5,162 matches
-
responsabilității. Nu contează ce cuvinte utilizăm pentru că într-un anume sens, nu există cuvinte. Contează doar că răspundem, că ne asumăm responsabilitatea, că ne asumăm propria noastră responsabilitate". (Biesta, 2006, p. 65) 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern Reiese că educația ar trebui înțeleasă prin raportare la relațiile de alteritate, ca ansamblu al modalităților de întâmpinare a străinului și orice "nou venit" într-o comunitate (inclusiv copilul) este un străin. Finalul scenariului paideic (ca și începutul de altfel
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
al confuziei și ambiguităților: dacă maturitatea ca descoperire de sine impune plecarea (cu promisiunea și știința unor viitoare îmblânziri), sfaturile ei se referă la ceea ce magistrul și discipolul au dobândit împreună prin îmblânzire, la datoria (dragă modernilor, dar dezavuată de postmoderni) unuia față de celălalt: "Oamenii au dat uitării adevărul acesta, zise vulpea. Tu însă nu trebuie să-l uiți. Devii răspunzător de-a pururi pentru ceea ce ai îmblânzit. Tu ești răspunzător pentru floarea ta". (Saint-Exupéry, 2002, p. 96) Acest sens al
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
atât mai bine)". (Bauman, 2002, p. 38) În plus, dacă Lipovetski are dreptate atunci când afirmă că "refuzul maturizării" este specific postmodernității, trebuie să acceptăm și o lectură într-o altă cheie (modernă) a întâlnirii Micului Prinț cu vulpea, chiar dacă (element postmodern) personajul utilizat de scriitor nu prezintă prea multă încredere (diavolul): "Micul Prinț, la fel ca multe povestiri ale lui Andersen, este o antipoveste, în sensul că, în loc să-l îndemne pe copil să depășească acea etapă a inevitabilei lipse de apărare
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
trai trimite către ceea ce John Dewey numea "teoria de bucătărie a educației", adică, a plasa în centrul procesului educațional plăcerea copilului. Copilul și plăcerea transformă școala modernității într-un teatru al consumului, ca orice alt spațiu al realității de tip postmodern (realitatea pe care o trăim astăzi). Această realitate ignoră datoria și responsabilitatea, prima pentru că se combină cu "etica răbdării", a așteptării fericite, unde ceea ce contează este să meriți răsplata, nu să o primești; a doua pentru că presupune angajamente față de principii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
amplitudinea idealului, aruncă în aer responsabilitatea ("altcineva" a făcut o promisiune, o "altă" persoană a participat la acea acțiune, eram cu totul altul atunci când a avut loc întâmplarea etc.), desființează viitorul care obligă la angajament, un angajament relativizat de realitatea postmodernă și de modul individului de a trăi în această realitate: adoptând de fiecare dată altă identitate, "cerută" de ceilalți (mereu alții), de multitudinea posibilităților și a alternativelor sau, pur și simplu, de propriul capriciu. Identitatea este imagine, iar imaginea (deși
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
modern se corelează cu esența realității, exprimată în mod adecvat prin legile științei; dar știința ca demers cumulativ trimite la efort continuu, mizează de fiecare dată pe viitor ca orizont temporal care face posibile noi descoperiri științifice. Multiplicitatea identităților individului postmodern se corelează cu imaginile, de fiecare dată altele, accesibile prin intermediul simțurilor și care încadrează individul într-un prezent perpetuu. 2.5. Idealul, un concept vetust? Postmodernitatea și idealul par incompatibile; să nu uităm, "idealul ignoră jumătățile de măsură. El nu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
adevărul. Adevărul nu mai interesează pe nimeni, nu mai entuziasmează pe nimeni, nu mai stimulează pe nimeni (poate de aceea și deprecierea/relativizarea sa accentuate): Pe parcursul vieții mele notează Howard Gardner s-a produs o schimbare seismică. Reflectând probabil scepticismul postmodern față de posibilitatea stabilirii adevărului, autoritatea și obiectivitatea au fost completate sau chiar substituite cu noțiunile de autenticitate și de transparență. Altfel spus, tinerii (și, din ce în ce mai mult și cetățenii nu atât de tineri) nu se mai încred în indivizi grație statutului
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
hedonism al bulimiei, strălucitor și extravagant. În același timp, școlii i s-a cerut seriozitate, măsură, cultivarea valorilor perene ale umanității, în totală contradicție cu risipirea fatalmente superficială din spațiul public. Imaginea a ajuns mai tare ca realitatea (o banalitate postmodernă, dar din acest motiv, nu mai puțin adevărată), publicitatea a ajuns să conteze mai mult decât lucrul pe care este plătită să-l vândă, iar în acest context, spațiul mediatic a devenit singurul care contează, care trasează granițele dintre adevăr
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
p. 37) Ignorarea autorității epistemice a profesorului marchează o perioadă de criză profundă a școlii, generată de relativa întârziere a acesteia în paradigma luministă, în raport cu viața cotidiană a elevului, intrată în postmodernism. Pentru a restrânge cadrul discuției, să amintim atacul postmodern la presupozițiile fundamentale și la valorile luministe, printre care se numără și necesitatea suprapunerii dintre cunoaștere, autoritate și putere. Relativizarea autorității și a adevărului ca valori centrale ale luminismului au permis dezvoltarea fără precedent și legitimarea "vocilor marginale" și a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
evenimente pozitive, nici sentimentul că existența se poate integra într-un orizont imens și fix, fără a se epuiza. Un sentiment al provizoratului, al speculativului, al intermediarului stă la baza tuturor strategiilor publice sau private". (Sloterdijk, 2000, p. 156) Relativizarea postmodernă a atins cunoașterea și adevărul, puterea și ierarhiile puterii, autoritatea și atributele acesteia. "Moartea subiectului" a presupus moartea autorului (și înlocuirea lui cu cititorul), moartea știutorului (și înlocuirea lui cu comunitățile de cunoaștere), moartea Autorității (și înlocuirea ei cu nenumărate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
canari campion sau un culturist campion să fi avut ocazia să guste din amețitorul fruct al dominației dacă nu s-ar fi implicat în acest subgrup specializat". (Morris, 2010, p. 78) Tendința este sprijinită și de accentuarea relativismului de tip postmodern care erodează ierarhiile valorice, sensul "tare", calea regală a afirmării de sine, dar și, pe același fond, suportul oferit vocilor marginale (cu cât mai marginale, cu atât mai bine). Școala și educația trebuie să ofere un spațiu fizic și social
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
alte exagerări, potențial mai periculoase decât formele concrete pe care le îmbracă nevoia de statut; supunerea, renunțarea la dreptul de a decide în nume propriu și la asumarea responsabilității pentru deciziile luate și pentru consecințele acestora este legitimată de relativismul postmodern al vremurilor noastre. Munca în echipă, lanțul lung al interdependențelor dintre teorie și condițiile concrete în care s-a produs un dezastru tind să exonereze de vinovății legale persoane anume (pierdute în anonimitatea numărului mare de indivizi care într-un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ținut mlăștinos, trebuie prima oară asanat pentru a fi transformat într-un teren de construcție. Filosofii nu ar crede că ceva atât de subiectiv, de echivoc, de haotic, cum e impulsul moral, poate sigur pune temeliile a ceva". (Bauman, Etica postmodernă, 2000, p. 69) Ca atare, moralitatea trebuie fundamentată pe un teren mult mai solid, care poate fi rațiunea sau bunul Dumnezeu, sau orice altceva care excede naturii; dar acest "trebuie" rămâne la stadiul de imperativ, deoarece " Adevărul îngrozitor despre moralitate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la stadiul de imperativ, deoarece " Adevărul îngrozitor despre moralitate este că ea nu e inevitabilă, nu e determinată în nici un sens ce poate fi considerat valabil din perspectivă ontologică; nu are "baze" în sensul recunoscut de această perspectivă". (Bauman, Etica postmodernă, 2000, p. 83) Iar Luminismul răspunde prin vocea lui Kant: rațiunea este terenul certitudinii, singurul care poate fundamenta datoria morală, care nu poate fi decât universală, adică aceeași pentru toți și la fel de constrângătoare: Întrebarea e dacă omul este din natură
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nlm.nih.gov/pubmed/17301707. Baricco, Alessandro. (2009). Barbarii. Eseu despre mutație, București, Editura Humanitas. Baudrillard, Jean și Guillaume, Marc. (2002). Figuri ale alterității, București, Editura Paralela 45. Bauman, Zygmunt. (2000). Modernitatea lichidă, București, Editura Antet. Bauman, Zygmunt. (2000).Etica postmodernă, Timișoara, Editura Amarcord. Biesta, Gert. (2006). Beyond Learning, Boulder/London, Paradigm Publishers. Bochenski, J.M. (1992). Ce este autoritatea?, București, Editura Humanitas. Bono de, Edward. (2007). Cursul de gândire al lui Edward de Bono, București, Editura Curtea Veche. Botton de, Alain
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Iași, Editura Polirom. Liiceanu, Gabriel. (1991). Jurnalul de la Păltiniș, București, Editura Humanitas. Lorenz, Konrad. (1998). Așa-zisul rău. Despre istoria natural a agresiunii, București, Editura Humanitas. Lyotard, Jean-François. (1997). Postmodernul pe înțelesul copiilor, Cluj, Biblioteca Apostrof. Lyotard, Jean-François. (2003). Condiția postmodernă, Cluj-Napoca, Idea&Print Design. Mann, Thomas. (1995). Doctor Faustus, București, Editura RAO International Publishing Company. Marrou, Henri-Irenée. 1997. Istoria educației în antichitate, București, Editura Meridiane. Maslow, Abraham. (2013). Motivație și afaceri, București, Editura Trei. Mattéi, Jean-François. 2005. Barbaria interioară. Eseu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
propria "vocație nihilistă" și a salutat în mod coerent fenomenele nihiliste ale culturii contemporane ca evenimente pozitive. Intervenind în acest sens în dezbaterea filozofică asupra unor teme precum criza gândirii dialectice (Aventurile diferenței, 1980), moartea subiectului (Dincolo de subiect, 1981), cultura postmodernă (Sfârșitul modernității, 1985) el a focalizat în mod progresiv o perspectivă filozofică definită ca "gândire slabă" (Gândirea slabă, 1983). În cadrul unui astfel de program, receptând în mod propriu critica și depășirea metafizicii teoretizată de Nietzsche și Heidegger, Vattimo a afirmat
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cunoaștere, și care nici măcar nu suportă toate acestea ca pe o consecință inevitabilă, ci le acceptă ca o caracteristică esențială și pozitivă a lumii contemporane. Datorită acestei trăsături caracteristice, "gândirea slabă" este desigur în sintonie cu intențiile programatice ale culturii postmoderne. În cadrul acesteia, analiza dezagregării categoriilor tradiționale nu este însoțită ca în filozofiile crizei de la începutul secolului XX de sentimentul de nostalgie pentru unitatea și întregul pierdute, ci salută diversitatea și fragmentarea, prin urmare pluralitatea și instabilitatea, ca aspecte intrinseci ale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Kritik (1897), G. Rudolph (ed.), Akademie, Berlin, 1990. Vattimo, G., Il soggetto e la maschera. Nietzsche e il problema della liberazione, Bompiani, Milano, 1974. Le avventure della differenza, Garzanti, Milano, 1980. La fine della modernità. Nichilismo ed ermeneutica nella cultura postmoderna, Garzanti, Milano, 1985; în special "Il nichilismo come destino", pp. 27-56. Oltre l'interpretazione, Laterza, Roma-Bari 1994. Dialogo con Nietzsche. Saggi 1961-2000, Garzanti, Milano, 2001. Nihilismo ed emancipazione. Etica, politica, diritto, Garzanti, Milano, 2003. Vattimo, G. și Rovatti, P. A. (ed.
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
W., Der Gott der Philosophen. Grundlegung einer Philosophischen Theologie im Zeitalter des Nihilismus, 2 vol., München, Nymphenburger Verlagshandlung, 1965; nouă ediție, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt. 1972. "Philosophische Theologie im Schatten des Nihilismus" (1967), în Arendt, 1974, pp. 143-168. Welsch, W., Unsere postmoderne Moderne, VCH/Acta humaniora, Weinheim, 1987. Wittkopf, J. F., Michail A. Bakunin, Rowohlt, Reinbeck, 1974. Indice de nume A Abbagnano, N. / 261 Adam, J. / 81 Adorno, Th. W. / 120, 242, 244, 294 Alcuin / 14 Alexandru al III-lea (papă) / 26
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
204. 238 C. Cattaneo, Scritti filosofici, N. Bobbio (ed.), 3 vol., Le Monnier, Florența, 1960, vol. I, p. 335. 239 F. De Sanctis, Leopardi, C. Muscetta și A. Perna (ed.), Einaudi, Torino, 1960, p. 268. 240 Cf. W. Welsch, Unsere postmoderne Moderne, VCH/Acta humaniora, Weinheim, 1987. 241 Cf. L. Pareyson, Dostoevskij. Filosofia, romanzo ed esperienza religiosa, G. Riconda și G. Vattimo (ed.), Einaudi, Torino, 1993; Ontologia della libertà. Il male e la sofferenza, Einaudi, Torino, 1995; Givone, S., Dostoevskij e
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fi continuată cu European Values Study (Studiul valorilor europene) și cu World Values Survey (Sondajul valorilor mondiale). G. Lipovetcky 1983 L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris Descrie procesul de trecere de la societatea modernă la cea postmodernă, în care individul nu se mai supune rațiunii colective și în care "universalul, rațiunea, revoluția au fost înlocuite cu indiferența maselor, hedonismul și apatia" (p. 9). Jean Stoetzel 1983 Les valeurs du temps présent: un enquete européenne, PUF, Paris Sintetizează
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
lumii contemporane Rudolf Rezsohazy a sintetizat cercetările realizate în ultimii 20-30 de ani în domeniul cunoașterii valorilor și a susținut că, la începutul secolului al XXI-lea, valorile cele mai importante sunt: A. noile valori, pe care le-am numit postmoderne. B. valorile tradiționale, cărora noile valori li se opun și care au decăzut. C. valorile centrale ale societății noastre, care pot avea suișuri și coborâșuri, dar care rămân permanente; ele sunt transistorice. D. valorile latente, care sunt mai puțin evocate
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
fi continuată cu European Values Study (Studiul valorilor europene) și cu World Values Study (Sondajul valorilor mondiale). G. Lipovetcky 1983 L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris Descrie procesul de trecere de la societatea modernă la cea postmodernă, în care individul nu se mai supune rațiunii colective și în care "universalul, rațiunea, revoluția au fost înlocuite cu indiferența maselor, hedonismul și apatia" (p. 9). Jean Stoetzel 1983 Les valeurs du temps présent: un enquete européenne, PUF, Paris Sintetizează
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
1945. Certeau, Michel de, La culture au pluriél, P.U.F., Paris, 1980. Chombart de Lauwe, Paul-Henry, Cultura și puterea, Editura Politică, București anul1983. Chombart, de Lauwe, P.H., Pentru o sociologie a aspirațiilor, Editura Dacia, Cluj, 1972. Connor, Steven, Cultura postmodernă, Editura Meridiane, București, 1999. Crane, Diana (ed.) The Sociology of Culture: Emerging Theoretical Perspective. Oxford: Basil Blackwell., 1994. Crane, Diana, The Production of Culture. Newbury Park, Calif.: Sage., 1992. Crăițoiu, Constantin (coord.), Accesul la internet și formele de utilizare ale
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]