64,416 matches
-
până la mărturisire, până la depoziții. Exact ca la judecata de apoi . Hélas! 22. Ca să ne pregătească pentru înțelegerea sui generis a textului brebanian din Pândă și seducție, autoarea îi așază înainte comentariul despre Mateiu I. Caragiale Ea formulează următoarea concluzie: Dacă personajele masculine ale lui Mateiu I. Caragiale aparțin tipologiei dandy-ste, atât prin vestimentație, cât și prin portretul fizic, androgin și efeminat, aerul de mister, bivalența sexuală sugerată, în același cod sunt incluse și reprezentantele sexului frumos, atitudinea de dezgust față de acestea
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Mateiu I. Caragiale, avem primii homosexuali și lesbiene, și aceasta într-o perioadă în care moda romanelor romanțioase, de mistere sau de capă și spadă, abia trecuse”. 24. Iată, aș zice în fugă, ce-nseamnă să stăpânești o teorie a personajului în devenirea lui, nu numai pedestră, prin echivalențe,dar mai cu seamă prin afirmarea sa tipologică, de la Eugenio d ‘Ors citare (tip, arhetip, ectip). 25. Informarea la pas, derulează în timp formulări cu speranțe stilistice individuale, particulare de toată frumusețea
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
al unui enunț există o infinitate de nuanțe. Atunci, spune George Steiner, oamenii descifrează pentru a încerca să înțeleagă. Altfel spus, comunicarea însăși devine un act de traducere. Iar bunicul din acest poem, cu întregul său imaginar candid-exploziv, este un personaj creat de imaginația autoarei. Așa cum Roxana Sicoe-Tirea nu poate decât să deslușească o parte din gândurile aflate în spatele poveștilor bunicului, noi nu putem ghici toate intențiile de comunicare ale autoarei. Tot ce ne rămâne de făcut este să reinventăm lumea
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
orice, numai semn de căință, nu. Iar faptul că arhiepiscopi și mitropoliți precum Andreicuț și Snagoveanu își imaginează, din înaltele lor poziții de farsori, că ne duc de nas constituie ultima formă de fariseism și ticăloșie la care astfel de personaje au dreptul. Un preot nu poate fi asimilat bețivului care, venind pe zece cărări de la bodegă, comite cine știe ce infracțiune măruntă, pe care, apoi, "organul" știe s-o exploateze, punându-i zăbala grețoasă a turnătorului. În chiar clipa în care și-
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
epitete drăgălașe precum: Ťzdreanțăť, Ťcăcăciosť etc. Împreună, cei doi beneficiază de încrederea a aproximativ trei sferturi de votanți (...) Apelul la exemplul C.V. Tudor din 2000 nu poate da decât o speranță superficială. Și asta pentru că Vadim Tudor este genul de personaj care se adresează, prin toate manifestările publice, dar mai ales prin naționalismul manifest, unui anumit tip de electorat, în timp ce, pentru cealaltă parte de electorat, liderul PRM este de neacceptat. Când l-a înfruntat pe Ion Iliescu, în turul II al
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
mai presus parcă de controlul propriei conștiințe, dar nu și dincolo de un mod anume de a trăi cotidianul - este supusă unor principii ce îi instituie statura morală". Confruntându-se, în dialoguri ce ar parodia paradigma socratică, cu o suită de personaje hilar modelate, Luca Pițu se înfățișează ca și cum "ar trăi cu fantasma eroismului cavaleresc, fundat pe dorința confirmării nu a existenței unei iubite imaginare, ci a propriei existențe, fără s-o poată face altfel decât prin inventarea de confruntări hâtre, iluzorii
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
pozitive"), dar la fel de greu mi-ar venit să accept că aș avea parte de... "ura celor mai mulți". Nu mai puțin decât de... "ură"! Oare de ce? Deși de-atâtea ori imperfect, cum aș fi meritat-o? îmi dau seama că cele câteva personaje care au format obiectul polemicilor mele mai insitente nu se bucură de-o foarte amplă simpatie. Nu mi-e jenă a mărturisi c-am primit destule mesaje epistolare ori telefonice din diverse părți ale țării ca și de peste hotare, cu
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
pe Sena, înfășurat în razele toride ale soarelui, nu poate isca decât o dublă promisiune: 1) aceea de temut, fără îndoială, de a contracta o insolație; 2) de a descoperi o lume. E vorba de lumea ce recunoaște Sena drept personajul ei axial. Fluviul care strânge în valurile lui memoria Parisului. Apa care, spre deosebire de orașul ce-l înjumătățește, emite pretenția de a fi simbolul identității: întotdeauna comparabilă cu ea însăși. Năravul, ca de altfel și limitele noastre, ne fac să trăim
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
răsturnat pe Nero. Alții au supraviețuit. Cum Istoriile lui Tacit nu s-au păstrat în întregime, nu știm ce răspuns va fi dat Vespasian la cererea de desecretizare a arhivelor. Povestea celui mai detestat delator al lui Nero, altminteri un personaj cult și inteligent, Eprius Marcellus, poate fi reconstituită din alte surse și este instructivă. El supraviețuiește "revoluției", ba chiar face carieră în vremea lui Vespasian, fiind numit guvernator al Asiei și chiar și consul. Ceva trebuie să-l fi deranjat
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
spun și să jur cu mâna pe Biblie este că nu există nimic, dar absolut nimic În tot dosarul, toate dosarele mele nu În tot dosarul de Securitate care să mă incrimineze, și că În disperare de cauză acest sinistru personaj a dorit să inverseze rolurile, linșaj mediatic mai Întâi, apoi sub presiunea linșajului mediatic presiuni asupra celorlalți membri ai Colegiului și cum-necum să reușească să smulgă o decizie de poliție politică În ceea ce mă privește. Pentru această crimă, accentuez crimă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Colegiului și cum-necum să reușească să smulgă o decizie de poliție politică În ceea ce mă privește. Pentru această crimă, accentuez crimă, intenție de crimă, de linșaj mediatic, jur pe ceea ce am mai sfânt că nu voi Înceta lupta cu acest personaj sinistru până când nu Îi voi dovedi toată vinovăția, nu doar În ceea ce mă privește, ci vinovăția lui În raport cu nenumărați oameni nevinovați, nenumărați oameni vinovați pe care i-a inocentat cu bunăștiință, șantajul, traficul și manipularea de documente la care s-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Scriitorilor, domnul Nicolae Manolescu, comunicat dat pe 5 februarie, În care subliniez, accentuează prin două atribute atitudinea ilegală, deci spune că prin comunicarea acestei vești, acestei scurgeri ilegale se ajunge la o situație intolerabilă și nelegală, situație creată de acest personaj. Vom vedea dacă domnul Manolescu va merge până la capăt, și cu Comitetul Director, pentru excluderea lui din Uniune, nu mai este o treabă simplă, o simplă jignire, o Înjurătură sau nu știu ce care să fie mediată de o Comisie de Onoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe deasupra dezamăgirea generală care există În rândul scriitorilor față de persoana și de modul În care domnul Manolescu conduce Uniunea Scriitorilor din România, toate acestea l-au pus În mișcare, el la rândul lui l-a pus În mișcare pe acest personaj sinistru Mircea Dinescu, și amândoi [sunt - n.m., C.A.] mână În mână, pentru mine e evidentă complicitatea lor, trebuie să spunem că avut grijă să Îl inocenteze pe domnul Manolescu dându-i verdict de noncolaborare, dar noi ne Întrebăm În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a luat Dumnezeu mințile ca acestui Constantin Ticu Dumitrescu care și-a primit dosarul de Securitate din mâinile lui Virgil Măgureanu. Vă dați seama ce o fi făcut cu el și ce o mai fi rămas În el. Este un personaj sinistru, de asemeni, impus tot de Securitate În fruntea deținuților politic, un pușcăriaș ireproșabil, probabil era și omul lor În pușcărie, vreun cappo, care Își informa asupritorii, a ieșit strălucit din pușcărie, maistru fiind a devenit șef de șantier și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
noapte, cum marea se transformă Într-o fecioară ce-l cheamă irezistibil la ea...Am reținut aspectul punându-l pe seama stresului continuu la care era supus, dar se pare că era o premoniție fatală... Pe fondul unei atmosfere tensionate În jurul personajului descris mi-am terminat detașarea și am fost trimis Înapoi la bază nu Înainte de a fi atenționat că se va informa „mai sus” pentru că „practizasem cu deviatorii”. După plecarea mea, Căpitanul era ocolit de ceilalți colegi, asta tot din ordine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
uită că principalii opozanți la deconspirarea Securității se aflau chiar în proximitatea sa. Uită că a aceptat să-l aibă drept prim-ministru pe un colaborator al Securității și mai uită de rolul nefast al individului cu numele Onișoru. Adică personajul care a intrat în CNSAS ca un perfect anonim și, în câțiva ani, dintr-un cercetător jerpelit, a ajuns ditamai profesorul universitar și șeful de catedră. Bașca celelalte privilegii materiale, despre care s-a scris la nesfârșit. Astăzi, ca principal
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
Apariția - în anul 2004 - cărții lui Cezar Paul-Bădescu, Tinerețile lui Daniel Abagiu a produs o oarecare derută printre comentatorii noștri literari. Văzută de unii drept echivalentul literar al picturii naive, această carte își propunea să reconstituie copilăria și adolescența unui personaj (autorul însuși?) cu posibilitățile stilistice și de construcție ale unui copil. Tonul de compunere școlărească a fost luat de către unii drept un afront adus literaturii sau o probă de maximă naivitate a autorului, chiar dacă parantezele explicative care spărgeau ici-colo textul
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
naivitate a autorului, chiar dacă parantezele explicative care spărgeau ici-colo textul erau în măsură să lumineze calea anti-literară/non-literară pe care autorul pornise la drum în căutarea maximei autenticități. Faptele anoste, lipsite de glorie și de prea multe elemente memorabile, ale personajului narator erau puse în pagină într-un stil minimalist, perfect anodin. Impresia de autenticitate era maximă, dar satisfacția cititorului, minimă, mai ales în condițiile în care acesta nu observa efortul conștient al unui scriitor instruit de a vedea și reproduce
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
conștient al unui scriitor instruit de a vedea și reproduce lumea cu mintea unui copil de 10-14 ani. Luminița, mon amour, noul roman al lui Cezar Paul-Bădescu, duce experiența cu un pas mai departe. Este istoria mariajului ratat al unui personaj care se numește chiar Cezar Paul-Bădescu. Fostul pionier din perioada comunistă a devenit studentul la Litere din anii tranziției, orizontul său cultural a suferit mutații majore, iar stilul narațiunii ține pasul cu noul său statut intelectual. Naivitățile stilistice de compunere
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
cât din acest roman este realitate și cât este ficțiune. De aceea, în virtutea faptului că autorul își pune scrierea sub eticheta "roman", prefer să o tratez drept ficțiune. Chiar dacă tonul de spovedanie și grija anunțată de a schimba numele unor personaje sugerează, fără putință de tăgadă, faptul că elementul non-fictiv în construcția acestui roman nu este neglijabil. Istoria personajului-narator (Cezar Paul-Bădescu însuși) care se spovedește în Luminița, mon amour " seamănă cu a multora. După o (prea) scurtă perioadă idilică, viața sa
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
în toată splendoarea lor. Soția este atinsă tot mai des de atacuri de panică, devine cvasi-handicapată, nu mai poate ieși pe stradă, trebuie să fie însoțită chiar și în cabina de w.c. Doctorii ridică neputincioși din umeri, frustrările devin maxime, personajul trăiește disperarea unei permanente stări de alienare. Firește, referințele sale culturale sunt cu totul altele, coșmarul cotidian își găsește explicații în Freud și Jung, dar aceasta nu duce și la rezolvarea problemei. În final, după un program intens de psihoterapie
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
durerea neputincioasă de a ști cum va evolua boala, dar de a nu putea să i se opună, compasiunea pentru inocența cu care fiul său își înfrunta tragicul destin. Totul, în Portretul lui M, îndeamnă la înțelegere și participare. La personajul lui Cezar Paul-Bădescu, dimpotrivă, tânărul soț își asumă soarta cu un fel de blazare, se privește pe sine cu cinism, iar propria sa viață nu îi produce decât o imensă scârbă. E drept, aceasta trebuie pusă în relație și cu
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
care citește Romeo și Julieta ca pe un rod al emanației în exces a unor glande, și pentru care cântecele de celebrare a iubirii, de la menestreli la maneliști, nu sunt altceva decât răbufniri ale hormonilor. Traumatizat de eșecul căsniciei sale, personajul are tendința să vadă totul în negru. Simțurile sale foarte ascuțite înregistrează toate semnele barbariei care ne înconjoară. Nimic nu este în măsură să confere existenței sale o cât de mică notă de optimism. Misoginismul și mizantropia se simt îndărătul
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
una dintre monografiile mele. Când ați trecut la studiul matematic al literaturii? În 1966 am ținut la Facultatea de Litere (pe atunci se numea altfel) un curs de poetică matematică, în cadrul căruia am prezentat primele mele cercetări în domeniul strategiei personajelor teatrale. Am avut atunci șansa de a-l avea ca student pe actualul profesor Mihai Dinu, care a preluat această ștafetă cu un talent ieșit din comun. Pe cine ați mai "corupt"? Și aici, ca și în lingvistica matematică, am
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
doream încă mai aburește/ geamurile dormitorului/ o vreme ți-a crescut burta cât dumnezeu". Problema lui T.S. Khasis este că el strânge prea rar - și la figurat vorbind - pumnul în aceste versuri ce compun un unic și lung discurs. Abulia personajului (tânărul din Lipova părăsit de iubita plecată la mai bine, în Austria, împreună cu un perfid proprietar de Mercedes) și "lenea" creativă a poetului ajung să facă una. Identitățile lor tind să se confunde, lumea de hârtie fiind inundată de o
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]