3,630 matches
-
sociologică feministă se definește prin valorile pe care le promovează și nu prin tehnici particulare adoptate. Cercetarea feministă a impulsionat științele sociale în general și sociologia în particular cel puțin prin: 1.noi resurse empirice și teoretice-experiențele femeilor, mereu la plural (sporirea interesului pentru cercetarea femeilor și a experiențelor acestora) 2.noi scopuri pentru cercetare (pentru femei) 3.noi teme de studiu (lărgirea tematicii de cercetare prin abordarea unor teme ca munca casnică, violența domestică, maternitatea ca instituție socială, dimensiunea de
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
format aproape exclusiv din oase de membrană care se află numai în craniu). Coarda dorsală este persistentă, vertebrele lipsesc. Condrosteii actuali reprezintă o grupă specializată de pești, în special bentonici. Etimologia cuvântului condrostei: din greaca "chondros" = cartilaj + și latina "ostei", pluralul lui "osteus", din greaca "osteon" = os. Ca înfățișare externă, condrosteii amintesc, în oarecare măsură, selacienii. Capul lor este prelungit într-un rostru, iar orificiul bucal se găsește pe partea inferioară a capului (ventral), sub forma unei crăpături semilunare. Lepidotrihii (razele
Condrosteeni () [Corola-website/Science/326027_a_327356]
-
În Roma antică, pietrele miliare (în la plural, iar la singular: milliarium), sau miliare, erau niște borne rutiere din piatră, în general în formă de coloană și care purtau inscripții, destinate la marcarea distanțelor pe traseul principalelor drumuri romane din Italia și din provinciile romane. Chiar înainte de 250
Piatră miliară () [Corola-website/Science/329565_a_330894]
-
în rivalitate. După mai mulți ani de detențiune și exil la Kerak, în Transiordania, În anul 1377 când sultanul al-Ashraf Sha'ban,a fost detronat și asasinat, complotiști mameluci din regimentul Al Burdjiya (adică din citadela orașului Cairo,ar. burdj, plural abradj) l-au urcat pe tron pe copilul său, de 7 ani, al-Mansur Ăla ad-Din Ali ibn Sha'ban. După decesul acestuia i-a urmat la domnie fratele său mai tânăr,Aș Salih Salah ad-Din Hadji ÎI ibn Sha'aban
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
succesiune de sunete egale, în care fiecare notă are aceeași durată. Ideea unei repetiții poate fi un model ritmic, o parte dintr-o melodie sau o melodie completă în sine. Ambele forme - "ostinate" și "ostinati" sunt acceptate la forma de plural, în limba română și limba engleză, acesta din urmă reflectând cuvântul etimologiei italiene. <br> Un celebru tip de ostinato, numit "crescendo Rossini", își datorează numele de la un crescendo care stă la baza unui model muzical persistent, care culminează, de obicei
Ostinato () [Corola-website/Science/329975_a_331304]
-
cu acest înțeles, începând din secolul al XVI-lea, pentru o mare varietate de mobile sau mobile de poziție markeri. În sensul literal original, „cursor” este un cuvânt din limba latină care exprimă ideea de „ceva care se execută”. La plural, „Cursores” (alergători), a fost preluat de anumite funcții, cum ar fi mesagerii. "Cursor" a fost, de asemenea, un nume de familie roman folosit de ginta Papiria. Cuvântul cursor se poate referi la:
Cursor (dezambiguizare) () [Corola-website/Science/328184_a_329513]
-
d.Hr.), pe acest loc a supraviețuit doar o mică așezare întărită, atestată în izvoarele bizantine (sec. IX-XIV) sub numele de „Polystylon”, toponimic care stă probabil și la originea denumirii „Bulustra”. Numele antic are, în limba greacă, formă de neutru plural (τὰ Ἄβδηρα), dar sunt atestate și forme alternative (τὸ Ἄβδηρον, ἡ Ἄβδηρα). În limba latină, el a fost utilizat atât în forma de neutru plural (Abdēra, -ōrum), cât și în forma de feminin singular (Abdēra, -ae). Această ultimă formă s-
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
probabil și la originea denumirii „Bulustra”. Numele antic are, în limba greacă, formă de neutru plural (τὰ Ἄβδηρα), dar sunt atestate și forme alternative (τὸ Ἄβδηρον, ἡ Ἄβδηρα). În limba latină, el a fost utilizat atât în forma de neutru plural (Abdēra, -ōrum), cât și în forma de feminin singular (Abdēra, -ae). Această ultimă formă s-a încetățenit, fiind resimțită ca mai firească, prin analogie cu majoritatea numelor de orașe din latină - și s-a transmis în limbile moderne. În limba
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
subiectul este omis obiect-verb. Guarani pură ("Guaraniete") este o limbă fără gen gramatical și fără articol hotărât, iar sub influența din limba spaniolă la se folosește acum deseori ca articol hotărât pentru cuvinte în singular, iar lo pentru cuvinte în plural. Hikuái se folosește după un verb. Limba guarani deosebește între "ñande" (inclusiv persoana cu care se vorbește) și "ore" (exclusiv persoana cu care se vorbește) pentru persoana a III-a plural. Pronumele reflexiv este "je": "ahecha" ("Mă uit."); "ajehecha" ("Mă
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
pentru cuvinte în singular, iar lo pentru cuvinte în plural. Hikuái se folosește după un verb. Limba guarani deosebește între "ñande" (inclusiv persoana cu care se vorbește) și "ore" (exclusiv persoana cu care se vorbește) pentru persoana a III-a plural. Pronumele reflexiv este "je": "ahecha" ("Mă uit."); "ajehecha" ("Mă uit la mine.") Limba guarani are un sistem de numerație cu baza 5 (un sistem cvinar). Există doar cuvinte pentru numerele de la 1 până 5, 10, 100 și 1.000. Numerele
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
alungite, având 6 - 12 cm lungime și 4 - 8 cm lățime, de culoare verde închis, lucioase. Florile sunt albe, au 10-15 mm în diametru și cresc în grupuri axilare. Fructul este o drupă (deși de obicei este numit "cireșe" la plural), are 10-15 mm în diametru, inițial este verde, la maturare devine roșu aprins și în cele din urmă devine purpuriu. Fructul conține de obicei două semințe (boabele de cafea). Deși inițial creștea doar în zonele muntoase din sud-vestul Etiopiei, "Coffea
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]
-
pe̯aws də t͡ʃjɛvrəs blant͡ʃəs] și scrisă în franceza de astăzi "des peaux de chèvres blanches", cu pronunțarea [de po d(ə) ʃɛvʁ blɑ̃ʃ]. Între timp au dispărut din pronunțare marca -s a pluralului, iar triftongul [e̯aw] s-a redus la /o/. Grupurile de litere vocalice din cuvintele "fou" [fu] „nebun”, "voir" [vwaːʁ] „a vedea”, "feu" [fø] „foc”, "saut" [so] „săritură”, "chaise" [ʃɛːz] „scaun”, în franceza veche redau diftongii [ow], [oj], [ew
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
al XII-lea, când se răspândește folosirea hârtiei, economisirea nemaifiind atât de necesară, u este restabilit, dar rămâne și x-ul, până astăzi. Altă ligatură din Evul Mediu este z-ul păstrat în desinența -ez de persoana a II-a plural, care fusese scrisă ts și se pronunța /t͡s/. În urma evoluției convergente a pronunțării unor cuvinte, apăruseră o serie de omonime omofone și se simte nevoia de a le diferenția cel puțin în scris. Fenomenul este foarte pregnant în
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
tj] ("partie" „parte”, "partions" „(noi) plecam”). Acest rol se concretizează în ortografia gramaticală, care privește exprimarea genului, numărului și persoanei fie și numai în scris. Exemple pentru aceasta sunt e final la feminin ("ami" „prieten” - "amie" „prietenă”), s final la plural ("ami" „prieten” - "amis" „prieteni” - "amies" „prietene”) și desinența -ent a verbelor la persoana a treia plural: "il/elle chante" „el/ea cântă” - "ils/elles chantent" „ei/ele cântă”. Ortografia gramaticală mai privește și acordul în gen, număr și persoană între
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
genului, numărului și persoanei fie și numai în scris. Exemple pentru aceasta sunt e final la feminin ("ami" „prieten” - "amie" „prietenă”), s final la plural ("ami" „prieten” - "amis" „prieteni” - "amies" „prietene”) și desinența -ent a verbelor la persoana a treia plural: "il/elle chante" „el/ea cântă” - "ils/elles chantent" „ei/ele cântă”. Ortografia gramaticală mai privește și acordul în gen, număr și persoană între diferite părți de propoziție sau cuvinte din propoziții diferite. Într-o propoziției precum "Quelles collègues avez-vous
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
Într-o propoziției precum "Quelles collègues avez-vous rencontrées ?" „Cu ce colege v-ați întâlnit?” se deduce numai din scriere că este vorba de colege și nu de colegi, și că sunt mai multe, datorită faptului că cuvântul "collègues" poartă marca pluralului, iar cuvintele "quelles" și "rencontrées" marca femininului și pe cea a pluralului, acordându-se între ele. Imaginea dată cuvântului de literele folosite pentru scrierea sa face vizibilă apartenența la o anumită familie lexicală. Este unul din motivele pentru care s-
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
ați întâlnit?” se deduce numai din scriere că este vorba de colege și nu de colegi, și că sunt mai multe, datorită faptului că cuvântul "collègues" poartă marca pluralului, iar cuvintele "quelles" și "rencontrées" marca femininului și pe cea a pluralului, acordându-se între ele. Imaginea dată cuvântului de literele folosite pentru scrierea sa face vizibilă apartenența la o anumită familie lexicală. Este unul din motivele pentru care s-au păstrat consoanele finale nepronunțate. De exemplu, m din "faim" „foame” este
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
Filmul peplum ("pepla" la plural) sau film cu săbii și sandale (din engleză: "sword-and-sandal") este un gen de filme istorice sau epice biblice care a dominat cinematografia italiană în perioada 1958 - 1965. Din 1965 a fost înlocuit cu un alt (sub)-gen de filme și
Film peplum () [Corola-website/Science/330802_a_332131]
-
Un alt termen întâlnit pentru desemnarea noțiunii de robi este "riqăb", derivat de la rădăcina triconsonantica "r-q-b", încărcată cu mai multe sensuri, printre care menționăm aici "a observa, a controla, a supraveghea, a se teme (de Dumnezeu)" Derivatul în cauză, "riqăb", pluralul lui "raqaba", are sensul principal de "gât", de unde și ideea de sclav. În aceeași categorie intră și vocabula "´asīr" - "captiv, prins, prizonier" - folosită în Coran pentru desemnarea aceleiași noțiuni de sclav, înrobit. Acest cuvânt apare, totuși, ceva mai rar. Ahmad
Sclavia în Coran () [Corola-website/Science/330064_a_331393]
-
de 2,8 - 2,9 g, iar spre sfârșitul scolului al XIV-lea greutatea sa s-a redus foarte mult. Denumirea aspron-ului provine de la culoarea sa albă-argintie: în greacă, "άσπρον" (transliterat: aspron), „alb”, iar greacescul "trachys" ("τραχύς"), „neregulat”, „neneted”. La plural: "aspra trachea". În prima parte a secolului al XIV-lea, sultanul otoman Osman I, inspirat fiind de această monedă bizantină denumită "aspron", a „inventat” o monedă de argint, având titlul de 900‰, pe care a denumit-o, în limba turcă
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
courrai" [ʒǝ.ku.ʁːe ] „voi alerga”, "îl/elle mourra" [mu.ʁːa] „va muri”. Aceasta permite diferențierea formei lor de condițional prezent de cea de indicativ imperfect: La fel se diferențiază indicativul imperfect și prezent, persoanele I și a II-a plural ale verbelor cu rădăcina terminată în [wa]: "nous croyions" [nu.krwa.jːɔ̃] „(noi) credeam” (indicativ imperfect) / "nous croyons" [nu.kʁwa.jɔ̃] „credem”. Tot combinatorie este alungirea consoanei la întâlnirea a doua consoane identice, una la sfârșit de cuvânt
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
forme: Formare: rădăcina infinitivului + desinențe specifice (ultimele cinci verbe sunt neregulate): <nowiki>*</nowiki> Reamintim că unele desinențe sunt numai scrise, iar altele se și aud în vorbire. <nowiki>**</nowiki> Verbele de conjugarea a II-a (infinitiv cu "-ir") au la plural, înaintea desinenței, un sufix specific, "-iss-". <nowiki>***</nowiki> Verbele de tipul "attendre" au la persoana a III-a singular desinența zero și în scris. În general, indicativul prezent francez are aceleași valori ca cel românesc. O diferență este că această
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
trecut, ale căror urmări există și în momentul vorbirii: "La découverte de ce médicament a permis de prolonger notablement la vie des patients" „Descoperirea acestui medicament a permis prelungirea notabilă a vieții pacienților”. Formare: rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural + desinențe specifice: De notat că verbele de conjugarea a II-a (infinitiv cu "-ir") au sufixul "-iss-" la toate persoanele. Există un singur verb neregulat la această formă, "être", care are rădăcina "ét-" la imperfect. Folosire: Formare: "avoir" sau "être
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
subjonctiv se folosesc în limba curentă două timpuri: prezent și trecut. Celelalte două, imperfectul și mai mult ca perfectul se mai păstrează în oarecare măsură în registrul de limbă elevat. Formare: rădăcina formei de indicativ prezent, persoana a III-a plural + desinențe: Observații: Mai multe verbe sunt neregulate. Exemple pentru diferite categorii de neregularitate: <nowiki>*</nowiki> Verb cu două rădăcini, dintre care una este neregulată. <nowiki>**</nowiki> Verb cu două rădăcini, ambele neregulate. <nowiki>***</nowiki> Verb cu o rădăcină, neregulată. <nowiki
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
a celei corespunzătoare din română. Deosebiri: Din cele două forme ale imperativului, prezent și trecut, cea de-a doua este rar folosită. În franceză, imperativul prezent are nu numai forme de persoana a II-a, ci și de persoana I plural. Sunt în general aceleași ca la indicativ prezent, persoanele corespunzătoare, cu deosebirea că nu se folosește cu pronumele personal subiect formă neaccentuată. Mai este și o diferența ortografică: la persoana a II-a singular a verbelor care la indicativ prezent
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]