6,411 matches
-
16,20, Chișinău. 24. Prima masă în libertate. 5 mai 2001, ora 17. 106 25. Ilie Ilașcu depune flori la mormântul părinților. în prim plan, soția, Nina Ilașcu, și sora, Aneta. 8 mai 2001, Taxobeni. 26. în drum către casa părintească, între soții Rodica și Valentin Țigău. 8 mai 2001. 107 27. Ieșind plângând din casa părintească. 8 mai 2001. 28. Frații Iurie și Ilie Ilașcu în curtea casei părintești. 8 mai 2001. 108 ștefan Ilașcu. Taxobeni, 1995. Natalia Ilașcu și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Ilașcu depune flori la mormântul părinților. în prim plan, soția, Nina Ilașcu, și sora, Aneta. 8 mai 2001, Taxobeni. 26. în drum către casa părintească, între soții Rodica și Valentin Țigău. 8 mai 2001. 107 27. Ieșind plângând din casa părintească. 8 mai 2001. 28. Frații Iurie și Ilie Ilașcu în curtea casei părintești. 8 mai 2001. 108 ștefan Ilașcu. Taxobeni, 1995. Natalia Ilașcu și preotul Victor. Taxobeni, 27 iulie 1999 29—Măicuța Natalia Ilașcu, Prințul Paul de România și 03
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
sora, Aneta. 8 mai 2001, Taxobeni. 26. în drum către casa părintească, între soții Rodica și Valentin Țigău. 8 mai 2001. 107 27. Ieșind plângând din casa părintească. 8 mai 2001. 28. Frații Iurie și Ilie Ilașcu în curtea casei părintești. 8 mai 2001. 108 ștefan Ilașcu. Taxobeni, 1995. Natalia Ilașcu și preotul Victor. Taxobeni, 27 iulie 1999 29—Măicuța Natalia Ilașcu, Prințul Paul de România și 03 —La un an de la moartea lui ștefan Ilașcu. Constantin Chirilă, 109 Constantin Chirilă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ai născut ialomițean. Cu vremea, cauza se pierde, dar cu mândria rămâi. Pentru multe dintre trăirile noastre exagerate, ar trebui să existe hapuri. Am văzut zilele trecute un corcoduș și, brusc, mi s-au umezit ochii. Întrucât corcodușul din spatele casei părintești era cel mai mare și mai bătrân din tot cartierul, am crescut cu convingerea că fructele sale, care, de fapt, nu-mi plăceau, deoarece erau pricăjite, aveau viermi și un soi de excrescențe cleioase, ofereau un maximum de răsfăț gustativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ofereau un maximum de răsfăț gustativ. Și că ananasul, portocalele și bananele din manualul de botanică aveau să rămână pe veci doar niște ilustrații frumoase. Peste ani, după ce corcodușul ghimpos, urduros și cotropit de gângănii a fost demolat împreună cu casa părintească, am descoperit cât de rău poate să mă doară absența lui, cât puteam suferi pentru două lucruri foarte diferite ca importanță. Ba pentru corcoduș chiar mai mult decât pentru casă. O parte dintre convingerile mele privind virtuțile de neegalat ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în 1923 cu Lili Bacinschi, care provenea dintr-o familie de intectuali bucovineni, din castoria lor au rezultat două fiice; Lili-Sanda care a fost colega cu noi, din promoția 1952 a liceului de fete, castorita Cârstea, care locuiește în casa părinteasca din Rădăuți și fiica cea mică Sanzaiana, castorita Voinicelu, doctoriță în Suceava. Soții Vișan au avut o căsnicie model până când distinsul profesor a trecut la cele veșnice, la 13 august 1977, fiind urmat la trei luni și de iubita sa
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
1. Fondatori ai ideologiei românismului în Bucovina Frații Hurmuzaki au jucat un rol însemnat în dezvoltarea culturii românești din Bucovina, la acest lucru contribuind atât educația primită în casa părintească, cât și cultura dobândită în școli. Un puternic imbold pentru afirmarea pe teren cultural l-au primit și de la refugiații moldoveni sosiți în Bucovina în 1848. În anul 1857, Doxachi Hurmuzaki, în testamentul care era tipărit și difuzat în secret
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
în belșug, ușor uită de Dumnezeu, uită de suflet. Bunurile și plăcerile acestui pământ îl orbesc și-l fac să nu mai privească cerul; dar îndată ce Dumnezeu îi trimite suferințe, necazuri, își deschide ochii. Priviți pe fiul risipitor în casa părintească. Are de toate. Nu-i lipsește nimic. În această stare el nu se mai gândește la Dumnezeu, la suflet. Dimpotrivă, caută satisfacerea dorințelor sale păcătoase, la care e împiedicat de privirea tatălui său. De aceea el cere partea sa de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Francisc spunea fraților săi: suferința este scurtă și răsplata este veșnică. Aceleași cuvinte vi le spun și eu: puțin avem de suferit aici, dar bucuria va fi cu atât mai mare cu cât vom suferi mai mult pentru Dumnezeu”. Casa părintească era construită pe un mic delușor. Panta nu era așa de mare pentru un om sănătos, dar nu și pentru el care se deplasa cu greutate chiar și pe un teren plan. I-a venit o idee care a și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a făcut-o la Galați în vara anului 1949, mi-a redat entuziasmat fragmente din liturghie printre care „Pe Prea Sfânta și de Dumnezeu născătoare și pururea Fecioara Maria...” care cântată în tonalitatea lui suna într-adevăr divin. La casa părintească nu avea condiții corespunzătoare de locuit pentru iarna, situație în care a acceptat propunerea făcută de pr. Iosif Pal, verișor primar, de a merge și a rămâne la Horlești unde dânsul era paroh. Un motiv în plus l-a constituit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Suman, de naționalitate română și religie romano-catolică, am urmat cursurile primare absolvind 6 clase în total, după care având chemare de la Dumnezeu de a mă face preot pentru folosul oamenilor, fără ca cineva să mă îndemne la așa ceva, am lăsat casa părintească cu tată, mamă și surori și în toamna anului 1929 am poposit în com. Hălăucești, jud. Iași, la seminarul Franciscan unde am absolvit gimnaziul de 5 ani (1929-1934). După absolvirea gimnaziului, în toamna anului 1934 am început noviciatul în com.
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Cheamă lumea la iubire, La-nfrățirea tuturor; Domnul cerului plinească Dorul său cel arzător: Ca în lume să domnească Doar o turmă și-un păstor! Versuri inspirate de statuia Sf. Francisc îngenuncheat și „arestat” în biserica amenajată în vechea casă părintească a Sf. Francisc, unde, într-un ungher, se află „celula” în care tatăl său l-a închis când și-a dat seama că fiul lui nu mai vrea să-i fie succesor în prăvălie. E un fel de peșteră în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ci numai frica față de ei. Nici nu mai speram să se întâmple asta, după ce descoperisem că lațul mă urmase pe calea exilului. Pierderea fricii reprezintă pentru mine un câștig - cel mai mare de când mă știu. De când mă știu, în casa părintească, pe peretele unei camere de trecere spânzura o cheie monstruoasă. Făcută din lemn lăcuit cu negru și cu marginile aurite. În vremea când abia învățasem să merg, cheia îmi ajungea de la degetele piciorului până la gât. Se numea Cheia cerului. Nu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
vesticilor față de estici intră într-o dulce armonie: noi le culegem căpșunile în patru labe, ei ne împușcă mistreții în poziția șezut. În sfârșit, ceea ce nici Fane Spoitoru n-ar îndrăzni, adică să tragă cu pistolul în cerbii de pe carpeta părintească, a izbutit Năstase, predându-ne pe viu lecția europeană de cum se poate vâna în cotețul porcului." O imagine care m-a aruncat înapoi în timp, în anii studenției. În sala de lectură a căminului studențesc Moraud, un negru din Africa
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ani. Au însemnat o copilărie într-o familie înstărită, care-mi satisfăcea toate mofturile. Au însemnat servitoarea care le-aducea dimineața părinților mei cafelele aromate și mie pachețelul cu ciocolată Langues de Chat. Au însemnat o exagerată, chiar asfixiantă dragoste părintească. (Am arătat de multe ori, în diverse interviuri, că am venit pe lume ca substitut al unui frate mort la șaisprezece ani.) Au însemnat o casă în care se citea și se asculta multă muzică, și se jucau regulat cărți
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mai degrabă o concesie cu ricoșeu psihologic. Oricum însă, în toată copilăria mea, părinții mi-au făcut pom de Crăciun, obicei pe care l-a preluat și soțul meu. An de an, de Crăciun scânteiau beculețele și globulețele în casa părintească, dar și în cea conjugală. Ascultam Stille Nacht, Heilige Nacht, care până în ziua de azi îmi transmite un fior - nu știu cum să-i spun, un fior purificator, înălțător. Un fior pe care l-am mai încercat de câteva ori în viața
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de radio și ziarele i-au acordat atenție. O jurnalistă mi-a pus o întrebare care m-a încurcat- de unde pasiunea pentru artă? I-am răspuns că m-am născut intrun muzeu sau o expozitie căci pereții camerelor din casă părinteasca erau acoperiți cu scoarțe și covoare, icoane pe lemn și pe sticlă. Cred că de aici pasiunea pentru culoare și repulsia pentru pereții goi. Sunt prieten apropiat cu profesorul Marin Gherasim, de la Academia de Arte Frumoase București, și el absolvent
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
între: bine și rău, adevăr și minciuna, spirit și materie, lumina și întuneric. M-am născut pe data de 12 mai 1932, fiind primul copil al țărânilor Toader și Ileana Tiperciuc, din comuna Arbore județul Suceva. Familia mea și gospodăria părinteasca, până în anul 1939, au fost raiul în care am cunoscut fericirea: m-au iubit și m-au protejat părinții, bunicii, vecinii, copiii și toate vietățile din gospodărie. Jucăriile mele dar și “frații” mei erau: puișorii, pisoii, cățeii, mieii, vițeii, purceii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
În 1946, guvernul Groza a organizat alegei la care consetenii mei, țărăniști și liberali, ce urau pe comuniști, au aflat că 83% din ei au votat FDP-ul. Tot în 1946 tata s-a recăsătorit. Pentru cei trei copii, casa părinteasca a devenit iad din care fiecare a evadat în felul său: fratele, la 15 ani, a fugit și s-a angajat minier în Valea Jiului, sora s-a căsătorit la 16 ani. Faptul că am ieșit cu bine din zeci de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
să lăsăm Ceva moștenire Chiar dacă e numai O curată Conștiință Comunistă.“ („Bucuria muncii“, Scînteia, 30 aprilie 1978) BEZA George „Am mai vizitat Țara, acum doi ani, și scopul vizitei a fost de ordin pur sentimental. Vizitarea rudelor și a mormintelor părintești și familiale, vizitarea locurilor unde am trăit în Dobrogea și București, ca și alte câteva ținuturi de care am fost îndeosebi atașat. De astă dată am venit ca să particip la congresul internațional al istoricilor. Această revenire mi-a dat prilejul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nou: interviu realizat de Ion Butnaru cu Viorel Mărginean“, Informația Bucureștiului, 25 iulie 1987) MÂRZA Vasile, acad. „Sunt momente emoționante pentru fiecare din noi, momente în care gândurile ne poartă către partidul iubit, care a crescut cu exigență și cu părintească grijă numeroase cadre în spiritul celor mai înalte tradiții materialiste de luptă revoluționară, înarmându-le cu o solidă pregătire marxist-leninistă, cu concepția științifică despre lume și viață. În focul luptelor pentru transformarea României vechi în România socialistă de astăzi s-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al partidului l-a adresat copiilor și educatorilor lor a vibrat grija și dragostea unui părinte, răspunderea conducătorului ridicat din popor care se gândește la copiii țării ca la propriii săi copii. Le-a vorbit despre patria noastră frumoasă, casa părintească înzestrată pe care au moștenit-o, despre câte furtuni au trecut peste ea, cu cât sânge și cu câtă suferință i-au păzit părinții ființa, prin câte jertfe și lupte au reușit comuniștii, Feții-Frumoși cu înfățișare simplă, să repună în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de decenii conduce destinele țării pentru ridicarea României pe noi culmi de civilizație și progres. Reunind lucrări de pictură și grafică de șevalet, precum și afișe, studenții institutului își exprimă adeziunea politică de azi a partidului (sic!) și recunoștința pentru grija părintească a tovarășului Nicolae Ceaușescu față de tânăra generație. Ei omagiază epoca ce-i poartă azi numele - Epoca Nicolae Ceaușescu -, caracteristica acestei perioade constituind-o faptul că întreaga evoluție a societății românești se realizează pe fondul dezvoltării creatoare de către secretarul general al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
electrice, iar în 1997 am reușit s-o termin. Am făcut cu ea câteva drumuri prin oraș, am mers din cartierul Dacia până în Bucium și retur, am ajuns cu ea dincolo de Valea Lupului, și am urcat dealul Copoului la casa părintească. Construcția în sine era artizanală dar conținea și un element inovator la cutia de viteze și am încercat să merg mai departe. Chiar în zonă se afla o întreprindere cu profil mecanic cu denumirea de ,,Contis” , adică vechea fabrică de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
parte din lucruri într-o locație provizorie, urma și restul, dar au apărut probleme (provocate tot din ,,tenebre”), eram bolnav, abia mă țineam pe picioare, căzusem pe stradă aveam cicatrice pe față și m-am dus la mama, la casa părintească, urmând să văd ce fac în continuare. Acolo m-a contactat noul proprietar care pe bună dreptate mi-a cerut cheile (termenul expirase) iar eu într-o stare jalnică m-am internat în spital; ajunsesem la ...Socola. (20.01.2009
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]