10,542 matches
-
dorim. - Mami, dar sper că vine și nenea Gabi, îmi este un dor enorm de el! Își deschise larg brațele arătând cât este de mare dorul lui. Îl iubea pe Gabi, așa cum și Gabi îl iubea pe el. Nu mai pomenise niciodată de Nicolae, parcă nu fusese niciodată în viața lui, pentru Ionuț, era un străin. - Bine, o să vorbesc cu el și o să mergem împreună, dar tu nu trebuie decât să fii cuminte și să o asculți pe bunica. Eu mai
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378429_a_379758]
-
ei! Dar ce știa Aura?! Iar Mira, obedienta Mira, dacă i se spusese n-ai voie să... După intermezzo-ul cu mamă-sa, Mira trecuse rapid pe la baie, își răcorise fața cu apă și se întorsese la imprevizibilul ei musafir, nepomenind nimic despre propunerea lui, îi dăduse cursul, apoi îl condusese până la stația de tramvai. Din ziua aceea nu-l mai văzuse. Cum era ultimul semestru al anului cinci, întâmplarea a făcut să nu se mai vadă nici măcar la sesiunea de
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
comportamentul emoțional al strămoșilor față de viață și moarte. Vorbind despre trauși, traci care locuiau în Munții Rodope, ne spune că: *Rudele stau în jurul nou-născutului și plâng nenorocirile ce va trebui să le îndure acesta, o dată ce a venit pe lume. Sunt pomenite atunci toate suferințele omenești. Când moare cineva, traușii îl îngroapă glumind și bucurându-se. Cu acest prilej ei amintesc nenorocirile de care scapă omul și arată cât este el de fericit în toate privințele*, informa autorul Ion Horațiu Crișan. Și
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
care timp?), după care - cu aceeași viteză - se îndepărtează de mine. M-am trezit levitând din nou în încăperea sălii de operație, în fapt simțeam cum sunt tras în jos către trupul meu material („nu, nu vreau înapoi ! „ - m-am pomenit țipând, de parcă m-ar fi putut auzi cineva). Reintrarea în acel trup „murdar” s-a realizat prin creștetul capului, acest lucru nu-l voi uita niciodată. Cunoașteți senzația pe care o simțiți atunci când vă trageți pe mână niște banale mănuși
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
se plimbă, mai merge la o conferință, pe la examene și printr-alte părți, numai la biserică și la utrenie nu-i. Și paraclisierul n-are unde să se mai ducă, toacă săracul cu 25 de blagoslovenii de la... bec. Terminam de pomenit înainte ca să vină preoții, dar acum sunt câte 3-4 mape de pomelnice numai într-o zi. De asemenea, ca să revin, nu erau atâtea nevoi și atâtea boli. Acum s-au înmulțit bolile psihice, organice, demonizările. Apoi nu erau atâtea construcții
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Pașcu Balaci va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați făcut atâtor oameni și care fapte, fiți sigur, că sunt consemnate de către Dumnezeu în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE AVOCAT, SCRIITOR, DRAMATURG ŞI PUBLICIST PAŞCU BALACI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378836_a_380165]
-
Există ființe cu misiuni divine comune pe pământ. Oriunde ar fi, oriunde s-ar duce, orice ar face, aceste ființe au chemarea de a se întâlni, în duh, fie ziua, fie noaptea. Într-o noapte, trecuse de miezul nopții, ne pomenim că sună cineva la ușă. Deschid. O maica. Pustnica Teodora. Am primit-o că pe Maica Domnului. Ne-am rugat împreună, am primit sfaturi duhovnicești, printre care și faptul că rugăciune nu trebuie făcută numai într-o singură poziție, ci
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
tot copil, Simțeam mirosul de trotil, Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine, Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând, Și pruncii încă întrebând De frații și de tații lor Ce dorm uitați sub vreun răzor Sau pomeniți de câte-un om. Am cunoscut acestea eu Și rog să deie Dumnezeu La mării lumii gânduri bune, Să n-aiba dor să se răzbune, Iar vouă rost firesc în lume! Și mă mai rog ,tot pentru voi, Să n-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
cu asta s-a terminat istoria satului... În sfârșit am ajuns și la Căzăneștii mei...Zic ai mei, fiindcă fac și eu parte din această comună, dar din altă localitate de peste Răut, satul Vadul-Leca. În această emisiune nu s-a pomenit nimic despre acest sat, cu toate că am vorbit despre el, când s-a filmat emisiunea, menționând, că e mai vechi decât Căzăneștii cu mai mult de două secole...S-au filmat multe secvențe, dar care nu au fost arătate în cadrul emisiunii
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
Costas, cum m-a îmbrățișat și și-a depus valizele în salon, cum a cerut a doua zi să-i fac rost de componente și cum în a treia zi a preparat personal o musaca cum nu s-a mai pomenit în Israel și cum a mai rămas încă o săptămână la noi, până ce s-a epuizat respectiva mâncare și nu a mai avut un fir de mătreață în păr. Și cum apoi l-am condus la aeroport și cum nu
SCHIŢE UMORISTICE (78) – ZBOR AUSTRAL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378942_a_380271]
-
ce vă pot ajuta? Întrebă Adriana. - Taie pâinea dacă poți, dacă nu așează tu farfuriile și tacâmurile, iar Radu că-i bărbat taie pâinea în locul tău. Așa-i normal în casa omului. Bărbatul taie pâinea și mămăliga. Noi așa am pomenit la părinți. Hai moșule, treci la masă. Știi doar unde îți este locul. - M-aș spăla un pic pe mâini. Vin doar din spital și pe acolo forfăie microbii mai ceva ca la cotețul găinilor. - Hai mă tată și tu
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
un local cu cei mai apropiați și cu asta basta. - Cum și la popă nu? - Ce are popa cu fericirea noastră? - Măi mamă, o căsătorie fără să fie făcută și la biserică, nu-i căsătorie adevărată. Noi așa ne-am pomenit din moși, strămoși. - Acum nu toți mai procedează așa. Când mergi la tribunal, președinta de complet nu te divorțează mai greu dacă ești cununat și la popă față de cei care nu sunt. - Apă-i dragule, de ce te mai cununi dacă
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
frumoase erau la în treprinderea unde lucram, am cam uitat de promisiunile făcute „fetei frumoase” din București, în ultimul an de facultate. Adică...am amânat cererea-n căsătorie, gândindu-mă să mă mai bucur de plăcerile tinereții. Dar m-am pomenit cu scrisoare de la mama: ce faci, mă, cu fata aia, nu te mai însori? I-am răspuns în doi peri: o să mă-nsor eu! Am primit un răspuns rapid: auzi, tu? Eu te-am făcut un om, mă, nu o
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
șir interminabil de povești răsuflate, cu care, în nici un club n-ar fi agățat o fată, se gândi Radu, pe care îl pufni râsul. Vecinul se întoarse furios: - Ce e de râs și cine ești tu? - Hai, lasă-mă! Te pomenești că ai orbul găinii! - Radu? Dacă se aștepta să îl salute călduros sau măcar să își strângă mâinile, se înșelase. Nu mai găsi în Dedea nimic din tot ceea ce îi legase în copilărie și își dădu brusc seama că fostul lui
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
blestemata mea stea albastră. Am urmărit cu multă atenție cadranele telescoapelor, privind în obiectiv și contemplând, rând pe rând, sclipitorii aștri ai cerului, sursele atâtor mistere necunoscute. Cât am stat astfel în fața telescopului, nu știu. Însă, în puterea nopții, mă pomenesc că aud bătăi timide la ușa de la scara ce urca la mansardă. Cine putea fi? Cobor să văd și rămân stană de piatră: era Maria, fata lui nea Macovei din vale. - Ce cauți tu, Marie, aici, în plină noapte? - A
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
nerăbdătoare cu brațele să se apropie... El n-apucase să răspundă chemării, când niște bătăi ușoare și repezi îl făcuseră să-și întoarcă fața spre ușă... Aceasta se deschisese, iar în cadrul ei se și ivise copila despre care i se pomenise... Îl izbi asemănarea fetiței cu Mela, văzută într-o poză făcută în copilărie... Cu o grabă nebună, își întoarse privirea spre nevastă-sa, care, aflată deja în picioare, se îndrepta către ușă... Mela, uite-o pe fetița noastră! A venit
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
fac, mă omule? Ce-ți veni în minte? a exclamat ea simțind că i se scurge tot sângele din cap și din trup către picioare. Nu știi că mie îmi era frică să mai nasc? Uite că, nu știu cum, m-am pomenit deodată cu semne că este... - Păi, ce să zic și io, dacă ai venit cu bomba asta? Ai rămas acu, după atâția ani... N-am hotărât, fa, nevastă, că nu se mai cade să facem? Nu ziceai ceva de un
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
timp de trei ani. Iarna stătea la gazdă. Destul de greu pentru el. Ajungea acasă obosit și, exact când începea să învețe pentru a doua zi, după ce trebăluia prin curte la repezeală, pe la păsări și animale, ca să-și ajute bunicii, se pomenea cu Gavrilă peste el ca să-i răspundă la zeci de întrebări despre capitală, școală, magazine, echipe de fotbal, tramvaie și câte și mai câte ori, pur și simplu, ca să-i țină de urât și să-i spună povești. Rar venea
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni și care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE DR. NICOLAE CORNEANU – ARHIEPISCOPUL TIMIŞOAREI ŞI MITROPOLITUL BANATULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/381855_a_383184]
-
ne-am convis. Cu îngerii din ceruri ne zâmbești, Destin mai bun să ne croiești. Erou al neamului vei fi Și conștiința ne-oi trezi, Căci zbaterea ți-a fost prea tare Să faci iar România Mare. În veci tu pomenit vei fi, Românii adevărați te vor cinsti. Vei fi etern, vei fi nemuritor Și în trecut și în prezent și-n viitor. Din Panteon, de sus, de unde ești, Cu tristețe și durere ne privești. Tribunule, roagă-te și tu pentru
S-A STINS TRIBUNUL... de IONEL GRECU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381881_a_383210]
-
Vlad, am fost născută acasă, nu-mi amintesc nimic despre părinți.” „Vrei să spui că tatăl meu...” „S-ar putea să fie și al meu... Iar Marta mi-ar putea fi mamă. Doamne! Atunci totul e clar despre ce blestem pomenea mătușa lui Vlad”, gândește ea și mai privește o dată cămășuța, o împătură frumos, apoi scoate valiza și o pune pe pat. Ușa se deschide și intră Nelu. -Ediith, ce faci? Unde pleci? De ce îți faci bagajul? -Tocmai voiam să merg
JOCUL DE-A VIAŢA 5 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381928_a_383257]
-
și nu nădejde în Dumnezeu - Cel ce toate le poate celui ce crede în El, căci „ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu!”... De aceea se cuvine să-i evocăm, să-i omagiem și să-i pomenim în rugăciunile noastre, din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină fiind de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor și rugăciunilor slujitorilor și credincioșilor acestei biserici, ce din veac au statornicit aici credința creștină - cea drept mărturisitoare și de-a
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni și care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic și Izbăvitorul de moartea noastră cea veșnică și
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381976_a_383305]
-
râvnească la taină cu ei, nu?! Acum tată-său călătorise încoace la rugămintea unui amic din afară. Îl ducea la Horezu, fiind grozav amator de smălțuite. Le văzuse la un târg în țara lui. Venise la Cocoșul de Hurez, târg pomenind în formă și culoare neuitarea trecutului, nădăjduind să descopere cu ochii lui cum olarii hurezeni, precum și cei veniți din întreaga țară, mânuiesc gaița și cornul pentru încrustarea în smalț a valului, a spiralei, a șarpelui și a cocoșului, motive deja
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
un somn agitat. Un vis rău îl tulburase... glasuri cunoscute îi șoptiseră vorbe de despărțire, brațe calde îl cuprinseseră pentru ultima dată... mirosul de busuioc și de mentă ce-l învăluise îi părea că dăinuia și-acum în preajmă... Se pomenise cu fața scăldată-n lacrimi de foc... Le ștersese, vrând să-și ascundă de-ai lui ochii înroșiți. În trecere spre baie, își zărise tatăl așezat la colț de masă, parcă împuținat de-o povară neștiută, nevăzută... Își ținea greul
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]