9,309 matches
-
În această carte o asemenea enormitate nu este afirmată. Dimpotrivă) sau pentru că ei nu l-ar cunoaște realmente, ci pentru simplul motiv că tu nu poți avea modurile de a ști ale altuia.țț De exemplu, se spală ca o pisică, fiindcă motanul Zapp i-a servit, În copilăria timpurie, drept mamă și tată. Se răsfață ca o pisică. Prinde șoareci. Și totuși, nici unul din aceste argumente nu este cel care mă face să o văd drept o pisică. Ci faptul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ci pentru simplul motiv că tu nu poți avea modurile de a ști ale altuia.țț De exemplu, se spală ca o pisică, fiindcă motanul Zapp i-a servit, În copilăria timpurie, drept mamă și tată. Se răsfață ca o pisică. Prinde șoareci. Și totuși, nici unul din aceste argumente nu este cel care mă face să o văd drept o pisică. Ci faptul că Dina, un alt om, mai mult, tocmai acest om cu care Împărtășesc mai mult decât cu oricare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca o pisică, fiindcă motanul Zapp i-a servit, În copilăria timpurie, drept mamă și tată. Se răsfață ca o pisică. Prinde șoareci. Și totuși, nici unul din aceste argumente nu este cel care mă face să o văd drept o pisică. Ci faptul că Dina, un alt om, mai mult, tocmai acest om cu care Împărtășesc mai mult decât cu oricare altul, Îi spune pisică. Există, spune Coșeriu (și acest gând ni se revelează acum ca profund humboldtian) două „direcții” ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
totuși, nici unul din aceste argumente nu este cel care mă face să o văd drept o pisică. Ci faptul că Dina, un alt om, mai mult, tocmai acest om cu care Împărtășesc mai mult decât cu oricare altul, Îi spune pisică. Există, spune Coșeriu (și acest gând ni se revelează acum ca profund humboldtian) două „direcții” ale comunicării: comunicare cu cineva și comunicare despre ceva. Prima este cea originară; cealaltă poate fi utilă, dar nu e În ultimă instanță obligatorie 1
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
naiv! O face chiar În episodul cu Măi, Mâță!, care nu este deloc infantil. În Măi, Mâță! e vizată chiar puterea de Întemeiere a limbajului, puterea de a trangresa categoriile, de a transforma genurile sau sexele. Confuzia Între cățel și pisică nu e o confuzie naivă, ci una plină de sens - ea poate fi corelată cu disputele din societatea postmodernă privind redefinirea identității de gen și chiar de sex, deci nu doar a rolurilor sociale jucate de bărbat și femeie, ci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a rolurilor sociale jucate de bărbat și femeie, ci și a identității sexuale, prin operații chirurgicale. Cornel ridică, la nivelul limbajului, aceeași problemă a identității de specie pe care operațiile de schimbare a sexului o pun la nivel ontologic. Tratarea pisicii drept cățel și a cățelului drept mâță indică puterea limbajului de creație și de impunere de realitate. Cornel Vâlcu: De fapt, cum sugerează Kant, În el Însuși, acela nu-i mai mult un cățel decât o mâță; În el Însuși
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe numele ei Andreea Iacob. La un moment dat s-a iscat o polemică despre care sunt animalele mai asimilabile la nivel casnic și emoțional (dar nu numai) pentru om și care sunt mai adecvate pentru simțămintele acestuia: câinii sau pisicile? Polemica n-a ajuns la nici o concluzie - a rămas polemică aprinsă Între Ada Milea și Andreea Iacob, pe de o parte, și doamna Lygia Naum, pe de altă parte. Și iată că, ducându-se susținătoarele câinilor (Ada Milea și Andreea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și Andreea Iacob, pe de o parte, și doamna Lygia Naum, pe de altă parte. Și iată că, ducându-se susținătoarele câinilor (Ada Milea și Andreea Iacob) la o casă de vacanță de la Comana, cele două au găsit acolo o pisică pe care au botezat-o Câine; iar pisica era foarte Încântată și răspundea Într-adevăr la numele Câine. Cele două experimentaliste au făcut intenționat chestia asta (i-au dat unei pisici numele Câine), exact În sensul În care Dina i-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
doamna Lygia Naum, pe de altă parte. Și iată că, ducându-se susținătoarele câinilor (Ada Milea și Andreea Iacob) la o casă de vacanță de la Comana, cele două au găsit acolo o pisică pe care au botezat-o Câine; iar pisica era foarte Încântată și răspundea Într-adevăr la numele Câine. Cele două experimentaliste au făcut intenționat chestia asta (i-au dat unei pisici numele Câine), exact În sensul În care Dina i-a zis câinelui: „Măi, Mâță, ce faci tu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vacanță de la Comana, cele două au găsit acolo o pisică pe care au botezat-o Câine; iar pisica era foarte Încântată și răspundea Într-adevăr la numele Câine. Cele două experimentaliste au făcut intenționat chestia asta (i-au dat unei pisici numele Câine), exact În sensul În care Dina i-a zis câinelui: „Măi, Mâță, ce faci tu?”. Aceasta este puterea Întemeietoare a cuvintelor, și ea funcționează cu prisosință la nivelul limbajului. A fost o divagație ceea ce v-am relatat, dar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Bálint Tibor, Trandafirii Sodomei, București, 1969, Maimuța plângăreață, București, 1972; Kemény Janos, Vrăjitoarea apelor, București, 1970; Ady Endre, Poeme, București, 1972; Méliusz József, Cele mai frumoase poezii, București, 1975, Destin și simbol, București, 1978; Örkény István, Gloria. Jocul de-a pisica. Familia Tot, București, 1976; Horváth István, La zidul alb, București, 1979; Salomon Ernö, Pilda copacului de rezonanță, București, 1979; Csiki László, Bunicul vândut, București, 1989; Király László, Oastea uitată, București, 1981; Kányády Sándor, Monolog interior cu ușa deschisă, București, 1982
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
Constantin Sorescu, „Paradis pentru ziua de luni”, SLAST, 1983, 15; Constantin Crișan, „Paradis pentru ziua de luni”, RMB, 1983, 11928; George Ioniță, „Paradis pentru ziua de luni”, RL, 1984, 13; Horia Gârbea, „Trepte sub mare”, LCF, 1991, 11; Dana Popescu, Pisica și șarpele, O, 1991, 34; Const. M. Popa, Tandrețe și orgoliu, R, 1991, 10-11; Al. Cistelecan, Rețeta optzecistă rapidă, LCF, 1992, 38; Cornelia Maria Savu, Un joc (secund) cu moartea..., „Curierul național”, 1994, 1042; Ioan Holban, Cât de poematic poate
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
prin sat/ în timpul când poezia nu mai avea nici o putere./ [...] era timpul să vină întunericul cu pielea jupuită/ era timpul să vină noaptea plină de plăceri de fier înroșit/ pe mâini ca niște solzi/ era timpul să vină câinii și pisicile, arzând de vii printre alte animale” (Satul). Aceasta este „tema” - poate unică - a poeziei, pe care autoarea o acordează obsesiv și insistent, uneori împotriva amatorilor de „scamatorii [...] orientale”: „se înalță, din întuneric, o umbră./ pe treptele mele roșii se ascund
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
Vlaicu Bârna. Sub titlul Sunt frate cu un fir de iarbă, Pericle Martinescu e prezent cu poeme în proză. Romanul și nuvela sunt ilustrate de Mihail Șerban (Vedenia, Într-o primăvară), Vintilă Horia (Reverie citadină, Zâmbetul lui Enzo Terga, Sufletul pisicii, Dumnezeu adevărat...), Mircea Streinul (fragmente din romanul Drama casei Timotei), Laurențiu Fulga (Vânt de ianuarie), Mihail Chirnoagă, V. Beneș. Articole și eseuri dau Vintilă Horia, (O nouă înțelegere a fantasticului), Ion Frunzetti (Problema tragicului modern), M. Camilucci (Nevoia de poezie
MESTERUL MANOLE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
Patriotul, București, [1940], Chip cioplit, I-II, București, [1943], Mândrie, București, [1943], Dinții balaurului, București, [1944], Exilata, București, [1946]; [Florence L.] Barclay, Mătăniile, București, [1936]; Earl Derr Biggers, În dosul perdelei, București, [1936]; Maurice Baring, Daphne Adeane, București, [1937], Leagănul pisicii, I-II, București, 1939; Rudyard Kipling, Kim, București, [1937], Cărțile junglei, I-II, București, f.a.; W.S. Maugham, Luna și doi bani jumate, București, [1937], Saltimbancii, București, [1937], Un petec de pământ, București, [1937], Casuarina, București, [1938], Robii, I-II
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
obiectiv promovarea copiilor români talentați, iar în 2000 înființează „Cetatea literară. Revista scriitorilor români de pretutindeni”, care apare doar pe Internet. Folosește și pseudonimul Alexander Mertz. Debutul editorial al lui R. se produce în 1969 cu volumul de povestiri Exilul pisicilor, receptat favorabil, fiind considerat o carte stranie, care confirmă un talent ieșit din comun. Ca și în Ultimul monac (1973), prozatorul își construiește narațiunea în jurul unei atmosfere vagi, plină de mister, câteodată de-a dreptul exotică, apropiată într-un fel
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
Deși acuzat de proletcultism și amintit în special pentru implicarea sa în omagierea lui Nicolae Ceaușescu (reportajul-eseu Un arbore pentru eterna primăvară), R., un „creator de atmosferă și de personaje consistente” (Laurențiu Ulici), e totuși un prozator notabil. SCRIERI: Exilul pisicilor, București, 1969; Ultimul monac, Iași, 1973; Focul rece, București, 1973; Pietrele acestei case, București, 1975; Mansarda colibei, Iași, 1976; Datoria umbrei, București, 1977; Fratele norocos, București, 1980; Blana ursului din pădure, București, 1981; Rușinea familiei, București, 1983; Capcana albă, București
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
Iași, 1976; Datoria umbrei, București, 1977; Fratele norocos, București, 1980; Blana ursului din pădure, București, 1981; Rușinea familiei, București, 1983; Capcana albă, București, 1984; Corabia de piatră, București, 1988; Rapidul 24 spre iubire, București, 1988. Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Exilul pisicilor”, RL, 1969, 15; Liviu Leonte, Două cărți de proză, CRC, 1969, 33; Octavian Voicu, „Exilul pisicilor”, ATN, 1969, 10; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 117-121; George Pruteanu, Critica prozei. Alexei Rudeanu, CL, 1973, 11; Radu Mareș, Scriitori din
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
Rușinea familiei, București, 1983; Capcana albă, București, 1984; Corabia de piatră, București, 1988; Rapidul 24 spre iubire, București, 1988. Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Exilul pisicilor”, RL, 1969, 15; Liviu Leonte, Două cărți de proză, CRC, 1969, 33; Octavian Voicu, „Exilul pisicilor”, ATN, 1969, 10; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 117-121; George Pruteanu, Critica prozei. Alexei Rudeanu, CL, 1973, 11; Radu Mareș, Scriitori din Suceava, TR, 1974, 7; Val Condurache, „Focul rece”, CL, 1974, 3; Eugen Uricaru, „Focul rece”, ST
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
se Învârteau pe margine intrând În conversații zgomotoase. Podeaua era plină de gunoi atât de la prânzul În curs, cât și de la cele dinainte. Erasmus descrie scena ca „o veche colecție de bere, grăsime, fragmente, oase, scuipat, excrement de câine și pisică și tot ce e neplăcut”9. Mâncarea nu era servită Într-o ordine anume, carnea ajungea la masă aproape În aceeași condiție În care era după ce animalul din care provenea fusese sacrificat. Păsări Întregi, printre care vrăbii, egrete și stârci
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
elefanților față de morții lor: „Îmi risipește orice dubiu că ei Încearcă emoții profunde și au o oarecare Înțelegere a morții”66. știm de asemenea că aproape toate animalele se joacă, În special atunci când sunt tinere. Oricine a observat giumbușlucurile cățeilor, pisicilor și puilor de urs nu poate să nu remarce similaritatea În modul În care aceste animale și copiii noștri se joacă. Studii recente ale chimiei creierului la șobolani arată că atunci când aceștia se joacă, creierul lor eliberează cantități mari de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a spațiului sociocultural al unei colectivități umane. Un exemplu ilustrativ al acestei probleme este cel oferit de J. Coleman, interpretând fabula lui Esop cu privire la sfatul șoarecilor. Sfatul șoarecilor s-a reunit pentru a discuta cum să înlăture (să controleze) acțiunile pisicii prin care aceasta decima încet, dar sigur populația șoricească. În limbajul TAR, aceasta constituie problema de ordin prim a bunului public (în cazul de față, a răului public), întrucât prin acțiunea sa pisica impune efecte negative severe asupra șoarecilor, creând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
discuta cum să înlăture (să controleze) acțiunile pisicii prin care aceasta decima încet, dar sigur populația șoricească. În limbajul TAR, aceasta constituie problema de ordin prim a bunului public (în cazul de față, a răului public), întrucât prin acțiunea sa pisica impune efecte negative severe asupra șoarecilor, creând un pericol constant pentru fiecare dintre ei. Problema de ordin secund începe o dată cu propunerea șoarecelui bătrân (și înțelept) ca un clopot să fie legat de gâtul pisicii astfel încât, atenționați de apropierea ei, șoarecii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
răului public), întrucât prin acțiunea sa pisica impune efecte negative severe asupra șoarecilor, creând un pericol constant pentru fiecare dintre ei. Problema de ordin secund începe o dată cu propunerea șoarecelui bătrân (și înțelept) ca un clopot să fie legat de gâtul pisicii astfel încât, atenționați de apropierea ei, șoarecii să scape de pericol. Ea constă în faptul că, așa cum acțiunea pisicii determină efecte (negative) asupra tuturor din populație, tot așa sancționarea pisicii are efecte (pozitive) pentru toți, ei vor beneficia de această sancțiune
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fiecare dintre ei. Problema de ordin secund începe o dată cu propunerea șoarecelui bătrân (și înțelept) ca un clopot să fie legat de gâtul pisicii astfel încât, atenționați de apropierea ei, șoarecii să scape de pericol. Ea constă în faptul că, așa cum acțiunea pisicii determină efecte (negative) asupra tuturor din populație, tot așa sancționarea pisicii are efecte (pozitive) pentru toți, ei vor beneficia de această sancțiune; da, numai că beneficiul pentru el însuși al șoarecelui ce își va asuma sarcina de a lega clopoțelul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]