4,043 matches
-
cf. "faptul taumaturgic al Analysei", în parafrază barbiana)25, este substituit ("exauția"), în opera, printr-un număr, practic, oarecare de reprezentări, concrete juxtapuse 26 posibile (cărora le corespund "extremele pulverizări" din "Veghea lui Roderick Usher"). Prin această operațiune, realitatea pură percepută, inițial, în sine, conform istoriei interioare proprii obiectelor, este acum definită prin relaționare cu alte obiecte,27 fără vreo legătură directă cu natura lor primară ("prin uitare"), dobândind, astfel "existența străină și transferată"28, în formularea lui Ion Barbu. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Ceaușescu apăruse ca un erou patriot, astfel încât intelectualii ieșiți din închisorile comuniste, viitori disidenți, se înscriu în partid, după atâtea decepții și deziluzii, în ce să mai crezi în 1988 și 1989? Reformele introduse în câteva țări surori sunt adesea percepute ca un fel de perversiune pe drumul socialismului. Un drum fără întoarcere. Nimic nu se va întâmpla în România. Semnale ciudate Și totuși: ar fi greșit să se creadă că toată România era înmormântată sub o șapă de plumb de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
plan intern rămâneau câteva puncte dureroase în care cei mai mulți doreau o soluție rapidă și tranșantă, indiferenți la faptul că tocmai în aceste puncte nu exista un consens la nivelul coaliției de guvernare. Împreună cu problema restituirii proprietăților, tema cea mai acut percepută era cea a lustrației, așa cum fusese ea legiferată în alte state post-comuniste, și în special în Republica Cehă. Lustrația fusese cea mai sonoră revendicare a Proclamației de la Timișoara, reluată de Piața Universității, dar coaliția din 1996 nu își asumase acest
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ceruri line, / Zăpezi curgeau cu-arome, ca din potir de crin.” Când victoria asupra devenirii nu poate fi obținută prin această esențializare și abstractizare, pierderea eului în substanța anonimă e preferată trecerii individuale, căci această transmutare în ordinea imanentului e percepută ca stare potențială de înveșnicire prin reîntrupare în sevele vegetale sau în lanțul infinit al speței: „Ard vitele, sub aburi, sosite de la muncă / cu iarba-n pântec. Mama așteaptă-mpărtășanii / de lapte, prin strămoșii ce se re-ntorc în prunci. // Leuconoe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
a meritelor pe care le au. Recenzând Storia della letteratura romena, G. Călinescu crede că autorul ei este „un «profesor» în cel mai peiorativ sens al cuvântului, plin de precepte, compilativ”, care a dat verdicte false despre Tudor Arghezi, poet perceput ca fiind lipsit de cultură clasică, ca un primitiv, ori despre I. L. Caragiale, din opera căruia nu sunt preferate comediile, ci proza. Un alt reproș, de factură conjuncturala, se referă la faptul că L. a acordat atenție și literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
402 Tabel 39. Aprecierea comunismului în funcție de educație / 403 Tabel 40. Aprecierea comunismului în funcție de generație / 403 Tabel 41. Aprecierea regimului comunist în funcție de tipul localității / 404 Tabel 42. "Față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?" / 406 Tabel 43. Aprecierea comunismului în funcție de situația economică percepută / 407 Tabel 44. Evaluarea comunismului în funcție de media școlară / 408 Tabel 45. Aprecierea comunismului în funcție de educația tatălui / 408 Tabel 46. Aprecierea regimului comunist în comparație cu regimul actual în funcție de clasa școlară / 409 Tabel 47. Aprecierea comunismului în funcție de mediul de rezidență / 409 Tabel 48
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a științei de carte în 1930 / 199 Figura 9. Modelul apusean de societate națională / 225 Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională / 226 Figura 11. Arborele genealogic al PCR / 323 Figura 12. Ipostaze cartografice ale unității / 358 Figura 13. Valorile percepute de elevi ca fiindu-le transmise în procesul educațional, N = 5.861 / 384 Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N = 5.861 / 385 Introducere Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul Memoria stă în însăși miezul religiei. Zakhor, imperativul moral
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dinlăuntrul partidului și cristalizarea relațiilor de putere, clarificate în favoarea lui Nicolae Ceaușescu odată cu marginalizarea, urmată de eliminarea în 1974, de la putere a lui Ion Gheorghe Maurer; ii) debutul unei regresii economice, care avea să sfârșească într-o tot mai acut percepută decepție economică. Apărut ca erzaț simbolic al succesului economic, cultul personalității exprimă, printre altele, strădania de a aresta trecerea timpului (i.e., deprecierea condițiilor de viață) prin mijloace ritualice. "Ritualul cortegiilor și al comemorărilor oprește timpul într-o perfecțiune prezumtiv atinsă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-le nu atât valori patriotice și de loialism național, cât mai ales abilități sociale (dezvoltarea spiritului de echipă prin lucrul în grup), atitudini ecologice (protecție a mediului) și o toleranță ideologică (înțelegerea oamenilor care au idei diferite). Figura 13. Valorile percepute de elevi ca fiindu-le transmise în procesul educațional, N=5.861 Sursa: baza de date "Implicarea civică și politică a tinerilor" (Fundația pentru o Societate Deschisă, 2010). Elevii au fost rugați să încercuiască măsura în care sunt sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de către elev. Există o suprapunere atitudinală de 80 la sută între profesorii "prezentiști" (adică cei care sunt percepuți ca având atitudini de pozitivare a ordinii socio-politice actuale) și elevii care exprimă aceeași atitudine favorabilă perioadei actuale. În schimb, între profesorii percepuți a fi "nostalgici" și elevii cu atitudini de pozitivare a perioadei comuniste există o suprapunere atitudinală de doar 62,8 la sută. Două concluzii pot fi desprinse în urma examinării acestor date. Conchidem, mai întâi, că transmiterea atitudinilor favorabile ordinii actuale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și spiritual amenința în fiecare clipă să se piardă 507. Este o lume cuprinsă de misticism și de superstiții, antinomică în tendința ei permanentă de a oscila între bine și rău. Pe de o parte, se manifestă credința în divinitate, percepută ca supremă călăuzitoare și protectoare. De multe ori povestitorii invocă atât la începutul, cât și la sfârșitul istorisirilor lor, protecția lui Dumnezeu. Sfinții, intermediari între lumea celestă și cea terestră, „al căror cult era firesc și irefutabil”508, sunt mereu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
personajul, conferindu-i unicitate, mult mai mult decât făcuse Giovanni Boccaccio, ce se dovedise mai schematic și mai interesat de firul epic decât de reliefarea caracterelor în mod vădit, ne conturează o lume a decăderii eclesiastice, a optării pentru malefic, perceput desigur ca o înclinație permanentă spre deliciile vieții mundane. 551 Ibidem, p. 257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lectură atentă a Decameronului relevă cartea ca fiind doar moderat senzuală, și niciodată, sau aproape niciodată, concupiscența nu este tema centrală a unei nuvele. Cât despre superficialitate și indiferență, sunt numai defecte care pot fi receptate numai dacă opera e percepută extrinsec; pentru a te descurca întrun spațiu narativ atât de vast ele sunt necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în cer. Întruchipare a carnalității, a senzualității și a desfătării, Venus nu întârzie să se facă prezentă, transformând toate animalele capturate, chiar și pe narator, în tineri chipeși. Poemul se încheie cu lauda pe care naratorul o aduce doamnei sale, percepută ca sursă a tuturor virtuților și biruitoare asupra viciilor. Avem, cu certitudine, o alegorie, interpretările critice au văzut în acest 589 Judith Serafini Sauli, op. cit., p. 15. (trad. n.) 590 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 1. (trad. n.) 591 Narator
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a evada îi este luată (vede că Piram, iubitul ei, s-a omorât din dragoste pentru ea, crezând-o ucisă de un leu), nu alege decât moartea. Tăria de caracter a tinerei este remarcabilă (nu era ușor ca o femeie, percepută ca slabă și nestatornică, cauzatoare a toate relele, să ia o decizie atât de „virilă” ca cea a întreruperii firului vieții), dar toată tragedia ar fi putut fi evitată dacă cei doi îndrăgostiți ar fi fost mai experimentați, dacă societatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
devin metafore ale devoțiunii creștine. Chiar și naratorii, și în spatele vocii lor autorul, sunt conștienți că sunt utopice, de neregăsit în viața de zi cu zi. Diacul din Oxford recunoaște că a încercat să ofere o replică feminismului violent și perceput ca eretic al târgoveței 807, dar donna angelicata se înfățișează încă o dată cu slăbiciuni, scăderi și scăpări care îi știrbesc oarecum din exemplaritate, mai ales că i se neagă și credibilitatea în sfera realului. „Grizilda poate fi un exemplu de moralitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
23. (trad. n.) 804 Ian Robinson, art. cit., p. 26. (trad. n.) 805 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 371. 806 Ibidem, p. 372. 807 „Diacul înregistrează liniștit, dar precis, punctele pe care le dezbate târgoveața, când glumește pe seama căsniciei percepute ca o sclavie, și are dreptate atunci când numește doctrina ei cea a unei secte.” Ian Robinson, art. cit., p. 29. (trad. n.) 808 Ibidem, p. 25. (trad. n.) 218 diacul nu încearcă să convertească publicul la creștinism, nu rostește o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în ansamblul operei - „având rolul de a atribui mai multă muzicalitate poemului, de a încerca să ofere o definiție dragostei ideale pe care Troil o căuta și pe care credea că a găsit-o”964), vădit vetustă sau cel puțin percepută astfel, și atât de manierat încât lasă impresia că nu este capabil să trăiască o pasiune autentică. Putem remarca o asemănare între personajul Mai, din Povestirea neguțătorului, și Cresida: descrierile celor două femei se realizează utilizând cam aceeași tehnică, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să acționeze. Pune în calcul posibilitatea plecării, dar Troia reprezenta cetatea în care se născuse, el purta numele acestei cetăți, și simțea că soarta sa era aceea de a rămâne fidel, de a apăra, chiar și cu prețul vieții, orașul. Percepută ca loialitate, această incapacitate de acțiune poate fi privită și admirabil, o dată îndrăgostit de Cresida, Troil nu se mai poate dezlipi de imaginea femeii adorate, până la moarte. Doar în tărâmul umbrelor devine capabil de mișcare și de putere decizională, înălțat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
4. Imaginea poetică imprimă creației umane valențe retorice și estetice. Liant ontologic între latura senzorială și capacitatea intelectivă a naturii umane 6, imaginea, ca fenomen complex, dezvăluie nevoia omului, din toate timpurile, de a-și imagina multiple fețe ale lumii percepute. Astfel, imaginația a fost definită ca "facultatea pe care o are spiritul de a produce imagini" 7. "Viziune asupra lumii", așa cum credeau epicureicii, "afecțiune a corpului", în concepția lui Descartes și a raționaliștilor, "stăpână a înșelăciunii și falsității", după Blaise
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în mișcare ontică "structurile antropologice". Deschiderea gnoseologică, specifică imaginarului, convertește imaginea și imaginația la universalul primordial. Gaston Bachelard pleacă de la premisa că imaginea este "o realitate psihică primordială" 17, iar imaginația, "o forță primordială" 18 care "deformează" și "schimbă" imaginile percepute 19. Astfel, "imaginația nu este, așa cum sugerează etimologia, facultatea de a forma imagini ale realității; ea este facultatea de a forma imagini care depășesc realitatea, care cântă realitatea. Este o facultate a supraumanității." 20 Tot despre o "deformare" a imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
femei. Fierbe toată săptămâna, în afară de sâmbătă, de când Iisus a fost urmărit de evrei. Ea înconjoară pământul "ca un gard", iar la marginea pământului e rece".136 În mentalitatea arhaică românească, "matcă a tuturor apelor", "Apa Sâmbetei", la rândul ei, este percepută dihotomic: "La capătul lumii, se află Apa Sâmbete. Apa Sâmbetei de aceea necontenit fierbe și nu mai are stare pentru că-i matca tuturor apelor, într-însa se varsă toate mările, toate apele" sau "Apa Sâmbetei e în iad; se zice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai mult sau mai puțin relevanți / relevante În raport cu textul la momentul receptării acestuia. Acest fundal formează contextul la nivelul interpretului. Este lesne de observat faptul că ceea ce numim context, În acest caz, este posterior producerii textului. Numai În raport cu textul, deja perceput, elementele circumstanțiale capătă contur, devin relevante și se constituie În contextul interpretării. În cazul emițătorului, am constatat că factorii contextuali contribuie direct la stabilirea formei publice pe care o va lua intenția comunicativă a acestuia. De ce este necesar contextul În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
unui act de limbaj nu se poate face În contextul-tip ci În contextul-ocurență, În contextul real al producerii lui. Acesta furnizează un complex de semne simultane, aparținând unor sisteme diferite, care nu pot fi tipologizate, clasificate; ele trebuie 137 percepute și interpretate În momentul producerii lor . 3.6. Contextul În viziunea teoriei dinamic contextuale Un instrument important de descriere și explicare a fenomenelor ce au loc În procesul de comunicare, a relației complexe dintre enunț/text și context găsim În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
efectele cognitive pe care le produce și efortul de procesare pe care Îl presupune. Vânzătorul V percepe aproape simultan patru stimuli verbali, din care trebuie să-l selecteze pe cel mai pertinent. Conform principiului comunicativ al pertinenței, un stimul ostensiv perceput conține și prezumția că el este pertinent. Altfel spus, stimulul pe care vânzătorul V Îl va percepe ca fiind intenționat adresat lui, și nu altuia, va fi cel care-i va aduce și cele mai multe beneficii. Cele patru enunțuri nu conțin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]