8,290 matches
-
leac și de spor - și voi mai opri o fărâma de vis muiat în lacrima pe care voi adumbri-o sub pernă, ori în zid - să o semănați, în zori, în glodul arid să o culegeți rod de speranță și patimă. Referință Bibliografica: ELOGIU RODULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ELOGIU RODULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359310_a_360639]
-
stat” și pentru că știrea care i se „agățase” și ei ca un cercel de ață la urechi (cum odinioară, copilă fiind, îi fuseseră străpunse loburile acestora pentru pandantive) din aceeași sursă și risca să le zăpăcească pe amândouă. Puneau multă patimă în tălmăcirea zvonului, ajuns la urechile lor în stare nudă, tocmai bun de interpretat și ornat în laboratorul de pretutindeni al radioșanțului. Trebuiau mai întâi să-și limpezească și potrivească gândurile pentru a da șansă de biruință faptelor, descâlcirii unor
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
urmare, somnul este consecința logică a despărțirii de Dumnezeu. Somnul este expresia unei lumi aflate în întuneric spiritual și departe de Împărăția Cerească a Luminii. Somnul se exprimă printr-un modernism deșănțat, printr-o religiozitate lipsită de Christos, prin manifestarea patimilor și a desfrâului de orice fel, prin media care prezintă păcatul în multitudinea formelor sale. Cu toate acestea, trezirea ne stă la îndemână, atunci când prin lacrimile pocăinței „ne apropiem de Christos și când „așteptarea devine freamăt și nesomn, devine dor
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DANAELA - ȘOAPTE ȘI PLOI Autor: Daniela Dumitriu Publicat în: Ediția nr. 761 din 30 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Ploaia destramă seninul invelindu-mă în armonii.. Le las să curgă alene, alunecări de patimă. Ador să privesc seninul care-mi strivește trupul în sărutul prelung cu care se strecoară în viul din sufletul meu. Adorarea din mine cheamă freamătul nenăscut, cel de dincolo de stele. Fior de flacără rece e în adâncul picului pe ploaie
ŞOAPTE ŞI PLOI de DANIELA DUMITRIU în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359356_a_360685]
-
boierul, au rămas înmărmurite și-l priveau cu milă. Intraseră în panică și, neștiind ce să-i facă pentru a-l liniști, nebănuind ce i se întâmplase de-i așa de disperat, căci țipa mai abitir decât o femeie în patimile nașterii, își dădeau palme peste frunte și se văicăreau de zici, ce e Domne asta. - Doamne, Doamne!... ce pățirăți, conașule? La un moment au crezut că-l mușcase Corbea. Naie a alergat și i-a adus pălăria care-i sărise
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PYGMALION ȘI GALATEEA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 756 din 25 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Cioplește Pygmalion cu patimă, În marmura albă, Scânteia Din inima colosului de piatră Îl fascinează, îl îndeamnă, La neodihnă, dăruire și iubire. Cu ochii minții, O vede pe Galateea, nenăscută încă. Cu inima și dalta Sculptează în speranța Că făptura împietrită, Prin vraja iubirii
PYGMALION ŞI GALATEEA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359364_a_360693]
-
pe Galateea, nenăscută încă. Cu inima și dalta Sculptează în speranța Că făptura împietrită, Prin vraja iubirii lui Va fi însuflețită. Un ochi senin, Un sân dezgolit, Un trup de zeiță tăcută Se naște treptat din alba marmură, Stârnit de patimă nepotolită. El însuși uluit De frumusețea Chipului ce-a plămădit, Rugă fierbinte înalță, Apoi, O boare, ca zefirul de dimineață Cu dragoste-i trimite, Și Galateea prinde viață. Divina iubire ce-au trăit, Nu-ncape nici măcar în Infinit, Căci secole
PYGMALION ŞI GALATEEA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359364_a_360693]
-
pe care ți-o sădeau întotdeauna cu ușurință în inimă doar marii actori irepetabili ca expresivitate și talent (precum George Calboreanu ori Leopoldina Bălănuță), în cuprinsul complex al sufletelor cărora sălășluia cu prisosință puterea artistului autentic de a trăi cu patimă constant crescătoare înțelesul deplin al semiozei primare create de către fiecare scriitor în parte între zăgazurile operei sale unanim recunoscute de către cititori și critici, deopotrivă. „A rămas ultima dintr-o lume a unei epoci anume, a unui loc anume.”, spunea aceeași
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
toate ei. Drumărind prin munții tăi, Doar în fotă și-ntr-o ie, Ți-au luat aurul și sarea, Grânele de pe câmpie. Limba ți-a rămas curată, Printre brazde, printre lacrimi Doina ta a curs a jale, Îngropând dureri și patimi. Referință Bibliografică: Dacie sfântă (România mea) / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 700, Anul II, 30 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DACIE SFÂNTĂ (ROMÂNIA MEA) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359396_a_360725]
-
Poeme > Pitoresc > RÂD. A URLET RÂD Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului an de an mă strigi din cușca aurită. mă-ndemni încet să las din mine conturul lacrimii și patima măruntă... râd des de mine. patetismul e la modă. nu mă prinde. râd...urlu-n zid. la piept nu îl cuprind. nu seamănă căldurii tale, sărutului mărunt, nici zâmbetului... lacrimi... râd. a urlet râd. să le sufoc pe toate în
RÂD. A URLET RÂD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359400_a_360729]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN - CAP 11 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 11 PATIMA ANCESTRALĂ Drumul spre mal era ca o beție, o vrajă, un miracol, șerpuia miraculos printre case și grădini, strecurîndu-se pe sub umbrele grase ale prunilor, pietrele mi se rostogoleau sub tălpi, mergeam desculț, îmi simțeam mușchii coapselor încordați de efort, Thomas
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale, care știe să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în ultima vreme. ,, Metafore care țin de mână ideile să nu rătăcească,, ( titlu cam stufos dar care nuanțează patima perană a poetului Al. Florin Țeme) aduce într-o singură uniune tipic editorială, diversitatea ideilor pentru care , în subsidiar, se duc adevărate bătălii de gen, contemporane . Cartea de față este o mostră de eleganță a discursului despre Artă, -arta ca
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359567_a_360896]
-
puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale, care știe să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în ultima vreme. ,, Metafore care țin de mână ideile să nu rătăcească,, ( titlu cam stufos dar care nuanțează patima perană a poetului Al. Florin Țeme) aduce într-o singură uniune tipic editorială, diversitatea ideilor pentru care , în subsidiar, se duc adevărate bătălii de gen, contemporane . Cartea de față este o mostră de eleganță a discursului despre Artă, -arta ca
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359566_a_360895]
-
Rucăr. Țărani dovedind în nevoiașe lucrări de fâneață și hotar că prididesc să le facă față, cu mai puțină sprinteneală ca altădată. Prispa colibei cocoțată p-un tăpșan adună mintenaș doi moșneguți de-ai locului, ce-și rețin cu greutate patima limbariței. Îndeobște ursuzi, cu flecăreala abia pe la apusul soarelui - când n-are mărul cocean și omu-i amărăștean - îi înteții dintr-odată mierea cuvintelor și se puse așa pe șagă, cu năsălie : - Vere Niță, prea proptii bre, până târziu în noapte
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
ne decupăm din iluzia ce se vrea a fi real. Aici, vibrația materiei are mereu formă de inimă, cu aorte pulsând în vieți clorofilice... Îmbrăcați apoi în copaci cu straie de frunze ce-nroșesc amurgul toamnei, să iernăm goliți de patimi, așa cum ne vrea raiul... Să ne iernăm iubirea în cutele eternității și să-nmugurim primăvara. Referință Bibliografică: Cute în eternitate... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina
CUTE ÎN ETERNITATE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360283_a_361612]
-
bizantine ce basm frumos umblă prin casă cu umărul virgin al tău ce basm frumos în scrum de timp se varsă-n vasul funerar cu săli de bal în tonuri vii și cu surâsul tău viclean cu buzele căzute-n patimi într-un dezmăț de nervi carnal ce basm frumos dansează azi prin ochiul meu de catifea ca un copac prin care luna se joacă ca o balerină din studiile lui degas zburând cu aripi transparente într-un decor de verde
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
a fost Prea multe vise am tot spart Crezând că pot să te cunosc TE DEZLEG Nu te mai zbate-așa, te-am dezlegat De tot ce-a fost, iubire sau păcat, De nopțile-n care-am frământat Luna și patimă-n același pat. Da, te dezleg acum din mine De tot ce am crezut că-ți va fi bine, Când m-ai convins că EU îți curg prin vine, Că eu sunt viața ce pulsează-n tine. Te dezleg din
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
vârstei fragede îngemănată cu suferințe fără nume (și fără leac de-a lungul întregii vieți!) Prezențe subtile sau autoritare, personajele își joacă rolul sub ochii noștri, ca într-o scenetă. Dialogul potențează această impresie, animând atmosfera și degajând ardoare, înfocare, patima scrisului și a exprimării ființei prin narațiune, un soi de rugăciune adresată semenilor (măritul cititorul devine, nu-i așa?demiurg, capabil să proiecteze opera pe un ecran al eternității, sau, din contră, să o coboare în straturile cele mai profunde
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
ea departe, îngânându-și cântecul, încă o cheie, încă un jurământ, încă o iubire rătăcitoare legănată de valurile sale. Cadena d’amour,o clipă de vrajă prelungită la nesfârșit, ascunzând în căușul ei speranțe, nostalgii, cuvinte de dragoste spuse cu patimă ori nicicând rostite, așternute doar în scrisori plăsmuite... Câți din cei ce își jură dragoste eternă pe Podul Artelor sunt la prima iubire și câți vor lua iubirea de la capăt? Câți vor respecta jurământul făcut? Câți îl vor trăda? De ce
DĂRUIEŞTE-I GAROAFE ROŞII IUBIRII! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360307_a_361636]
-
Ești ca o blândă adiere Firavă rază călătoare. Prin aeru-ncărcat de cântec Totul în jur e simfonie, Sete de zbor, de înălțare Mngâietoare armonie. Te simt azi marea mea iubire În orice strop de mângâiere, Izvor de fericire și de patimi Trăiesc secunde efemere. O, Doamne ai pus atâta har Și parcă-n toate ai pus iubire, Lirism împins la exaltare Și setea ta de nemurire! Din volumul MIRAJUL VIETII de Rodica Elena Lupu Referință Bibliografică: NEMURIRE / Rodica Elena Lupu : Confluențe
NEMURIRE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360321_a_361650]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CENUȘA UNUI SUFLET... Autor: Georgeta Nedelcu Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ,,Sufletul nostru e o urnă în care închidem cenușa patimilor stinse” (Octavian Goga) Te-am căutat pe tine și dragostea cea sfântă Și-am dat în viața mea, numai peste dureri. Azi, lumea-i minunată cu tot ce mă încântă Târziu ne-am regăsit și dragoste-mi oferi. De când te
CENUŞA UNUI SUFLET... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360342_a_361671]
-
și de-omenie/ Și mi-s tare dragi și mie./ Măr la lucru la pădure/ Cu țapină și secure./ Prin codru cu frunză deasă/Duc dorul mândrii de-acasă/Și la Târgul Fetelor/ Coboară în sat cu dor,/ Petrec cu patimă mare/Ca pi la Gurghiu pe vale./ Ficiorii de pe la noi/Îs frumoși ca niște flori,/ Ca florile lângă apă/ Și nu-s alții să-i întreacă./ Ficiori mai frumoși nu știu/Cum îs la noi pe Gurghiu./” Ansamblul „Cristal” al
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
furtună”,începea să se adeverească.. Oare nu se mai învață minte să nu-și mai creeze singură necazuri? Ce-i mai trebuia acum și încurcătura cu Viorel? Și ce încurcătură! Nu l-a cunoscut așa de vulcanic și plin de patimă. Poate dacă îl cunoștea, evita să se apropie de el. Acum părea să fie prea târziu. Îi era teamă de cum se va sfârși acest nou episod din viața ei. Și acestea tocmai când începuseră lucrurile să se sedimenteze, să-i
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
fariseismul și ipocrizia - înfățișarea și purtarea noastră cea de toate zilele?!... Plecând de la această pericopă evanghelică și pildă a Vameșului și a fariseului, vom observa șă constata că, de cele mai multe ori încercăm, într-un mod scolastic, să clasificăm păcatele și patimile noastre omenești, gândindu-ne că unele sunt mai mari sau mai grave decât altele, uitând de concluzia Sfântului Vasile cel Mare „că nu există păcate mari sau mici ci numai păcate!...” Și chiar ne resemnăm și ne consolăm cu gândul
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
și atotmilostiv dar și atotștiutor și, mai cu seamă, atotdrept!... În dezbaterea și evaluarea noastră valorică și axiologică, ce este de cele mai multe ori pur subiectivă și, mai mult decât atât, răsturnată, ignorăm adevărul și realitatea că unul din păcatele și patimile cele mai mari pe care-l săvârșim cu toată îndrăzneala, justificarea, aroganța și ignoranța este păcatul și patima ipocriziei, a fățărniciei sau a vicleniei, conform căruia: una gândim, alta zicem și cu totul alta facem ori săvârșim!... Suntem foarte puternic
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]