6,437 matches
-
cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a peste Cu flori negre de fântână Șoferul are-n haină Pescarul cel vânjos Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
creștinii în general, le purtau la gât. Extinderea, răspândirea acestui simbol este firească dacă ne gândim la faptul că însuși Cristos îl folosește în pilda năvodului; Cristos, după pescuirea minunată, îi cheamă pe Petru, Iacob și Ioan pentru a deveni pescari de oameni. Isaac, dus de Abraham pentru sacrificiu, prefigura deja jertfa lui Cristos de pe cruce pentru mântuirea lumii. Bunul Păstor: Cristos apărea ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunăta‑ tea o caută
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
creștinii în general, le purtau la gât. Extinderea, răspândirea acestui simbol este firească dacă ne gândim la faptul că însuși Cristos îl folosește în pilda năvodului; Cristos, după pescuirea minunată, îi cheamă pe Petru, Iacob și Ioan pentru a deveni pescari de oameni. Isaac, dus de Abraham pentru sacrificiu, prefigura deja jertfa lui Cristos de pe cruce pentru mântuirea lumii. Bunul Păstor: Cristos apărea ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunăta‑ tea o caută
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
din Caracas, doar pentru o zi. Deși astăzi activitățile turistice concentrează peste 40% din totalul populației active de aici, multă vreme arhipelagul a fost cunoscut doar pentru practicarea pescuitului, fiind locuit permanent abia de la mijlocul secolului XX (mai ales de pescarii veniți din Insula Margarita și care s-au stabilit aici). În 1941 populația arhipelagului era de 484 locuitori, a crescut ușor la 559 locuitori în 1950, la 847 locuitori în 1987, ajungând în ultimii ani la aproximativ 1800 locuitori (2007
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
slovenă, cu rădăcini în orașul roman Caprea, care în 1278 s-a alăturat voluntar Veneției, mai târziu fiind numit Capo d’Istria. Majoritatea locuitorilor italieni au fugit din oraș după al doilea Război Mondial. Cu un farmec aparte, orășelul de pescari Izola atrage turiștii mai ales prin tradițiile pescărești bine păstrate. Spre nord-est, un alt centru de polarizare a fluxurilor turistice este Rogaška Slatina, o importantă stațiune balneoclimaterică, cunoscută pentru apele minerale bogate în magneziu, transformată într un veritabil spa adriatic
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
sau chiar prelogică a viitoarei ființe umane. Aristotel, în Politica 71, discută despre economia naturală, numind-o "crematistică naturală", în care "popoarele duceau o viață animalică, pe care au îmbunătățit-o puțin câte puțin, trecând prin starea de vânători și pescari și ajungând la cea de agricultori"72. Dincolo de viața omului primitiv, autorul citat extinde crematistica și în zona schimbului economic neprofitabil, considerând că acesta este tipul de economie dorit, care nu produce rău omului. Însă atunci când cel ce face un
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pentru a obține alte bunuri. De aceea, el nu vânează cine știe ce, același lucru fiind valabil și pentru ceilalți. 2. Schimbul descentralizat. Fiecare persoană le consideră pe celelalte trei "cumpărători" potențiali, care formează o piață. Astfel, vânătorul poate trata separat cu pescarul, olarul și agricultorul, oferindu-le carne în schimbul bunurilor obținute de aceștia. 3. Schimbul centralizat. Apare o nouă persoană, numită comerciant, care ocupă o poziție centrală numit piață. Fiecare oferă comerciantului bunuri, primind în schimb alte produse necesare. Astfel, în loc de a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a îmbucurat mult), se vede că începe să recâștige, în mod gradual, o influență pe care o pierduse. Ne aflăm în momentul dificil al reconstruirii comunității. Dar de ce povestește Ioan aceste lucruri? Nu este nimic ieșit din comun faptul că pescarii merg să pescuiască. Motivul este foarte simplu: în această acțiune de a merge la pescuit, deoarece le este foame, se află dinamismul constant al omului care întotdeauna dorește să realizeze ceva, care are întotdeauna un oarecare proiect. Noi suntem producători
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
reîntorc la pescuit ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Există în ei o oarecare ambiguitate între marile idealuri la care au fost chemați și cotidianul care îi reabsoarbe, și această ambiguitate reiese din marele eșec și din umilire: erau pescari abili, capabili, și nu prind nimic, totuși. Cred că în acea noapte, trăgând la țărm năvodul prima dată, a doua oară, a treia oară și văzându-l mereu gol, s-au întrebat: „Dar ce se întâmplă? E aceasta cu adevărat
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
întâmplă? E aceasta cu adevărat meseria noastră? Sau poate e alta vocația noastră? Nu ne-a spus Isus: Nu vă preocupați de ceea ce veți mânca și veți bea, căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu? Nu ne-a spus: Veți fi pescari de oameni?” Și în această neliniște (Isus lucrează și prin intermediul neliniștii și umilinței) au început să înțeleagă că ceea ce lor li se părea o chemare evidentă (Să mergem la pescuit) nu era adevărata lor chemare. Domnul se folosește de nereușită
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
disprețuiește (El însuși, apoi, va pregăti mâncare pentru ei), dar dorința pe care o simt în interiorul lor de a se mișca, de a face ceva este mult mai mare decât aceste lucruri. Aceștia nu mai pot fi văzuți ca simpli pescari: vocația lor este mult mai înaltă. Iată ce citim în spatele acestor rânduri asupra faptului trăit de apostoli în imperfecțiunea și în tristețea lor: au mers la pescuit deoarece nu știau ce să facă altceva, deoarece erau triști și nu aveau
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
vieții?” - Îmi cunosc bine aceste dorințe? Este întrebarea pe care apostolii încep să și-o adreseze în momentul în care nu pescuiesc nimic. Este cu adevărat lucrul cel mai important pe care îl facem? Suntem cu adevărat chemați să fim pescari la fel ca mai înainte sau încercăm să evităm adevărata chemare? Poate doresc lucruri pe care nu le pot avea. Amintiți-vă că două porunci din cele zece sunt asupra dorințelor: să nu dorești lucrurile altora; să nu dorești femeia
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
poate chiar puțin cu ideea că Domnul ne-a abandonat, că după atâtea cuvinte ne-a lăsat de izbeliște. Eu îmi închipui trei răspunsuri. - Primul: refuz și derâdere: „Ce știi tu, ce vrei să ne înveți pe noi care suntem pescari, ce știi tu despre acest lac?” Este atitudinea omului care spune: „Ce știe Dumnezeu despre viața mea? Știu doar eu: greșesc, greșesc eu, El nu intră în planurile mele”. Acesta, în fond, este refuzul practic a lui Dumnezeu, atât de
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
sunt dispuse să garanteze libertatea religiei, să pună sub acuzare persoanele suspectate de crime de război, să protejeze speciile pe cale de dispariție sau să se asigure că delfinii și țestoasele de mare nu se încurcă în plasele de pescuit ale pescarilor. În majoritatea cazurilor, acestor cerințe le corespund rapoarte anuale în care Departamentul de Stat este obligat să dea câte o notă fiecărei țări din lume cu excepția noastră pentru fiecare categorie. Pe când eram la școală, mi-am asumat odată îndatorirea de
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ale Romanilor, deveniți Bizantini prin creștinare (timpurie aici, cum o dovedesc cercetările arheologice, începute în 1915 de Vasile Pârvan). Cetatea, însă, dispare ca atare odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII și IX, fiind înlocuită cu o simplă așezare de pescari. Este parțial reclădită în secolul XI odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar dispare din nou în 1225, arsă de data aceasta de Tătari, care stabilesc aici o tabără, cresc cai și oi, și sunt stăpânii unui mic grup de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Este parțial reclădită în secolul XI odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar dispare din nou în 1225, arsă de data aceasta de Tătari, care stabilesc aici o tabără, cresc cai și oi, și sunt stăpânii unui mic grup de pescari greci care pescuiesc pentru ei (după cronicarul Geoffroy de Villehardouin, el însuși relatând instrucții navale genoveze, limanul Mangaliei fiind pentru aceștia un adăpost). Se pare că nici regatul Valaho-Bulgar, nici despotatul Dobrogei, nici domnia lui Mircea cel Bătrân, nici lunga
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
trăiau tinerețea delectând pe alții ca persoane ale artelor, apoi își creau propriile ceainării și formau alte generații de gheișe, altele se stingeu părăsite, uitate, disprețuite, bolnave. Personajul principal al romanului este Chiyo, o fată săracă dintr-o familie de pescari pe care un angrosist de pește, domnul Tanaka, a luat-o și a vândut-o într-o ceainărie ce era și o casă de gheișe, în Gion, celebrul cartier de gheișe din Kyoto unde, în anii '30, se spune, erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
într-un mod durabil memoria acestor medii, adică imaginea pe care o păstrează despre trecutul lor. Dincolo de această agitație mai degrabă automată, grupul regăsește un timp destul de uniform și care nu se scurge, în concluzie, mai repede decît cel al pescarului care așteaptă pe mal. Se repetă, de asemenea, că există popoare întîrziate a căror evoluție s-a produs foarte lent, iar în aceeași țară, se obișnuiește să se insiste pe ritmul rapid al existenței din marile orașe în contrast cu micile burguri
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fi umplut un lac de mărime mijlocie. Ce fel de pești ar fi trăit într-un asemenea lac și cine ar fi îndrăznit să pescuiască sau să înoate în el? Ar fi fost și pești, s-ar fi găsit și pescari, și înotători. Am început al treilea ciclu de radioterapie, combinat cu tratamentul cu citostatice, în doze mărite. La sfârșitul lui august, lucrurile arătau astfel. După aproape patru luni de terapie încrucișată și agresivă, după două operații laparoscopice de extirpare a
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
Romanilor, deveniți Bizantini prin creștinare (timpurie aici, cum o dovedesc 8 cercetările arheologice, începute în 1915 de Vasile Pârvan). Cetatea, însă, dispare ca atare odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII și IX, fiind înlocuită cu o simplă așezare de pescari. Este parțial reclădită în secolul XI odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar dispare din nou în 1225, arsă de data aceasta de Tătari, care stabilesc aici o tabără, cresc cai și oi, și sunt stăpânii unui mic grup de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Este parțial reclădită în secolul XI odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar dispare din nou în 1225, arsă de data aceasta de Tătari, care stabilesc aici o tabără, cresc cai și oi, și sunt stăpânii unui mic grup de pescari greci care pescuiesc pentru ei (după cronicarul Geoffroy de Villehardouin, el însuși relatând instrucții navale genoveze, limanul Mangaliei fiind pentru aceștia un adăpost). Se pare că nici regatul Valaho-Bulgar, nici despotatul Dobrogei, nici domnia lui Mircea cel Bătrân, nici lunga
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
complicele său îl dojenește: „Ce nătărău ești! Ce puțin cunoști lumea... Da’ bine, ăst droi de oameni mai răsăriți care-i vezi, gândești c-așa s-a născut?... E! nene, nu-mi spui că mănânci paie? Sofragii, ciocoi după caleșci, pescari, cojocari, cârciumari, pantofari, arnăuți... Ș-apoi cu norocu și cu împrejurările s-au făcut cum îi vezi, unii pă drept, alții pă nedrept, unii prin slujbă, alții prin lingușire, unii prin vrednicie, alții prin nevrednicie, unii prin avere, alții prin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
hemofilia este manifestă numai la sexul masculin de la naștere (la tăierea cordonului ombilical) sau din copilărie; purpura trombocitopenică idiopatică (boala Werlhof) este mai frecventă la femei tinere - profesia care poate determina anemie toxică (expunere la plumb) sau parabiermeriană (botriocefaloza la pescari), leucemii acute (expunere la vapori de benzen, radiații ionizante) etc - medicamentele cu potențial toxic care pot determina anemii hemolitice, pancitopenie, leucemii acute etc: penicilina, cloramfenicol, fenacetina, metildopa, chinidina, anticonvulsivante, antimalarice, citostatice etc - antecedentele personale de infecții (endocardită infecțioasă, infecții de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
jungpalăolitischen Zellanlangen von Ahrensburg, pp. 141 sq.; J. Maringer, "Die Opfer der palăolitischen Menschen", pp. 267 sq.; H. Muller-Karpe, Handbuch d. Vorgeschichte, voi. II, pp. 496-497 (nr. 347) ezită să vadă în acest obiect un "idol". 5 Civilizația vânătorilor și pescarilor, numită astfel după localitatea Mas d'Azil, grotă din Pirineii francezi. 6 M. Eliade, Religions australiennes (1972), pp. 100 sq. Se vede că, după credința australienilor, strămoșul există simultan în "corpul său mistic", ciuringa, și în omul în care el
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Vocabular de vorbele ce se par nouă sau străine în această poemă”, loc. cit., p. 414); „întîi îi părea că zboară și de pămînt n atingea/ Ș-acum parcă-l încărcase cu plumb, așa ncet mergea”. (Anton Pann, „Sultanul și pescarul”, în Felurite, Ediție îngrijită de Mircea Muthu, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1973, p. 111); „Și-n jurul ochilor mei gravă ca la stafie,/ Afunde și teribili, lungi cearcăne de plumb-” (M. Eminescu, „Povestea magului călător în stele”, în Poezii, ediție citată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]