3,799 matches
-
ntrerupe PAM. Nu pot să mă bucur de ele, cum nu pot să mă bucur acum povestindu-vă și despre victoriile mele asupra muștelor... Visul lui PAM are mare nevoie de mine. Atenție, repornim povestea. Poftiți în vagoane, copii, adică poftiți în visul lui PAM! PAM doarme dusă și parcă nici nu-i pasă de câte lucruri îngrozitoare se petrec în visul ei. Noi, Ana și cu mine, am ajuns - știți unde? Pe coada mea stufoasă, că am ajuns tocmai în
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
fi și a nu mai fi. Și nu este vorba doar de acel blestemat război, justificat În ce ne privește, ci și de perioada ce a urmat și care a durat cât o veșnicie. În mod iscusit Vasile Ilucă Îi poftește pe fiii săi, personajele, să-și povestească singuri calvarul. Și aceștia o fac, dar În felul lor, de oameni care au trecut prin moarte, dar 4 3 au scăpat teferi, pentru că au avut noroc... „așa a vrut Dumnezeu”. Ei nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
i l-a Întins lui Gruia. ― Până vă veți pune halatul, eu voi suna la sala de nașteri. A ridicat receptorul: ― Alo! Sala? Avem aici pe domnul doctor Gruia Toaibă, a cărui soție a fost internată astăzi dimineață... Cum? Aaa!... Poftiți receptorul și vorbiți cu domnul doctor Suiedeal - l-a Îmbiat femeia. ― Alo! Vă rog să-mi spuneți... ― Ce să vă spun, domnule doctor? Doar că sunteți un fericit tată al... unui băiat frumos și bine dezvoltat! Vă aștept să-i
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a pornit pe culoarul primului etaj, a auzit Întrebarea: ― Pe cine căutați? ― Pe domnul doctor Suiedeal. ― Veniți pe aici - l-a condus femeia care i-a aținut calea. A bătut cu discreție În ușa În fața căreia a fost abandonat. ― Da. Poftiți, vă rog - a fost răspunsul de dincolo de ușă. A intrat. În fața lui se afla medicul Suiedeal, care l-a Întâmpinat cu familiaritate: ― Bine ați venit, domnule doctor. Poftiți cu mine, să vedeți pe doamna și minunea de băiat abia sosit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
A bătut cu discreție În ușa În fața căreia a fost abandonat. ― Da. Poftiți, vă rog - a fost răspunsul de dincolo de ușă. A intrat. În fața lui se afla medicul Suiedeal, care l-a Întâmpinat cu familiaritate: ― Bine ați venit, domnule doctor. Poftiți cu mine, să vedeți pe doamna și minunea de băiat abia sosit În astă lume... O să vă las singuri câteva minute, până văd cine a mai fost internat... Maria, cu semne de oboseală pe chip, dar cu aer de fericire
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
contrarii: una este cea a fericirii, iar a doua este total opusă... Rezultanta? O stare de neliniște continuă, cu multe Întrebări, care nu Întotdeauna au un răspuns la Îndemână... Hai să intrăm În cabinet. Spunând acestea, profesorul a deschis ușa. ― Poftește. După ce s-au așezat, profesorul a privit la Gruia și, cu zâmbet de bunic, l-a Îndemnat: ― Spune-mi, cum arată minunea coborâtă Între voi doi!? ― Pentru dumneavoastră, care ați trăit de două ori aceste momente, nu e o noutate
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai Întâmplă. La această oră este bine. ― Și copilul? ― Micuțul nu are nici o problemă. Din acest moment, poate să fie alăptat de doamna. ― Vă rog să-mi spuneți dacă pot vorbi cu ea. ― Desigur. Pentru dumneavoastră nu este nici o opreliște. Poftiți. Gruia a intrat În sala de pansamente. Maria s-a ridicat de pe canapea și a venit În Întâmpinarea lui. ― Bine ai venit, scumpule. ― Spune-mi cum te simți, iubito? ― Nu am nimic deosebit. Doar moașa când mi-a pus termometrul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Se trezea salutat din dreapta sau din stânga... Răspundea fără să realizeze cui... Când s-a văzut În camera lui, a căzut pe scaun ca un pietroi... În cele din urmă, și-a Îmbrăcat halatul și a bătut În ușa cabinetului profesorului. ― Poftește. ― Să trăiți, domnule profesor. ― Ai scăpat? ― Am scăpat de percheziție doar... ― Despre ce percheziție e vorba? Gruia, cu un mare efort, și-a adunat gândurile și a povestit profesorului tot ce a avut de suportat În acea zi. I-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În cap simpla idee că cel care are dreptul să dea dispoziții, să controleze și să aprecieze cum au fost Îndeplinite acestea - din punct de vedere profesional, se Înțelege - le are șeful clinicii... Până să te dumirești cum stau lucrurile, poftește cu mine! Spunând acestea, profesorul a pornit spre ieșire. Doctorașul s-a ridicat, cu o lentoare vecină cu sfidarea. Profesorul a privit spre el semnificativ: „Înseamnă că ai <spateă serios, prietene!...” Au intrat În salonul doi, unde se afla șetrarul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la cabinetul meu. ― Am Înțeles, domnule profesor - a răspuns medicul invitat. Profesorul și-a adunat gândurile, pentru a putea să aibă o discuție care să-și atingă scopul. Nu a durat multă vreme și s-au auzit bătăi În ușă. ― Poftește. ― M-am prezentat, domnule profesor. ― Luați loc, vă rog. V-am invitat ca să limpezim sarcinile acestui doctoraș, Cuc... ― Cred că lucrurile Îmi sunt clare chiar de când acesta a venit În clinică. Prea privește de la distanță - ca un observator - activitatea din
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trebui acționat În vederea Îmbunătățirii stării unor pacienți, pentru a li se putea face intervențiile chirurgicale necesare, profesorul a tresărit când a auzit bătăi În ușă. A cercetat ceasul. Era ora douăsprezece. „Aha. Trebuie să fie Gruia cu...” - a gândit profesorul. ― Poftește. Ușa s-a deschis și În prag a apărut mai Întâi piranda și apoi Gruia. ― SÎ trăiț’ domnu’ profisoru’ doctoru’. Iaca cî m-am prezăntat... ― Bine ai venit. Ia loc pe scaunul de colo. ― Mulțămăsc. ― Voi Încerca să lămuresc unele
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
veni toamna, te căutăm noi În satul dumitale. ― Numa’ sî vă țâniț’ di cuvânt, cî... noi om aștepta... Apâi mai rămâniț’ cu ghini, domnu profisoru’ - a vorbit piranda, dispărând ca un duh... După plecarea ei, l-a chemat pe Gruia. ― Poftiți, domnule profesor. Cum v-ați descurcat cu țiganca? ― Vezi tu? Noi ne dăm mari și tari, a toate știutori, dar ar trebui să aflăm unele secrete despre perspicacitate și mod de a vedea relațiile interumane... Pot să spun că am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
profesor... Profesorul tocmai discuta cu directorul spitalului, pe care Îl Întâlnise pe holul clinicii, când doctorul Vatră, Împreună cu Gruia și cu „doctorașul”, au sosit. ― Ne-am prezentat, domnule profesor - a deschis vorba doctorul Vatră, după ce l-a salutat pe director.. ― Poftiți În cabinetul meu. Domnule director, sunteți invitatul meu - a plusat profesorul. Directorul nu mai era fostul administrator al spitalului - cel pus de proaspeții stăpâni comuniști instalați În fruntea bucatelor - ci un profesionist din specialitatea Medicină internă. ― Nu vă voi refuza
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la director, când la profesor... ― Curaj, doctore Cuc - l-a Îmbiat directorul. Acesta a Început să povestească cu poticneli, dovadă că vorbele lui ocoleau adevărul... ― Doctore Gruia, te rog să inviți aici pe sora șefă a clinicii - a cerut profesorul. ― Poftiți, domnule profesor - s-a prezentat Îndată sora șefă. ― Te rog să mergi la poartă, unde soția șetrarului din salonul doi, operat acum două săptămâni, așteaptă un răspuns privind bărbatul ei...Invit-o aici. ― Am Înțeles, domnule profesor. Sora șefă a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
profesionale ale directorului spitalului și ale unui profesor chirurg! Așa că aștept telefonul dumitale - a sfârșit directorul, trântind receptorul În furcă. După acest dialog, care nu i-a făcut nici o plăcere, l-a sunat pe profesor: ― Alo! Domnul profesor Hliboceanu? ― Da. Poftiți. ― Am onoarea să vă salut din nou. Vă rog să-mi spuneți dacă puteți trece pe la mine? ― Se Înțelege, domnule director. ― Vă aștept. Profesorul a dat curs invitației directorului... ― Bine ați venit și iertați-mi perturbarea programului dumneavoastră. Întâmplarea face
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Mergea cu mâinile În buzunare, ca niciodată. Cei care Îl Întâlneau Îl salutau cu jumătate de glas, ca și cum le-ar fi fost teamă să nu-l tulbure din meditație... La ușa directorului, s-a oprit, cu gândurile Încă risipite. ― Da. Poftiți - s-a auzit invitația directorului la bătaia În ușă. ― Bună ziua, domnule profesor. ― În sfârșit, am și eu cu cine schimba o vorbă pe ziua de astăzi. Bine ați venit. Până acum am fost ocupat cu de toate. Luați loc, vă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
răspuns profesorul Hliboceanu. A doua zi, după ce a pus la punct treburile din clinică, a intrat În cabinet, să se poată reculege, după care să meargă „În vizită” la director. O bătaie În ușă, Însă, i-a Întrerupt șirul gândurilor. ― Poftește, te rog - a răspuns profesorul În felul lui dintotdeauna... Ușa a Început a se deschide cu o Încetineală de melc. Profesorul se Întreba, curios, cine este cel care nu are curaj să intre? În clipa următoare, o buclă de păr
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ardeau ca para... ― Mă gândesc, Însă, că nu ar fi rău să găsești un mod civilizat de a-l cunoaște și mami. ― Cum, tati? - a reușit să Întrebe Despina, cu glas tremurat. ― Când vă veți cunoaște mai bine, să-l poftești la noi... ― Să lăsăm timpul să discearnă. Ce zici, tati? Să-i spun că am vorbit cu tine despre el? ― Cred că una din condițiile ce se pun Între doi tineri care poartă În suflet sentimente de dragoste este sinceritatea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a reluat frumoasa vorba, cu zâmbet ademenitor. ― Da! Vreau... Atunci, „dulcineea” s-a aruncat asupra lui Gruia cu priviri care trădau o dorință paroxistică de a-i ceda parcă... ― Daaa??? - a Întrebat ea icnit. ― Da. Vreau să... să le Împachetați. ― Poftiți la „casă” cu acest bon - i-a răspuns ea puțin bosumflată. Așa cum le stă bine fetelor cu adevărat frumoase. În timp ce Gruia achita cumpărătura, cadâna cu mișcări de mladă În bătaia vântului a ambalat totul cu mare Îndemânare. L-a așteptat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Îndemânare. L-a așteptat să se apropie și, Întinzându-i pachetul, l-a fixat cu privirea ca o vipie de vară, retrăgându-și palmele cu moliciune abia după ce Gruia, fără să-și dea seama, le-a acoperit cu ale sale... ― Poftiți, domnule doctor, și să le poarte sănătos. Vă mai așteptăm pe la noi - a vorbit ea cu o vibrație a glasului ca și cum s-ar fi aflat În brațele lui... ― Vă mulțumesc pentru amabilitate și pentru ajutor. La revedere. ― La revedere, domnule
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acasă pe băiat, și să vă trăiască... ― Vă mulțumim - a răspuns Gruia, făcând plata drumului... Gruia a coborât cu repeziciune, ajutând-o și pe Maria. Când s-au văzut În fața porții, Gruia a deschis-o și i-a invitat ceremonios: ― Poftiți, vă rog, și... simțiți-vă ca acasă, dragilor dragi! Bine ați venit! Odată cu aceste cuvinte „protocolare”, l-a luat pe Tudor În brațe, lăsând-o pe Maria să intre prima În casă... În acea după amiază, și noaptea ce a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În miniatură”. Când a ajuns acasă, Maria l-a luat În primire În felul ei: ― Ce primesc eu În schimbul unei scrisori care a sosit de la... ― De la cine, scumpo? ― Întâi plata și pe urmă... În clipa următoare, erau Îmbrățișați... ― Și acum poftește scrisoarea de la mama Maranda și de la tata Toader. Da’ mai bine lasă-mă să ți-o citesc eu, fiindcă tare mult Îmi place cum e scrisă. ― Așa am să gust și eu din frumusețea ei - s-a arătat de acord
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la poarta spitalului, s-a trezit luat la Întrebări: ― Pe cine cauți tu? - l-a Întrebat portarul, răstit, pe Petrică. ― Pe profesorul Hliboceanu - a răspuns el. ― De unde până unde vrei să intri tu la ora asta În spital? ― Întâi te poftesc să nu mă tutuiești și apoi află că sunt invitat de Însuși profesorul Hliboceanu! ― Nu mai spune. Ia să Întrebăm dacă te primește... Până ce portarul a pus mâna pe receptor, Petrică, cu mersul lui alignit, dar ferm, ajunsese departe. ― Eiii
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
schilodea, ai stat ascuns după fundul nevestei, strigi la mine ca la un rândaș? Să Îndrăznești să scoți doar un singur cuvânt și... - a scrâșnit Petrică, În timp ce scotea scântei din privirile umbrite de sprâncenele stufoase și bine Înspicate... Călca apăsat!... Poftește! - a fost răspunsul profesorului la bătăile În ușă ale lui Petrică... ― Bine te-am găsit, Nicule, și iartă-mi figura asta de zurbagiu! ― Da’ ce s-a Întâmplat, omule? ― Iaca că tocmai am avut oarece „discuție amicală” cu portarul și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
rămas lipită de Maria mai multă vreme, sărutându-l pe Tudorel pe obraz... ― Bine v-am găsit, dragii noștri. Să vă dei Dumnezău sănătati și voi bună - a vorbit cercetașul, sorbindu-l din priviri pe Tudorel, cu ochii numai lumină. ― Poftiți În casă - i-a invitat Maria, luând-o Înainte. Când s-au văzut Înăuntru, au răsuflat ușurați. ― După ce vă veți Înviora trecând pe la baie, om sta la masă și apoi ne-om ține de cislă - a propus Gruia... Fiindcă Maria
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]