4,267 matches
-
de Cultura, 1979, 495 p., în 8°. 11 Academia Americano-Română de Științe și Arte, vol. 13, Davis, 1992, 400 p., în 8°. 12 Tel-Aviv, Minimum, 1986, 437 p., în 8°. 4. Canon sau personalitate literară? Cu titlul redacției, la rubrica Polemici: Câteva întrebări, in: România literară, p. XXV, 38, 25 noiembrie 1 decembrie 1992. 1 București, Editura Minerva, 1990, 338 p., în 8°. 2 Volumul I (1800-1945), (București, Editura Minerva 1991), 372 p., în 8°. 3 Matei Călinescu, Despre Istoria literaturii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prima noțiune concretă, corespunzând realității. Aristotel era desigur biolog, dar el n-a sesizat aspectul simultaneității contrariilor, ci pe acela, mult mai ușor de perceput, al succesivității momentelor dezvoltării, al formelor succesive (...). Starea rudimentară a științei timpului său ca și polemica contra sofiștilor l-a împiedicat să sesizeze simultaneitatea contrariilor. De aceea, pe temeiul concepției sale asupra logicii, a tras concluzia imposibilității predicației contradictorii"594. Imediat după aceasta, Athanase Joja adaugă: Noi știm însă azi că, în această privință, Heraclit și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de "supraraționalism", gândit oarecum analog suprarealismului propus de Tristan Tzara cam în aceeași perioadă. Supraraționalismul presupune dialectizarea rațiunii, dar nu în sensul lui Hegel, ci mai degrabă în acela al inițiatorilor geometriilor neeuclidiene, care înseamnă a pune rațiunea să facă polemică, a-i da libertate față de ea însăși "mlădiind aplicarea principiului de contradicție" (adică de noncontradicție), invitând-o să completeze în mod dialectic noțiunile fundamentale 780. Rațiunea a însemnat prudență și tradiție. Ea este invitată să riște pentru inovație: "în domeniul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care nu ignoră faptul că aceste virtuți sunt practicate în mod individual. Leopold era bine conectat și la discuțiile din perioada în care publică primele sale studii pe teme de mediu. Astfel, în anii 1930 era în plină desfășurare o polemică între abordarea organicistă a ecosistemelor propusă de Frederick Clements și respingerea organicismului de către Arthur G. Tansley. Acesta din urmă accepta analogia dintre organisme și ecosisteme într-un sens slab, întrucât părțile unui organism nu pot exista decât împreună, pe când părțile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
incidența criticii lui Nozick? 2.5. Concluzii polemice Atât teza eliberării animalelor a lui Singer, cât și teoria lui Regan bazată pe o critică a noțiunii de datorie indirectă și pe recunoașterea valorii intrinseci au configurat un spațiu teoretic al polemicilor. Voi încerca să prezint în continuare cele mai semnificative contribuții critice. Unele vizează căutarea unei alternative teoretice mai bune, altele restrâng problema la cazul animalelor superioare, altele iau în considerare diversele abordări teoretice posibile și capacitatea lor de a da
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
holistă. Callicott consideră că land ethic a lui Aldo Leopold este paradigma eticii mediului. Ideea lui Callicott a stârnit numeroase comentarii. Unii autori au accentuat divergențele, alții au încercat să găsească temeiuri pentru o unificare. Într-o primă fază a polemicii s-a considerat că divergențele sunt exclusive în plan teoretic, dar în plan practic pot fi derivate consecințe asemănătoare. Ulterior, s-a remarcat că divergențele trec și în plan practic. Voi detalia în continuare această evoluție prin menționarea celor mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ne defini mai bine locul în univers și pentru a da un sens complex vieții noastre. În fine, adaug și observația că, într-un anumit sens, dacă ridicăm problema priorității dintre ecosisteme și indivizi, putem relua în cazul comunității biotice polemica dintre abordarea individualistă și abordarea holistă a fenomenelor sociale Și în cazul ecosistemelor chestiunile practice sunt acelea duc la cele mai multe discuții. Protejarea ecosistemelor cu statut de arie sălbatică este abordată din mai multe perspective. Redau în continuare o tipologie propusă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
politicile de mediu protejează drepturile oamenilor, probabil și ale generațiilor viitoare. Mai precis, îi împiedică pe unii oameni, poluatorii, să-i prejudicieze pe alții. Resursele naturale aparțin tuturor oamenilor, de aceea, susțin ecologiștii, utilizarea lor trebuie controlată. Aici apare o polemică legată de relația dintre interesul privat și interesul public, inclusiv dreptul de proprietate. • În al doilea rând, putem concepe și identifica apărări liberale ale ecologismului. De exemplu, se poate argumenta că prezervarea naturii sălbatice contribuie la păstrarea structurilor liberale. Cetățenii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
N. J., 1970. 6 Vezi Anthony Weston (ed.), An Invitation to Environmental Philosophy, Oxford University Press, New York, Oxford, 1999, pp. 49-50. Unii intelectuali vor întâmpina cu un scepticism pronunțat alarma ecologistă, însă nu este scopul meu aici să intru în polemică cu scepticii acestui domeniu. 7 Edgar Morin, L'an I de l'ére écologique: la Terre dépend de l'homme qui dépend de la Terre. Et dialogue avec Nicolas Hulot, Edition Tallandier, Paris, 2007. 8 Ibidem, p. 15. 9 Ibidem, p.
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Vezi Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 14-15. 195 Charles Darwin, The Descent of Man, Hurst and Co., New York, 1874. p. 134. 196 Pentru redarea acestei polemici vezi Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 16-17. 197 J. Baird, Callicott, "Animal Liberation. A Triangular Affair", Environmental Ethics, 2, 1980, p. 311. 198 Am preluat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca expresie a relației dintre mesaj și contactul dintre un destinatar și o modalitate de stabilire a relației de comunicare. I.1.6.1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic O problemă controversată în lingvistica românească a constituit-o polemica pe tema primatului funcției conative sau a funcției fatice în limbajul publicistic. Încă din 1974, venind dinspre studiile de lingvistică ale lui Roman Jakobson, dinspre profunda cunoaștere a caracterului eclectic al stilului jurnalistic, Paula Diaconescu susținea cu argumentele științei că
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fundamentele filozofiei și ale lexicologiei. Terminologia - consideră lingvistul - implică lexicologia, lingvistica, logica, teoria cunoașterii, semiotica, semiologia și pragmatica. (cf. A. Rey 1976a; A. Rey, 1975). Două sunt principiile directoare ale activității lui Rey, în domeniul lexicologiei, care au generat numeroase polemici în Franța și în Canada, pe care Jean-Claude Corbeile și Monique Cormier (J.C. Corbeile, M. Cormier, 2014) le identifică: funcția normativă sau descriptivă a dicționarelor și legimitatea variației lingvistice. Pentru Alain Rey nu există diferențe între dicționarele descriptive și dicționarele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Erasmus reprezintă frontierele acestei "Republici a Literelor", care se formează în jurul culturii și valorilor umaniste. De la Florența la Anvers, de la Bâle la Paris, de la Koln la Oxford ia naștere astfel o "intelighenția" ai cărei membri predau, corespondează, se angajează în polemici, se întîlnesc și publică. Acest mediu restrîns cuprinde oameni ai Bisericii (prelatul Sadolet sau teologul John Colet), negustori (Guillaume Bude este magistratul negustorilor din Paris), nobili (Pico de la Mirandola, Ulrich de Hutten sau Pierre de Ronsard) și chiar oameni de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să faciliteze receptarea mesajului creștin. Aceasta este esența gîndirii lui John Colet, a lui Erasmus, a lui Reuchlin sau a lui Thomas Morus. În acest mod, umanismul Europei de nord pregătește drumul către Reformă. Între aceste două forme de umanism, polemica se dezlănțuie. Pentru cei formați la școala italiană, mișcarea din nordul Europei este considerată acțiunea unor barbari. La rîndul său, Erasmus ridiculizează, în Ciceronianus, cultul limbajului îngrijit și ia în derîdere pretențiile romanilor la supremația intelectuală în Republica Literelor. În afară de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mai) mic, Ciufulici!”. (Cotidianul, 15 august 2002) Ciufulici și Interim (II) Cel de al doilea logician de vârf al României de azi, dar un primus tanpa pares (primul fără egali), este dl Nicolae Breban. Joi, 8 august, Domnia sa anunță că polemica noastră a luat sfârșit. Salut și accept hotărârea dlui Breban, dar, asemeni Domniei sale, nu trag obloanele înainte de a face câteva precizări. „Neadevărul insolent” că dnii Breban și Pleșiță sunt prieteni nu îmi aparține, cum fals afirmă dl Breban. Nu sunt
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
imprecizii” la care ne supunea dl Breban pe mine și pe alți nevolnici precum dna Monica Lovinescu și dnii Virgil Ierunca, Paul Goma, Ion Negoițescu, Bujor Nedelcovici etc. Mi-am propus atunci să nu mai intru în nici un fel de polemică pe această temă cu dl Breban, acceptând atât diagnosticul pe care i l-a pus, public, unul dintre cei mai apropiați prieteni și suporteri ai Domniei sale, „un elefant megaloman”, cât și faptul că împotriva maladiei respective nu există leac. După
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nici că ziarul în care semnăm amândoi, Cotidianul, trebuie să promoveze dezinformarea. În continuu proces de rescriere a propriei biografii morale, dl Breban nu se rezumă la asemenea exerciții cosmetice, ci încurajat probabil de lipsa-mi vădită de entuziasm pentru polemici futile, Domnia sa aplică încă o dată retușuri nesolicitate biografiei mele și a altora. Iritat că nu a fost poftit la întâlnirea consacrată de Academia Civică unui sfert de veac de la Mișcarea Goma, dl Breban semnează în Cotidianul un soi de mini
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de sine și de lume, rămâne spiritul răscolitor al acestei Evanghelii, care l-a însoțit mereu în viață și străbate până la noi, ca mesaj. Francisc a fost de o mare fidelitate în decizia sa de a nu se angaja în polemici, de a nu critica, și de a revaloriza și a construi; totuși, față de erezia catarilor, el îl invocă pe Sfântul Ioan „al lui”. Unicul scop al vieții Sărăcuțului din Assisi a fost acela de a trăi Evanghelia până a se
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de altă parte conținutului său provocator. Romanul Les Demi-Vierges i-a scandalizat pe unii, i-a înspăimântat pe alții, i-a amuzat pe câțiva. În orice caz, le-a adus pe seducătoare în prim-planul scenei și a provocat nenumărate polemici și controverse. Semi-virgine? E o calomnie... au strigat pline de indignare fetele tinere, adevăratele practicante ale flirtului. Astfel, iată ce scria Catherine Pozzi în jurnalul său, în ziua de sâmbătă, 27 august 1898: "Am renunțat la lectura puțin înălțătoare a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
etc. Atitudinile și valorile în procesul integrării europene au fost analizate prin prisma factorilor psihosociali care, în diverse contexte, promovează și accelerează eficient procesul integrării iar, în anumite situații generate de aspecte economice, sociale, culturale, politice, pot da naștere unor polemici care, în final, blochează pârghiile necesare integrării. Prin prisma acestui din urmă aspect, s-a atras atenția asupra necesității inițierii unor studii empirice care să cerceteze percepțiile societății civile în raport cu gradul de compatibilitate dintre valorile europene și cele românești, dinamica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în felul acesta conștiința curată, știind că ce e bun sau nu e în întregime părerea celui ce o scrie. Au fost și din aceia dușmănoși ce au stat cu condeiul la drum ca să mă înțepe. Am purtat odată cu necunoscuți polemică, dar trebuie să spun că regret și mă rușinez acum pentru isprava ce am făcut răspunzând. Am avut un fel de repulsie pentru militari (nu am vroit sa fac serviciul militar) și pentru politicieni. Am fost un timid, un îngăduitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cele ale lui Nicolae Ceaușescu. Alexandru Malin a crescut Într-o atmosferă deschisă schimbului de idei, Într-o casă unde s-au perindat multe din personalitățile de marcă ale lumii culturale ieșene. Discuțiile treceau de la viață literară la politica. Uneori polemicile Îmbrăcau o haină virulenta. Fostul deținut politic nu se sfiia să critice regimul ceaușist pe față, fără să țină cont de anturaj. De altfel, la mijlocul cumpliților ani '80 familia Tăcu ceruse să emigreze, din motive politice, În America. Desigur că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
moartea sa, Morus a fost canonizat de Biserica Catolică, Biserica Anglicană onorându-l și ea în 1980, iar papa Ioan Paul al II-lea l-a declarat protectorul politicienilor și oamenilor de stat. Scrieri * Istoria regelui Richard al III-lea * Polemici religioase * Utopia Învățăturile. Cea mai cunoscută lucrare a lui Morus este Utopia (termen grecesc care tradus înseamnă loc bun și nicăieri). Între anii 1516-2008 a văzut lumina tiparului în 736 ediții în 28 de limbi. Este o scriere scurtă, un
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
literar. Fiecare tom așezat în rafturi, apoi ieșit din ele e fixat în veghea ochiului de cititor ca pe un "palimpsest recuperat", cum spune poetul. Altfel precizat, verbul e scos din starea de somnolență, e pus să provoace gândirea și polemica, să gloseze despre plăcerea sentimentului de înălțare pulsând când liric și epic, când dramatic. Sub bolta metafizică se întâmplă insemnele devenirii și continuității, de unde, poate, reflexivitatea, profundul cântec al inimii și momentele de relevanță impunătoare, răsărituri de metafore proiectate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
acest domeniu. În ultimii ani, au apărut noi școli de studii culturale în Australia, Canada, SUA și alte țări, școli care folosesc metode, abordări, concepte și strategii diferite. Există așadar o multitudine de studii culturale și o întreagă serie de polemici asupra metodelor lor, punctelor de interes, strategiilor, ca și asupra întrebării dacă ele ar trebui sau nu instituționalizate. În plus, există probleme în privința vocabularului de bază al multora din variantele contemporane de studii culturale și, ca urmare, conceptele principale sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]