72,558 matches
-
carne în căutarea stîncilor cîntă-mi cu glasul pustiit de potop să ne iubim în malul frunzei acolo doar se mai aude de dincolo prin ceață o ceată de nebuni aprinde candela pustiului cînd serile sînt lungi ca rîsul prostului cînd plantele vibrează și orice gînd e contrazis de întrebări în reactoarele ecoului trupurile noastre cresc valuri pe pămînt ca două cruci siameze atlantidă migratoare imaginația mea clepsidra timpanului în roua curată cînd respirația e scurtă și ochiul pe luciul asteroizilor plînge
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
cu o buruiană care se numea racoină, de la rac, pe care a fiert-o în lapte și mi-a pus-o pe braț, iar efectul a fost vizibil, el a susținut că ar trebui făcută o experiență de laborator cu planta respectivă. Era foarte sensibil la astfel de probleme. Odată mi-a mărturisit cum a scăpat el de închisoare. Era, după 23 August, într-un birou, la sediul Partidului Național Țărănesc, unde ședea de vorbă, la o cafea, cu Corneliu Coposu
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
pară B4 C4 D4 E4... Q4... Ș4...etcetera adică un 4 dominant de la A4 la Z4... Floarea-soarelui, ziare Prin toată țara la țară prin arii - ici-colo și câteva flori de floarea-soarelui cu tulpinile viguroase cu frunzele cât brusturii leit atletele plantelor; florile soarelui cu receptacole mari zise site învelite în ziare să nu le ciugulească semințele ciorile graurii vrăbiile. Posibil în unele ziare sunt publicate și versurile tale ocrotitoare cum ar veni păstrătoare de semințe. Botez Nicio legătură între placentele de la
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/2557_a_3882]
-
urmează. Câte dintre cele care m-au inspirat știu asta? Iar celelalte au vreun câștig? Poate timpul va spune, îngânându-le șoapta... Amintiri, ca niște cămile traversând deșertul. * Cerbul cel tânăr și-a făcut harem prin luptă Ciutele așteaptă primăvara * Plante care înfloresc la o sută de ani; Hibiscus înflorește altfel și ține o zi Frumusețea doare. * Doamnei brune asemenea celei din sonete Cea de care vorbesc cu vocea ca o petală... Se stinge ziua, Fluturii adorm.
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
Eugen Bunaru Stampe încremenite în mișcări hieratice, priveliști mentale și fizice, poemele lui Bunaru au delicatețea unor haiku-uri și zveltețea unor plante de primăvară... Un vag bacovianism direcționează poemul înspre o zonă a nostalgiei și a tristeții difuze pe care, apoi, conștiința lucidă, postmodernă, le transformă în imagini și sunete relativizatoare. Mircea Mihăieș Flori vorbe și întâmplări la Wolfsberg Domnul Ludwig ne-
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
vine să îngenuchezi și să te-nchini Și să săruți, nemaiținînd măsura, Acolo unde îți ajunge, arsă, gura. Erai departe. Nu puteam să te ajung Decît cu gîndul, scuturîndu-ți îndelung Rochia grea de-arome la picioare, Sau să-ți trimit plante cățărătoare Ce s-ar fi-ncumetat tandre să urce Pîn’la popasul nemilos de dulce Unde cam toate-ncep să se încurce... Dar Dumnezeu îngăduie și-i place Chiar Lui cu tine-n rouă să se joace, Uimind fluturi și alte
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
acestui fragment nu mai trebuie subliniată. Literatura se interferează cu viața, visul cu realitatea, cuvintele își relativizează conținutul și intră în asocieri în care singurul lucru care contează este sonoritatea. Reprezentarea mai mult sau mai puțin artistică a unor animale, plante sau obiecte se transformă în obiectele însele. Se ajunge astfel ca niște delfini brodați pe un prosop să înoate și să scoată sunete aidoma modelului lor din viața reală. Transformarea reproducerilor în obiectele reproduse dă naștere la situații complet absurde
Un alt fel de roman by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11065_a_12390]
-
a adresa o observație, o critică, un reproș: "am impresia că ai greșit". Varianta de construcție în care substantivul e însoțit de articolul nehotărît e și mai evazivă - populară și glumeață: "Am așa o impresie că majoritatea acestor cumpărători de plante ornamentale și gazon de import sînt tot cei care intră și ies pe porțile Casei Poporului" (V.M., în Dilema, 73, 2005). Dicționarele de argou recente înregistrează efectele extreme ale transformării semantice, decupînd adesea incomplet referința termenului și generalizînd sensuri contextuale
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
pantofilor din lună"... La drum cu... NEC-ul nu e o mătușică (văd acum că am uitat să ,consemnez", din vreunul din Suplimente..., Mătușile Luizei Vasiliu), nici nu pleacă nicăieri, dimpotrivă, farmecul lui e că stă pe loc, neschimbat, în Plantelor 21. I-a însoțit, cu toate astea, cale de 10 ani, pe foarte mulți intelectuali de azi care i-au călcat, cîndva, pentru întîiași dată, și definitiv, pragul. Așa că tema numărului 96, din 18-24 noiembrie, al DILEMEI VECHI, Colegiul ,Noua
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11106_a_12431]
-
lămurire, să facă o experiență. Să găzduiască în casa lor, fie și cîteva zile, un scriitor contemporan dintr-o anumită categorie. Nu dintre cei care, ca Eminescu, sînt bolnavi grav, cu acte în regulă, și vor sfîrși curînd pe Strada Plantelor sau pe altă stradă. Ci dintre cei care trec drept sănătoși, amenință cu o longevitate periculoasă și care umplu revistele literare, ba mai nou cotidienele amatoare de scandal, cu fandacsiile lor orbitoare. Sînt sigur că, după nici 48 de ore
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]
-
cu pretenții literare și venin pe limbă, s-ar ivi măcar un Eminescu. Un autor pentru care doamnele Slavici ale secolului noastru să merite a înfrunta ironiile posterității. Din păcate nu prea sînt semne. Prea sănătoși ca să ajungă pe Strada Plantelor, nu mai zic de decența de a părăsi lumea la 39 de ani, amicii noștri își vor sorbi berea în așteptarea indemnizației de merit, în libertate și fără nici un risc. Gazdele lor nu vor găsi un Maiorescu la care să
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]
-
cu -e?" (p. 118). Mai tîrziu, în Dicționar al greșelilor de limbă (1982), același Graur recomandă tocmai formele cireșe și căpșune, cu o explicație care se va bucura de o lungă carieră: forma în -i "e pluralul de la numele pomului / plantei". Am constatat cu surprindere că unii vorbitori de azi pur și simplu neagă existența în uz a formelor de plural cireși și căpșuni. Poate fi vorba de o percepție dialectală (recunoașterea doar a formelor din propriul grai), dar și de
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
o mulțime de ambiguități și polisemii, rezolvate doar de apelul la context. În cazul dat, i-a convins pe mulți ideea lui Al. Graur - că ar trebui ca pluralele cireși, căpșuni să fie rezervate substantivelor masculine cireș, căpșun, care denumesc planta, iar pluralul în -e (feminin) să desemneze exclusiv fructul. De fapt, o asemenea diferențiere există în mai multe cazuri (pruni - prune, corcodușă - corcodușe), dar nu în toate: piersici și nuci (unde consoana din final a favorizat trecerea la i ) sînt
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
redeschidem paginile aceluiași autocomentariu pentru a reține și următorul pasaj: ,NU EXIST| un mister al vieții, sau al lumii, sau al universului. Noi cu toții știm, în măsura în care suntem născuți din viață, că facem parte din viață, știm cu toții, la fel ca plantele și animalele. Dar noi o știm în profunzime. Dificultățile încep atunci când trebuie să transpunem această cunoaștere organică în conștiință. Fiecare pas, chiar și infim, în această direcție, este de o valoare inestimabilă. Dar cât de multe forțe - în noi și
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
pe stânga, două camere pe care le închiriau turiștilor numai prin “conecții” care să le asigure calitatea oaspeților. Trecând de dormitoare, drept în față culoarului, se deschidea o altă ușă către curtea interioară unde descopereai o adevărată grădină botanică cu plante exotice și mulți trandafiri cățărându-se pe pereți către soare, până la etajul casei, chiar spre acoperiș. Pe aceiași pereți stăteau agățate câteva cuști cu păsărele cântătoare multicolore, de care avea grijă ”găzdoiul”, Manolo, să le dea apă la timp, mâncare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nucleare pirații lumii se mai tem de bâta care prin erezii de-ncrâncenare au dărâmat statuia...cea urâta! nu-i puneți lumii lanțuri la picioare și nu vindeți licori tranchilizante Adam și Eva - după cum se pare au semănat și ei...acele plante opriți osânda!,n-a venit regina nici Venus, nici Atena...Afrodita sunt grațiate - ele au doar vina fiindcă le-a stat de-a curmeziș...ispita melancolie...ce melancolie... dar care regi nu-mi toarnă în pahare? prin lumea roasă de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
crearea cultului / mitului Eminescu, apoi, alte capitole sunt consacrate „interpretărilor tipologice și categoriale” (clasicismul, romantismul, barocul, simbolismul, clasicitate și modernitate), culturii sale (demonstrată prin personalități istorice, figuri culturale, autori citați sau traduși, eroi literari), mitului și mitologiei (personaje mitologice, păsări, plante, copaci și animale mitice în creația sa), concepției sale filosofice, istorice, sociologice, economice, religioase, pedagogice, lingvistice, consemnând expresiile celebre și proverbele din manus crisele sale. Urmează analiza eminescianismului („înțeles inițial ca manifestare a desăvârșirii estetice, apoi a deplinătății culturale, și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
toată lumea iese în grădini, pe terase...și când eu, pasionata călătoare, nu mai simt nevoia să plec. Sunt perioade când toată lumea pare că se rezumă la grădina mea. - Grădina Domnului. Spune-ne, Niki, un poem despre grădina ta. - Împreună cu puricii plantelor și cosașii am plantat vara asta trandafiri în grădină în loc să aștern poeme: centifolia de la casa îndoliată din Ayios Thomas roza Mydas cu șaizeci de petale din Phrygia roza Banksian venită din China, răsaduri din ultima orhidee supraviețuind în partea veche
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
de petale din Phrygia roza Banksian venită din China, răsaduri din ultima orhidee supraviețuind în partea veche-a orașului, dar mai ales Rosa Gallica, adusă de cruciați (cărora li se spune altminteri și damaschini) cu alesu-i parfum. Împreună cu puricii plantelor și cosașii dar și cu acarieni, molii și alte muscuțe, împreună cu viespiile și cârtița și mantis religiosa care le devoră pe toate împărțim laolaltă frunze, petale și cer în această grădină de necrezut unde suntem, și ele și eu, trecătoare
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
te omori singur. Îți vine să înjuri. Toți ăștia care înjură, în marea lor majoritate sînt fumători. Cafeaua nu face rău. Cafeaua e altceva. Cafeaua e făcută din pom, nu din frunză, cum e drogul. Drogul e făcut dintr-o plantă. Există un fel de cofeină care nu e drog. E-urile (voilŕ - n.m.) sînt niște chimicale pe care le bagă în sucuri, în mîncare ca să simtă gustul mai bun. Coca Cola mie îmi place, dar nu noaptea." Și experimentul merge
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
unii dintre noi, În particular, biografia lui Eminescu și a altor scriitori. Îmi aduc aminte că la analiza uneia dintre poezii și anume „Viața”, - poezie postumă, găsită În halatul lui Eminescu, după ce a murit În sanatoriul Dr. Șuțu, de pe strada Plantelor nr.74, din București, pe care a publicat-o, prima dată, În vol. V, al lui Perpessicius (D Panaitescu), eu l-am Întrebat: „Cum putem să interpretăm și să știm noi ce-a vrut să scrie poetul, În poezia respectivă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Treceam dealul, treceam valea șiajungeam să-mi văd cătarea. Pe City Hall Street, în fața cuibului nostru erau pompierii. Vara se prosteau și ei cu noi, gâzele și stelele întregului cartier, ne stropeau ca să ne răcorim, așa cum grădinarii își stropesc zilnic plantele firave să prindă viață. Și noi, mormolocii, ne minunam cum de nu le seacă niciodată apa, cum de ne suportă hărmălaia. Dar vai, am ajuns să prindem și zile în care ni s-au înecat toate corabiile. Cei care erau
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
este efectul unui astfel de proiect asupra comunității și nu în ultimul rând ce impact are asupra naturii. Este o gospodărie mixtă, cu 33 ha de pământ, pe care există fâneață, lucernă, pășune, se cultivă secară, grâu, ovăz, porumb, legume, plante medicinale, etc., plus vaci cu lapte, juninci, găini, capre, etc. a avut la bază ideea de schimbare, idee care a plecat de la Școala din Boiu, de la directorul Sorin Suciu, preocupat fiind de noutăți și de introducerea culturii de trandafiri în
Ferma biodinamică de la Ţopa [Corola-blog/BlogPost/96586_a_97878]
-
rezervam dreptul de a ne selecta clientela(+18) ҳ̸ Ҳ̸ҳ --------------------------------------------------------------- ஐ Don't Drink And Drive! ҳ̸Ҳ̸ҳ --------------------------------------------------------------- ஐ Say no to drugs! - În cadrul evenimenului sunt INTERZISE consumul și vânzarea de stupefiante și/sau plante etnobotanice. Cei care nu respectă această regulă vor suporta consecințele legii (Cf. L339/2005 și L143/2000). ҳ̸Ҳ̸ҳ
Jamie @ Underground Pub Iași [Corola-blog/BlogPost/96729_a_98021]
-
Gone Wild, regia: Dan Curean, România l 2012 l 84 minute. În labirintul de apă și stuf din Delta Dunării se află cea mai întinsă zonă mlăștinoasă din Europa. Un paradis pierdut, cămin al unei vaste varietăți de animale și plante. Nou-sosiții sunt caii care, cu peste două decenii în urmă, au fost lăsați aici să hălăduiască liberi. Prin ochii micului Ivan, un localnic, Gone Wild explorează ierarhiile, conflictele și victoriile hergheliilor tot mai mari. 22.08. - Drifter / Drifter, regia: Gábor
Seri de film documentar în Piața Sfatului [Corola-blog/BlogPost/96749_a_98041]