4,527 matches
-
lui Kant, salvându-se totuși prin distincția între modurile de existență contingentă sau necesară. Descartes susține că nu există o necesitate în gândirea noastră despre Dumnezeu, dar când facem acest lucru trebuie cu necesitate să îi atribuim lui Dumnezeu toate perfecțiunile, inclusiv existența necesară. În mod analogic, nu este necesar să ne gândim la un triunghi dar când o facem trebuie în mod necesar să îi atribuim cele trei laturi 107. Revenind la asemănările și deosebirile dintre argumentul anselmian și cel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Anselm devine (2D) Dumnezeu = ființa perfectă și, la rândul ei (3) devine: (3D) Ființa perfectă există. Diferența esențială dintre cele două argumente este dată, după Miroiu, de premisa (2D). Conform acestei premise Dumnezeu este înțeles ca ființa caracterizată prin perfecțiune. Potrivit lui Descartes fiecărei substanțe îi corespunde un atribut principal: pentru suflet acesta este gândirea, pentru corp întinderea, iar pentru Dumnezeu, nu poate fi vorba decât de perfecțiunea supremă. Se pune mai departe problema în ce constă perfecțiunea acestei ființe 108
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de premisa (2D). Conform acestei premise Dumnezeu este înțeles ca ființa caracterizată prin perfecțiune. Potrivit lui Descartes fiecărei substanțe îi corespunde un atribut principal: pentru suflet acesta este gândirea, pentru corp întinderea, iar pentru Dumnezeu, nu poate fi vorba decât de perfecțiunea supremă. Se pune mai departe problema în ce constă perfecțiunea acestei ființe 108. Graham Oppy, un critic contemporan al argumentelor ontologice, sintetizează argumentul lui Descartes astfel: 1. Posed ideea unei ființe perfecte în mod suprem. 2. Ideea unei ființe perfecte
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ființa caracterizată prin perfecțiune. Potrivit lui Descartes fiecărei substanțe îi corespunde un atribut principal: pentru suflet acesta este gândirea, pentru corp întinderea, iar pentru Dumnezeu, nu poate fi vorba decât de perfecțiunea supremă. Se pune mai departe problema în ce constă perfecțiunea acestei ființe 108. Graham Oppy, un critic contemporan al argumentelor ontologice, sintetizează argumentul lui Descartes astfel: 1. Posed ideea unei ființe perfecte în mod suprem. 2. Ideea unei ființe perfecte în mod suprem include ideea existenței și anume ideea că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
e mai bogat în determinații, prin numărul sau importanța lor, cu atât ideea are mai multă realitate obiectivă. În cazul ideii despre Dumnezeu, numărul și importanța acestor caractere sunt presupuse ca fiind infinite iar acest lucru este pentru Descartes echivalentul perfecțiunii absolute 110. Caterus a încercat să arate că ideea de a exista prin sine nu conduce în mod necesar la ideea unui Dumnezeu atotputernic. Descartes susținuse că existența lui Dumnezeu nu poate fi pusă la îndoială în raport cu propria noastră existență
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Kant propune un alt tip de argument și anume argumentul transcedental. Acest argument este construit prin relația dintre "necesar", văzut ca și prototip și "contingent", văzut ca și copie. Contingentul imperfect este doar o condiție a necesarului și tinde către perfecțiunea acestuia. Dacă în argumentul ontologic conceptul de ființă supremă atrage în mod a priori atributul existenței, în cazul argumentului transcedental conceptului de necesitate i se asociază ființa corespunzătoare. Conceptul acestei ființe este perfect, în comparație cu celelalte concepte care sunt imperfecte și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
s-ar putea adăuga conceptului unui lucru. Argumentul ontologic se bazează tocmai pe această supoziție că existența este un predicat care nu poate lipsi conceptului unei ființe perfecte, iar în aceste condiții este necesar ca ființa perfectă să posede și perfecțiunea existenței. Existența nu este o proprietate precum faptul de a fi roșu sau galben luate ca proprietăți ale unui măr. Ar trebui considerată o precondiție pentru celelalte proprietăți. Dacă dorim să susținem că x deține o proprietate, trebuie ca acel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
perfecte. În cadrul argumentului din capitolul III, problema nu se pune dacă existența contingentă ar putea vreodată să fie derivată din conceptul unui lucru, ci dacă un fel unic de existență, existența necesară, poate fi derivată dintr-un concept unic, al perfecțiunii divine. Nici Kant nici Hume nu au fost conștienți de literatura clasică în legătură cu acest subiect. Charles Hartshorne, unul din filosofii care au readus în discuție argumentul ontologic, consideră că Immanuel Kant greșește, atunci când afirmă că în cazul în care dolarii
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
traduse după acest model 196. Vom urmări în continuare care sunt consecințele teoriei descripției și teoriei existenței asupra argumentului ontologic. În "On Denoting", Russell consideră că expresia "Dumnezeu" funcționează ca o descripție, ca un substitut pentru: "ființa de o supremă perfecțiune". Pentru a invalida argumentul ontologic, Russell procedează astfel. Mai întâi, el îl reformulează ca: (1b) Ființa de o supremă perfecțiune are toate perfecțiunile. (2b) Existența este o perfecțiune. Deci: (3b) Ființa de o supremă perfecțiune există. Al doilea pas constă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
În "On Denoting", Russell consideră că expresia "Dumnezeu" funcționează ca o descripție, ca un substitut pentru: "ființa de o supremă perfecțiune". Pentru a invalida argumentul ontologic, Russell procedează astfel. Mai întâi, el îl reformulează ca: (1b) Ființa de o supremă perfecțiune are toate perfecțiunile. (2b) Existența este o perfecțiune. Deci: (3b) Ființa de o supremă perfecțiune există. Al doilea pas constă în a analiza premisa (1 b), apelând la teoria descripțiilor, în: (l.b.l) Există o singură entitate x astfel încât
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Russell consideră că expresia "Dumnezeu" funcționează ca o descripție, ca un substitut pentru: "ființa de o supremă perfecțiune". Pentru a invalida argumentul ontologic, Russell procedează astfel. Mai întâi, el îl reformulează ca: (1b) Ființa de o supremă perfecțiune are toate perfecțiunile. (2b) Existența este o perfecțiune. Deci: (3b) Ființa de o supremă perfecțiune există. Al doilea pas constă în a analiza premisa (1 b), apelând la teoria descripțiilor, în: (l.b.l) Există o singură entitate x astfel încât ea este de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
funcționează ca o descripție, ca un substitut pentru: "ființa de o supremă perfecțiune". Pentru a invalida argumentul ontologic, Russell procedează astfel. Mai întâi, el îl reformulează ca: (1b) Ființa de o supremă perfecțiune are toate perfecțiunile. (2b) Existența este o perfecțiune. Deci: (3b) Ființa de o supremă perfecțiune există. Al doilea pas constă în a analiza premisa (1 b), apelând la teoria descripțiilor, în: (l.b.l) Există o singură entitate x astfel încât ea este de o supremă perfecțiune și (1
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pentru: "ființa de o supremă perfecțiune". Pentru a invalida argumentul ontologic, Russell procedează astfel. Mai întâi, el îl reformulează ca: (1b) Ființa de o supremă perfecțiune are toate perfecțiunile. (2b) Existența este o perfecțiune. Deci: (3b) Ființa de o supremă perfecțiune există. Al doilea pas constă în a analiza premisa (1 b), apelând la teoria descripțiilor, în: (l.b.l) Există o singură entitate x astfel încât ea este de o supremă perfecțiune și (1.b.2.) Acea entitate x are toate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este o perfecțiune. Deci: (3b) Ființa de o supremă perfecțiune există. Al doilea pas constă în a analiza premisa (1 b), apelând la teoria descripțiilor, în: (l.b.l) Există o singură entitate x astfel încât ea este de o supremă perfecțiune și (1.b.2.) Acea entitate x are toate perfecțiunile. Premisa (2b) rămâne neschimbată; în schimb, concluzia va trebui să fie: (3'b) Acea entitate x există. Russell observă că pentru a putea conchide pe (3' b) e nevoie ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există. Al doilea pas constă în a analiza premisa (1 b), apelând la teoria descripțiilor, în: (l.b.l) Există o singură entitate x astfel încât ea este de o supremă perfecțiune și (1.b.2.) Acea entitate x are toate perfecțiunile. Premisa (2b) rămâne neschimbată; în schimb, concluzia va trebui să fie: (3'b) Acea entitate x există. Russell observă că pentru a putea conchide pe (3' b) e nevoie ca premisele să fie acceptate. Dar premisa (1.b.l) nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
deschisă întrebarea dacă acea persoană este imaginară sau reală oricât de completă este descrierea pe care o facem. În cazul lui Dumnezeu definit drept "ființa cea mai perfectă" se susține că esența implică existența deoarece o ființă care posedă toate perfecțiunile este mai bună dacă există decât dacă nu există pentru că dacă nu ar exista El nu ar mai fi "ființa cea mai perfectă". În concepția lui Leibniz acest concept se cere suplimentat cu o demonstrație că Dumnezeu, astfel definit este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existentă (2) Dumnezeu este posibil (3) Dacă este posibilă o ființă necesar existentă, atunci acea ființă există. În concluzie: (4) Dumnezeu există"219. Leibniz a arătat că ideea de Dumnezeu este posibilă. Argumentul ontologic arată că dacă existența este o perfecțiune, atunci Dumnezeu există. Acest lucru depinde de socotirea existenței ca un predicat, iar Leibniz face acest lucru, deși admite unele diferențe între existență și alte predicate. În orice propoziție predicatul rămâne în afara subiectului (cu excepția existenței), iar în cazul existenței, aceasta
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dacă este o idee posibilă sau nu. O ființă perfectă care există cu necesitate poate fi sau nu poate fi o idee posibilă. Nu putem știi până nu analizăm noțiunea complet. Leibniz consideră că nu toate proprietățile sunt posedate în perfecțiune (în cel mai mare grad). Este o auto-contradicție în conceptul de cea mai mare mărime, cea mai mare viteză în special în conceptele care au legătură cu spațiul și timpul dar nu este o auto- contradicție în conceptele de cea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și existența sa sunt inseparabile se poate concluziona că posibila existență a lui Dumnezeu și existența sa reală sunt inseparabile. Atunci când Leibniz afirmă că esența lui Dumnezeu și existența sa reală sunt inseparabile, el încearcă să demonstreze acest lucru prin perfecțiunea supremă a lui Dumnezeu, iar apoi mai simplu, prin faptul că Dumnezeu este definit simplu ca ființă necesară. Cea mai importantă obiecție se poate aduce astfel: dacă esența și astfel posibilitatea unui Dumnezeu necesar sunt inseparabile de existență sau chiar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
224. Atât în cazul lui Russell, cât și în cazul lui Leibniz, aceștia își modifică pozițiile în operele de maturitate, Russell în mod evident asupra religiei (poziție care se poate considera schimbată cu 180 de grade), iar Leibniz în ceea ce privește conceptul "perfecțiunii". Obiecție se referă la faptul că Leibniz a neglijat o posibilă alternativă când a afirmat că dacă nu avem esența unui Dumnezeu necesar, nu există nici o posibilitate de existență a unei astfel de ființe. Chiar dacă în fapt nu avem nici o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
viziune a priori asupra esenței Divine 229. În cazul ideii de Dumnezeu, din această idee (dacă-l considerăm pe Dumnezeu drept acel ceva decât carenimic mai mare nu poate fi gândit) decurge existența sa, astfel existența este privită ca o perfecțiune și prin urmare poate fi afirmată ca un predicat a lui Dumnezeu. În realitate rezultă numai că "dacă Dumnezeu este posibil atunci el există". În "Disertația metafizică", Leibniz încearcă să arate că Dumnezeu există cu necesitate: "Dumnezeu este ființa absolut
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
afirmată ca un predicat a lui Dumnezeu. În realitate rezultă numai că "dacă Dumnezeu este posibil atunci el există". În "Disertația metafizică", Leibniz încearcă să arate că Dumnezeu există cu necesitate: "Dumnezeu este ființa absolut perfectă. Existența necesară este o perfecțiune. Deci dacă Dumnezeu există atunci există cu necesitate"230. Din perspectiva lumilor posibile, dacă avem trei lumi posibile W1, W2, W3 cărora le corespund obiectele a, b și c astfel încât în W1 să fie a, în W2 să fie a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
p) ◊ p = ~ □ ~ p (este fals că este necesar să fie fals p). Argumentele modale, față de "argumentele clasice" în favoarea existenței lui Dumnezeu se bazează pe faptul că existența ordinară poate fi considerată un defect și numai existența necesară trebuie considerată o perfecțiune 233. Pentru a evalua anumite argumente modale care vin să trateze problematica argumentului ontologic, trebuie să cunoaștem câteva detalii generale despre limbajul modal și despre semantica lumilor posibile. În primul rând trebuie prezentate trei propoziții fundamentale împreună cu semnele lor distinctive
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
eliminate din start deoarece noi ne gândim în acest fel la Dumnezeu. Varianta 2 poate fiexclusă deoarece în cazul în care Dumnezeu ar fi doar gândit, atunci ar putea exista o altă ființă care să o depășească pe aceasta în perfecțiune. Eliminând cele 3 variante, se admite ca adevărată prima variantă. Această variantă are propriile dificultăți deoarece se arată doar că în cazul în care termenul Dumnezeu are vreo referință, atunci aceea referință trebuie să aibă ca și corespondent o ființă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ființă a cărei non-existență este logic posibilă și se concluzionează că "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi conceput" trebuie să fie cel a cărui non-existență este logic imposibilă. Nu se mai susține că existența este o perfecțiune, ci că "imposibilitatea logică a nonexistenței este o perfecțiune", sau altfel spus "existența necesară" este o perfecțiune. Dacă primul argument susținea că ceva care există este mai mare decât ceva care nu există, al doilea argument susține că un lucru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]