4,141 matches
-
să le dau chip și nume. Există destule situații omenești - și, într-un fel, neomenești - care fac loc celor ce exced sfera comună a sensului. Am invocat, în această privință, paginile unor filozofi sensibili la așa ceva, precum Cicero și Tertulian, Pascal și Kant, Nietzsche și Kierkegaard, Heidegger și Wittgenstein. Dar și paginile unor scriitori pe care îi socotesc admirabili, precum Kafka sau Borges. Unora dintre ei, aparent mai sceptici, le-am oferit pe alocuri rolul călăuzei din umbră. Un îndemn neașteptat
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
care se referă Cicero vorbesc serios și cu destulă gravitate, cel pu țin așa ne lasă a crede. Să amintesc, într-o paranteză, un episod din lumea modernă. După ce observă că Montaigne însuși a fost reținut de afirmația lui Cicero, Pascal o rescrie pentru sine (Cugetări, VI, 363). Probabil o consideră elocventă pentru maniera duplicitară în care gândesc oamenii, mai ales filozofii. Acest lucru îl îndreptățește să spună, într-o altă însemnare, că omul este un étrange monstre, un amestec între
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
31, 42, 80 (n. 67), 85-88, 96, 104, 177 (n. 183), 185 (n. 193), 188-189 Noica, Constantin 140-141 Numenius 45 (n. 31) O Omar I, califul 22 (n. 11) Otto, Rudolf 43, 131, 141- 142, 160, 193 (n. 199) P Pascal, Blaise 9, 10, 70 (n. 82), 106 (n. 98) Pavel, Sf. Apostol 147, 151, 153, 154, 157, 159, 172 (n. 177) Pericle 29 (n. 16) Pitagora 69, 70 Platon 69, 70, 94-96, 112, 120, 146 (n. 145), 174 (n. 179
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
67, 97, 141, 142, 168, 183, 185- 186, 194 ~ de a exprima ceva străin sen sului 82-83, 132-143 E enigmă 30, 38, 186 ens finitum 122 ens imaginarium 81 (n. 69) ens rationis 81 (n. 69) essentia 166 „étrange monstre“ (Pascal) 70 exces 20-21, 53, 103 (n. 95), 132 (n. 128), 141, 161, 194, 196 ~ al voinței (vezi „voință“) excedere ~ a comprehensiunii 19, 32, 46-47, 69, 97, 150, 157, 159-160, 163, 167, 191 ~ a gândirii obișnuite 20-21, 33, 46, 47, 59
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
exersat, în funcție de evoluția sinusoidală a raportului dintre cele două forme de filosofare, maeștri ai cugetării din diferite timpuri, dintre care mulți au practicat acest gen literar care este aforismul. Cicero, Seneca, Marc Aureliu, Erasmus din Rotterdam, La Rochefoucauld, Montaigne, Montesquieu, Pascal, J.J. Rousseau sau Nietzsche sunt doar câteva nume reprezentative. Prin maximele și aforismele lor, scriitorii acestui gen au oferit repere pentru comportarea morală a omului, fapt pentru care, în perioada secolelor XVII - XVIII, erau numiți „moraliști”. Prin cartea Gânduri diamantine
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
o discuție cu el. Maestrul, ezitând Între principiul etic și cel poetic - căci după primul l‑ar fi respins, iar după al doilea l‑ar fi ascultat - va sta cu el Într‑o crâșmă Întunecoasă și va comanda două votci pascale, pare‑se, conform ritualului. Jeshua Krohal, căci așa se numea tânărul, Îi va mărturisi Maestrului că frecventa acel cartier de când Îi picase În mână o lucrare a sa care Îl Încredințase că experiența e „asexuată, deci amorală“, numai că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
brève nous éblouit à jamais. * La France excelle à produire de ces vies fiévreuses, dont la tîche semble avoir été la remise en question de l'art, de la science, ou encore, du cheminement de la grîce. Que l'on songe à Pascal, à Evariste Galois, à Rimbaud. Le propre de ces destinées est ce que l'on pourrait nom-mer leur "fulgurance". Ailleurs, le génie s'accommode d'une existence terne, exempte de tout imprévu. Que fut la vie du plus grand des
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a sa grandeur, en France l'histoire de la pensée, comme l'histoire tout court, pousse le sens du tragique jusqu'à l'outrance. Que ce soit la consommation sur le bûcher d'une foi dévorante des hauts pouvoirs géométriques de Pascal; le duel stupide, qui un matin exsangue, près de Gentilly, emporta Galois; ou le soleil satanique des pûbertés violentes, sublimant le génie de Rimbaud - bien avant que le soleil d'Harrar desséchît sa jambe - partout la même fin brusquée enlève
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pentru noi orbitoare de-a pururi. * Franța produce, prin excelență, asemeni vieți febrile, a căror menire pare să fi fost a relua în dezbatere arta, știința sau, mai mult încă, progresiunea spre starea de grație. Să ne gândim numai la Pascal, la Evariste Galois, la Rimbaud. Proprietatea acestor destine este ceea ce am putea numi "fulguranța" lor. În alte părți, geniul se adaptează unei existențe terne, scutită de neprevăzut. Viața unuia dintre cei mai mari matematicieni moderni, neamțul Bernhard Riemann, ce-a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aproape a unui călugăr? În opoziția cu această claustrare, cu această "stilizare" ce-și are măreția ei, în Franța, istoria gândirii, ca de altfel istoria pur și simplu, amplifică semnificația tragicului dincolo de margini. Fie încenușarea înaltelor haruri geometrice ale lui Pascal pe rugul unei credințe mistuitoare; fie duelul stupid care, într-o dimineață lividă, ni l-a răpit pe Galois lângă Gentilly; fie soarele satanic al pubertăților violente, sublimând geniul lui Rimbaud - cu mult înainte ca soarele Harrarului să-i fi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
știți, între două spirite din toate punctele de vedere asemenea cel care are la partea lui geometria va triumfa totdeauna. Singura slăbiciune a unei atari judecăți este că o făcea un geometru. Totuși cunosc un exemplu care ilustrează afirmația lui Pascal. Luați scrisorile lui Ion Ghica întretăiate ici și colo de răspunsurile lui Alecsandri. Iată două spirite în condițiuni comparabile. Aparțin aceleiași lumi, au aceleași credințe politice, au trăit aceleași evenimente, la Paris au fost în același timp. Cât de vacuu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
știu că o ții hojma cu nedumeririle tale. Ascultă numai ce se spune în acel zapis și ai să vezi, părinte, că am oarece dreptate. „Adecă eu, Tudora călugărița,...dat-am acestu adivărat zapis al meu la mîna dumisali giupînului Pascal neguțitoriul precum,...am dat danie...o casă cu loc cu tot la uliță pîn-în țintirimul Curălarilor și locul din sus, dispre răsărit, pînă în streșinile chiliilor călugărițelor...Deci eu, fiind la bătrînețile meli și neavînd cine mă căuta,nime din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Curălarilor și locul din sus, dispre răsărit, pînă în streșinile chiliilor călugărițelor...Deci eu, fiind la bătrînețile meli și neavînd cine mă căuta,nime din rudele meli nu s-au aflat, nici din feciorii mei, ce eu rugîndu-mă dumisali giupînului Pascal, dumnealui și-au făcut pomană de m-au căutat la bătrînețile mele, care nu face acea casă cu locul ei cît mi-au dat dumnealui”. Păi ar cam fi ceva nedumeriri pentru tine. Întâi că acea călugăriță a fost măritată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu locul ei cît mi-au dat dumnealui”. Păi ar cam fi ceva nedumeriri pentru tine. Întâi că acea călugăriță a fost măritată și a avut feciori. Apoi că a trebuit ca la bătrânețe să fie îngrijită de un oarecare Pascal și nu de obștea din care făcea parte. Apoi că biserica Curelarilor era la 1726 de fapt mănăstire de călugărițe și că e înconjurată de țintirim. Întocmai acestea erau cele nelămurite pentru mine. Dacă lucrurile s-au limpezit, atunci a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
buticul din colț. Gore și Gicu aruncă priviri admirative către Sandu. Ca de fiecare dată, acesta reușește să mute rapid discuția de la subiectele care nu Îi plac. Numai că Gicu n-are astâmpăr și face un oarecare bilanț Înainte de sărbătorile pascale. Candidează Teo la colegiu, vin avioanele alea f16 ca să le punem motoare noi, Voicu face Paștele În arest, nevastă-mea zice că nu mai luăm miel, Îl tăiem de pe listă anu’ ăsta, mai bine pui. Că puiul e sănătos, are
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cuplu necuplu Într-o lume nelume? Sau poate acesta era mersul lucrurilor și Dumnezeu Își luase de tot mîna de pe oameni, lăsîndu-i să creadă că rostul existenței lor era tocmai plăcerea. Omul e născut pentru plăcere, el simte, maxima lui Pascal părea că pune capac. Biserica ar fi putut să lămurească, oarecum, lucrurile. Dacă nu ar fi fost, În unele țări, tot mai mult cuprinsă chiar de sodomie, tocmai erau niște scandaluri. Cine ar fi fost Îndeajuns de curat pentru a
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și Helga nu au scăpat nici ei și nici măcar un - Încă neinventat - spray Împotriva nenorociților aceia invizibili nu i-ar fi Îndepărtat, atunci, unul de celălalt pe cei doi. Omul e născut pentru plăcere, el simte. Thomas cunoștea maxima lui Pascal, Helga nu, și chiar dacă filozoful matematician nu ar fi formulat-o, totul s-ar fi petrecut la fel, pentru că nu În vintrele lui Thomas și nici În ovarele Helgăi fierbea irezistibil ceva, ci În mințile lor, acolo se Întîmpla prăpădul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
babe, jos cu impotenții și cu frigidele! țipau cei care nu mai vroiau constrîngeri; libertatea sexului se instala atotbiruitoare, nici Biserica nu se mai opunea cu convingerea de altădată, pentru că slujitorii ei, oameni citiți, chiar știau, mai toți, vorbele lui Pascal. Ajunseseră În tribunale destui dintre ei, dar nu pățiseră nimic, nici măcar pentru pedofilie: s-ar fi putut zice că aceștia, de fapt, trebuiau să constituie exemple de urmat, și nu de condamnat, cum ar fi vrut nevolnicii. Antonia i-ar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu-i căsătoria cea mai bună, poate unica școală filozofică? — Nu, domnule, nu! Ce, n-ai văzut cât de mulți filozofi mari au fost burlaci? Din câți îmi amintesc, afară de cei care-au fost călugări, îi ai pe Descartes, pe Pascal, pe Spinoza, pe Kant... — Nu-mi vorbi de filozofii burlaci! — Și Socrate, nu-ți amintești cum, în ziua când trebuia să moară, a izgonit-o, ca să nu-l deranjeze, pe soția lui, Xantipa? — Nu-mi vorbi nici de asta. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
d’un ami qui avait été un autre lui-même. Il ne me semble pas que Miguel de Unamuno, qui s’arrête à tous les points de ses lectures, ait jamais cité ces deux passages.“ Apoc., 10, 8-10. „À Shakespeare, à Pascal, à Nietzsche, à tous ceux qui ont essayé de retenir à leur tragique aventure personnelle un peu de cette humanité qui si vertigineusement s’écoule, Miguel de Unamuno vient ajouter son expérience et son effort. Son œuvre ne pâlit pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sensul vremii și al întâmplărilor pe care le trăiește? [...] Iar cât despre lipsa de originalitate, ce e asta «lipsă de originalitate» pentru un om care își trăiește toate gândurile? Să mi se ierte exemplul, dar a fost lipsit de originalitate Pascal atunci când - fără să cunoască Elementele lui Euclid - a construit din capul lui aceste Elemente? Sau e poate lipsit de originalitate actul meu de conștiință când am văzut luna pe cer pentru că luna asta a mai fost văzută și de alții
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
realitatea ei sută la sută, cu siguranță, timpul a mai schimbat câte ceva, memoria trădează și ea ca și oamenii, dar lui Antoniu Îi face bine să-și amintească fie și o singură dată pe an, de o scenă de Sărbătoare Pascală din Îndepărtata lui copilărie. Marea de oameni care intră și iese din metrou Îl amețește astăzi și, are senzația că trupul lui levitează deasupra acestei mulțimi În mișcare, privind-o patern, și Înțelegător. Îl trezește din starea asta o Înjurătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Dar directorul credea că ar fi fost imposibil. Așa a început cunoștința noastră ca să nu spun prietenia. El venea tot mai des la mine după-amiaza, cel mai adesea cu o carte în mână. Cartea era mereu aceeași, Cugetările lui Blaise Pascal. Acest filozof, relativ uitat și cu totul necunoscut în interiorul Västerbottenului, a devenit veriga care ne-a unit. în ceea ce mă privește, până atunci avusesem doar cunoștințe superficiale despre Pascal, dintr-o conferință a lui Ingemar Hedenius pe care o auzisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
o carte în mână. Cartea era mereu aceeași, Cugetările lui Blaise Pascal. Acest filozof, relativ uitat și cu totul necunoscut în interiorul Västerbottenului, a devenit veriga care ne-a unit. în ceea ce mă privește, până atunci avusesem doar cunoștințe superficiale despre Pascal, dintr-o conferință a lui Ingemar Hedenius pe care o auzisem la radio. Dar acum sunt convins că tata îl citise pe Pascal. într-un loc filozoful spune că dacă noi am putea învăța să îmblânzim și să stăpânim cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
devenit veriga care ne-a unit. în ceea ce mă privește, până atunci avusesem doar cunoștințe superficiale despre Pascal, dintr-o conferință a lui Ingemar Hedenius pe care o auzisem la radio. Dar acum sunt convins că tata îl citise pe Pascal. într-un loc filozoful spune că dacă noi am putea învăța să îmblânzim și să stăpânim cu totul forțele naturii, atunci credința noastră ar deveni de neînlăturat și desăvârșită. în vreme ce directorul vorbea sau îmi citea cu voce tare, clipea necontenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]