cuțitele, cei puși pe listă; crima ce ar fi căzut în sarcina legionarilor, că s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care nu se roagă niciodată, din locul de basm și legendă, de la Sâmbăta de Sus, de acolo ne-a venit ca un dar, Nicolae Petrașcu, luptător, gânditor și jertfitor, influențând destinul românesc. La răscrucea Istoriei Naționale, când neamul nostru era pândit de dușmani interni și de vecini răi, el s-a înarmat sentimental și rațional cu puteri lăuntrice, fiind mereu gata de luptă, îndrăznind a fi ofensiv. Nicolae Petrașcu a călcat hotărât și puternic pe urmele lui Corneliu Codreanu-Căpitanul și pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe umeraș, cizmele pe raft, iar lanterna am agățat-o în cui. — Îmi pare rău că ți-am creat atâtea probleme, spuse bărbatul. Dar nu ne putem permite să slăbim măsurile de securitate. Trebuie să fim foarte precauți pentru că ne pândesc la tot pasul. — Cine? Întunegrii? — Da, să zicem că și ei, spuse bătrânul, dând din cap pentru sine. Am intrat în camera de primire, care se afla dincolo de vestiar. Fără pelerină, bătrânul arăta foarte bine și elegant. Nu pot afirma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vorbă! Sunt și Computatori care au familii și se înțeleg excelent cu nevestele. Da, e adevărat, cei mai mulți gândesc că e mai simplu să-și vadă de treburi dacă nu sunt legați de familie. Meseria asta solicită mult efort intelectual, pericolele pândesc la tot pasul și consideră că nu e cazul să pună în primejdie și viața soției și a copiilor. — De asta ai divorțat? — Nu, eu m-am făcut Computator după ce-am divorțat. Așa că nu e nici o legătură între familie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și negru, am încercat să sorb toate picăturile rămase. Simțeam nevoia să-mi domolesc cu alcool tensiunea acumulată în ultimele trei zile. Aveam o poftă nebună de somn. Nu știam ce necazuri mă mai pășteau și în ziua următoare - mă pândeau cu siguranță. Aș fi vrut să pot dormi măcar atât cât i-ar fi luat lui Michael Jackson să facă un turneu prin lume. Ar fi grozav să pot întâmpina următoarele necazuri cu o nouă stare de spirit. M-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aer care mai exista acolo. Ciudat rău. A fost singurul zgomot care se distingea atunci. Toate celelalte încetaseră. Și cutremuratul pământului, și huruitul, și bubuitul... În urechi îmi vâjâia doar un hiu hiu hiu. Răsuna strident în beznă. Parcă ne pândea nerăbdător un animal de pradă, gata-gata să pună laba pe noi. Sau mii de insecte subterane oribile, având aceeași țintă, se dilatau și se contractau precum burduful unui acordeon. Indiferent ce-o fi fost, era un zgomot pe care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
MĂLIN A MURIT DE MAI MULTE ORI ȘI ÎN MAI MULTE LOCURI. Cu aportul celei mai infame specii, codoșii, într-o tehnică diabolică concertată de asasini sub numele de cod Acțiunea VENUS 0544, au lovit letal în cel mai bun, pândind în linie tactică ruinarea celor rămași în viață, aneantizați. “ORICE AR FACE TAMAȘ, REAL TACU, NU VA PRIMI VIZĂ DE INTRARE ÎN SUA”, notează pe Raportul GOT.0544 din 19 07/1986, indicativul a-15/225, colonel Miroiu, infiltrat în
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
sentimentale, cu multe cauzalități obscure, este notat cu subtilitate. Femeia se simte părăsită, trădată și încearcă să-i separe pe cei doi tineri care în mod evident se iubesc și urmează legile naturii. Ea ascultă disperată noaptea la ușă, îi pândește și, când nu mai poate face nimic, plânge în neștire. Elisabeth-Charlotte înțelege resorturile acestui comportament și, după o luptă discretă și tenace pentru a-și câștiga bărbatul de partea ei, se întoarce în Germania. Pleacă numaidecât și Cristian și, în urma
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
București. Director a fost până în 1995 Nico Nicolla, apoi revista trece sub conducerea lui Hristu Cândroveanu, realizatorul de fapt al publicației. Din comitetul de redacție fac parte scriitori din țară, dar și de peste hotare, printre care Nico Nicolla, Nași Lera, Pândi Bello, Vasile Tode, Zahu Până, Gh. Vrana, Mihani-Sterviu, A. Caciuperi. În primul număr, articolul-program Cale-ambar [ Drum bun], semnat de Nico Nicolla, spune: „Ți va publicam noi tru revista a noastră trimestriala , «Dimândarea»? Va publicam literatura nai mă mult, mă ți
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
spiritual al existenței unui neam, Doamna Clara se lasă surescitată de visul nebunesc al oricărui agresor, amețit de iluzia invincibilității sale - acela de a dezmoșteni un popor de sufletul lui adânc: „năzuințe”, „doruri”, „vise”. Din spațiul închis de sumbre orizonturi, pândit de forțe potrivnice, tentaculare, cârmaciul valah nu se poate despresura decât contractând utile alianțe (în primul rând, căsătoria Ancăi, sora domnitorului și iubita lui Mircea Basarab, cu „kralul” sârb Simion Stareț), menite să întărească neatârnarea țării, ocrotind de factorii neprielnici
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
celor trei piese. În viziunea dramaturgului, Ștefan întruchipează identificarea domnului cu țara. Cu o intuiție remarcabilă sunt alese în Apus de soare clipele din urmă ale vieții și domniei lui Ștefan, când acesta este încercat de boală, tulburat de îndoieli, pândit de zavistnici. În orizontul trecerii, el se spovedește, își mărturisește, chiar dacă sibilinic, zburdălniciile tinereții, dorind iertare și înțelegere, purificare, ca orice bun creștin. Pe de altă parte, ca voievod rămâne neclintit în voința sa de a lăsa Moldova în mâini
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
alocuri captivantă, mizând pe neprevăzutul suitei de aventuri, ca și pe un limbaj cu sugestii de vechime (Cetatea, 1972, Vremea lupilor, 1980, Lăpușneanu și Patrupăcate, 1984). Evocările, cu un aer de poveste (Pădurea Molohului, în care se spune că ar pândi un monstru înfiorător, se mai numește „pădurea cu povești”), așază în cadru o Moldovă pentru care slăvitul Ștefan cel Mare rămâne icoana tutelară. Supusă presiunilor turcești și pătimind din cauza năvălirilor hoardelor de nohai, țara e măcinată pe dinăuntru de veșnicele
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
preț incalculabil Însă: discreditarea În bloc a “drepturilor omului”. Pentru această imprudență Houellebecq a fost taxat cu vîrf și Îndesat. Martiriul său Își vădește limitele. Boala nu se poate vindeca prin lichidarea pacientului. În cele din urmă, pericolul care-l pîndește pe un free-lancer este acela de a-și pierde controlul, de a “Înnebuni”. Cancerul nu se vindecă, citostaticele nu constituie decît un tratament paliativ. Dar acțiunea lor nu poate fi limitată la celulele neoplazice. Așa se Întîmplă și cu autorul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cuvintele rup rîndurile cu delicii narcisice: „Pourquoi êtes-vous si loin, toujours? Pourquoi toujours emporté vers ailleurs, vers quel ailleurs? Pourquoi? Ce voyage a-t-il seulement un sens, un but? Etes-vous vraiment né de la mer et désireux d’y naviguer toujours?” Pateticul pîndește mereu, mai cu seamă cînd vocea este una singură (romanele la persoana I sînt slăbiciunea scriitoarelor franceze), dar trebuie spus că autoarea reușește cel mai adesea să-l ocolească. În primul rînd datorită proiectului ficțional, inedit: scrierea unui roman despre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
veni acea ultimă zi, seara aceea albastră/ prin care voi trece tăcut [...] și numai puțin înspăimântat când voi simți/ marea lingându-mi picioarele” (Numai puțin înspăimântat...). De la volumul Țintă vie - titlul e o metaforă a poeziei într-un timp ostil, „pândită de noaptea rece ca țeava unei arme cenușii” -, precumpănitor devine un lirism al poeziei despre poezie și despre harul revelator al poetului. Cartea de maturitate a lui C., Tablou cotidian, aduce în prim-plan lirica blând-sarcastică a „estetismului ratării” în
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
gaguri trăsnite și alte ciudățenii. E, în aceste farse de un insolit cam tras de păr, un burlesc de brambureli, cu tumbe în neverosimil, în fantastic și în macabru. Nici urmă de implicație afectivă în reacțiile unor antieroi ce sălășluiesc, pândiți de halucinația dedublării, într-un univers al arbitrarului. Le sare țandăra din nimica toată, se ceartă, se încaieră, fac tărăboi, râd fără pricină, le vine chef să se sinucidă, își pun întrebări bazacoane, totul într-un amalgam de încurcături și
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
glosând pe marginea repetării monotone a acelorași gânduri și gesturi odată cu înaintarea în vârstă, poetul este pătruns de un sentiment al târziului, al crepusculului; un univers al tristeții și al regretului „iubirilor mici” se străvede aici filtrat prin amurgul vieții, pândit de „moartea cu chip de aur” a toamnei. Aflată pe o treaptă inferioară poeziei, proza lui G. merită luată în discuție în special pentru conturarea destul de convingătoare a unor psihologii de excepție (romanele Sperietoarea, 1992, Proces-verbal al unei crime, 1998
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
Brian W. Aldiss și de Barrington Bayley. Editorialul lui M. Moorcock, intitulat " O nouă literatură pentru epoca spațială", dă tonul: "Cititorii s-au săturat de literatura tradițională, își îndreaptă atenția spre literatura speculativă. Este un semn, printre altele, că ne pândește o renaștere populară a literaturii. Împreună vom favoriza și accelera acest proces de renaștere". La rândul său, într-un articol intitulat "William Burroughs, creatorul de mituri din secolul al XX-lea", apărut cu același prilej, Ballard scrie: "Cele trei romane
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și eram înebunit de sete, și aproape că nu mă mai puteam abține oricât mi-aș fi impus. Am așteptat până au plecat polițiștii să mă caute pe unde au bănuit ei că m-aș fi putut ascunde. Apoi am pândit câinele până s-a dus în celălalt capăt al sârmei, am coborât repede și am luat-o prin spatele casei, din nou la deal și prin același loc prin care am trecut. Ce credeți?! Mă aștepta grănicerul acolo! În fond
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]