7,433 matches
-
ei. Joacă în linia a I-a, mai ales în Z3, pentru a participa la stoparea sau limitarea atacului advers prin execuția blocajului, iar în L2 participă la joc doar atunci când este la execuția serviciului. Jucătorul de Z3 (centru) joacă preponderent în linia întâi, în Z3 iar în L2 în Z6, zone în care va schimba permanent după execuția serviciului în S1 și după construcția atacului propriu și dublajul acestuia în S2 (la preluarea serviciului advers). În L2, joacă doar când
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
adecvată a jucătorului de centru. Jucătorii de Z3, au în general următoarele sarcini de joc: În linia a I-a: - blocaj la atacul advers executat din toate zonele și din ambele linii; - atac combinativ (3-4 combinații) din zonele liniei întâi, preponderentă fiind Z3. În linia a doua (L2): - serviciu; - preluare din atac și dublarea atacului sau atac din L2. Structurile de joc principale ale jucătorului de Z3 sunt: - deplasare din Z3 în Z2 sau Z4 - blocaj — retragere - atac; - blocaj — atac (dublarea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
Jucătorii de Z4 (trăgătorii) sunt în formația de joc în număr de doi, așezați în diagonală (permanent unul dintre ei va fi în linia întâi iar celălalt în L2) și vin în ordine, la serviciu înaintea jucătorilor de centru (Z3). Preponderent în linia a I-a joacă în Z4, iar în L2 în Z6 și uneori în Z5 (în situația când jucătorul de centru nu este schimbat de jucătorul libero) Jucătorii de Z4 (trăgătorii), au următoarele sarcini specifice de joc: In
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
atac din L2 — preluare din atac. Modelul acțiunilor de joc a jucătorului de Z4, este următorul: atacul 30%, preluare din serviciu 20%, serviciu 17%; blocaj 16%, preluare din atac 15%, pase 2%. Se poate observa că în afara atacului care este preponderent și a paselor care sunt întâmplătoare el participă la toate celelalte acțiuni de joc într-o pondere aproximativ egală (o ușoară superioritate a preluării din serviciu), ceea ce demonstrează că acesta, pe lângă faptul că trebuie să fie un foarte bun jucător
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
lovire a mingii. Trebuie să fie în același timp un foarte bun atacant, dar și un foarte bun apărător. Model tehnico-tactic pentru jucătorul de Z2 (fals, universal) Caracteristici și organizarea jocului. În formația de joc cu 5T+1R, falsul acționează preponderent în L1 în Z2, iar în L2 în Z1. Acest jucător este de mare importanță în jocul unei echipe, datorită cerințelor de blocaj pe care le solicită în jocul actual zona 2, dar și a celor de atac din ambele
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
jocul acestui jucător. Sarcinile principale de joc ale postului de jucător de Z2 (fals, universal) sunt: In linia a I-a: - blocaj la atacul advers executat din Z2 și Z3; - preluare din atac din Z4; - atac combinativ din pase diferite, preponderent din Z2, dar și din Z3. În linia a doua (L2): - serviciu; - preluare din atac și dublarea atacului - atac din L2 din Z1. Structurile de joc cel mai frecvent întâlnite în jocul acestui jucător sunt: - blocaj — atac; - blocaj —dublare atac
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
libero sunt următoarele: - preluare din serviciu - dublare atac; - preluare din atac - dublare atac; - preluare din serviciu - dublare atac - dublare blocaj. În mod obișnuit, libero-ul înlocuiește în L2 jucătorul de centru, și mai rar jucătorul de Z4 (secundul) și acționează preponderent în Z5. FORME ȘI VARIANTE ALE JOCULUI DE VOLEI Scop Cunoașterea principalelor forme și variante derivate din jocul de volei, precum și aspectele esențiale ale modului de desfășurare și principalele diferențieri de regulament din cadrul acestora. Obiective operaționale - Să cunoască principalele forme
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
-și declare numărul anilor împliniți. Din punct de vedere al mediului de proveniență 24,8% dintre participanți la studiu au declarat că provin din mediul rural iar 66,9% aparțin mediului urban. Liceeni participanți la studiu fac parte din familii preponderent cu un copil, astfel procentul celor care nu au frați/surori este de peste 62,7%. Un procent de 26,8% dintre liceeni mai au un frate mai mare de 18 ani și 23,8% cu un frate mai mic de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
25,3% la activități sportive. În ultima luna 3,3% dintre elevi au frecventat barurile și cluburile zilnic, 22,0% săptămânal, 19,5% de 2-3 ori și 32,2% ocazional. 5. 4. Profilul consumatorului de droguri, elev, în Municipiul Iași3 Preponderent consumatorii de droguri sunt de sex masculin (76,1%), în timp ce populația feminină consumătoare de substanțe este în proporție de 23,9%. Consumul de droguri se înregistrează în special în rândul liceenilor, cu vârsta între 16 și 18 ani, astfel 17
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Marijuana este consumată cel mai frecvent în cercuri de prieteni, acasă la unul dintre aceștia în scop experimental pentru a acoperi nevoia de senzații tari. Mediul de consum În ceea ce privește mediul consumului, marea majoritate a tinerilor declară că drogurile sunt consumate preponderent acasă sau acasă la prieteni (petreceri), și în cluburi. Figura 56: Mediul de consum în funcție de statutul educațional Observăm o diferență semnificativă în ceea ce privește mediul de consum astfel studenții au declarat în proporție de 67,59%, comparativ cu 48.97% elevi, că
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de consum în funcție de statutul educațional Observăm o diferență semnificativă în ceea ce privește mediul de consum astfel studenții au declarat în proporție de 67,59%, comparativ cu 48.97% elevi, că spațiile recreaționale precum discotecile și cluburile sunt cele în care se consumă preponderent substanțe. Factori determinanți În legătură cu motivele, care ar putea determina tinerii să consume droguri, observăm diferențe semnificative între răspunsurile oferite de elevi, studenți și profesorii. Figura 57: Determinanți ai debutului în consum din perspectiva elevilor, studenților și a profesorilor Profesorii identifică
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ansamblul rezervelor sale în substraturi energetice. Astfel, sinteza glicogenului muscular necesită circa 24 de ore, în timp ce aceea a rezervelor glucidice din ficat este mai lungă, putând ajunge până la 48 de ore. Pe durata acestei perioade, sistemul hormonal joacă un rol preponderent, stimulând mecanismele enzimatice responsabile cu resinteza rezervelor energetice. Într-un exercițiu de scurtă durată (3 min.) și de intensitate înaltă, principale substraturi energetice utilizate sunt fosfocreatina și adenozin-trifosfatul. Sistemul hormonal este solicitat printr-o creștere a hormonilor catecolaminergici (andrenalină și
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
special, cu o importantă componentă anabolică și organizatoare (Schneider). Proprietățile de refacere sunt atribuite în mod special somnului lent profund din următoarele motive: * numai în timpul acestui tip de somn se observă o circulație importantă a hormonului de creștere, cu rol preponderent în refacere, stimulând fabricarea de țesut celular pentru reconstruirea țesuturilor musculare. Concentrațiile acestui hormon în perioada nocturnă sunt mult mai importante decât în perioada diurnă, chiar și din timpul unui exercițiu fizic intens. * somnul lent profund implică o diminuare a
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Fiziologic, cavitatea pericardică conține 20-50 ml de lichid [32], fiind mai mare cu 20% decât volumul cordului [8]. Presiunea intracardiacă este egală cu cea pleurală și mai mică decât cea atmosferică și crește odată cu creșterea volumului ventriculilor, efectul compresiei fiind preponderent pe ventriculul drept. Afectarea cavității pericardice are implicații atât asupra umplerii diastolei cât și a debitului cardiac. O cantitate mai mare de lichid pericardic sau îngroșare este necesară pentru a comprima o inimă hipertrofiată față de una normală. CLASIFICARE 1. Acute
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
139 au fost băieți și 96 fete (respectiv 59% și 41%) (167; p.228). Fogh - Anderson a găsit la 625 cazuri, despicătură labio-palatină într-o proporție de 2 la 1 la băieți față de fete, în timp ce despicătura izolată de palat este preponderentă la fete (în aceeași proporție de 2 la 1). Aceeași distribuție a fost constatată și de Frazer și Baxter într-un studiu pe 102 subiecți. În studiul efectuat de noi privind frecvența formei clinice pe sex am găsit despicături izolate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și raportate la un grup „echantillon” martor. Apariția primului cuvânt cu sens se plasează în medie la copii rhinolalici în grupa de vârstă 12- 15 luni, cu o întârziere de circa 3-4 luni, față de lotul martor, într-un procent la fel de preponderent în care subiecții normali răspund la acest indice în grupa de vârstă 8-11 luni. Graficul 2 ilustrează creșterea procentuală a subiecților rhinolalici la care întârzie apariția primului cuvânt cu sens3 cu o menținere paralelă pe tot parcursul stadiului față de lotul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reprezintă unul dintre cele mai provocatoare câmpuri de reflecție ale lingvisticii contemporane, care, datorită diversității și complexității sale, a captat atenția majorității direcțiilor și perspectivelor existente în cercetarea actuală a limbajului. Ne-am orientat, apoi, către o abordare din unghi preponderent semantic a textemelor întrucât, după cum vom încerca să arătăm în primul capitol al cărții, demersurile din unghi strict morfosintactic sau pragmatic nu sunt capabile să ofere decât o radiografie parțială și de o relevanță discutabilă a acestor fenomene. Ne-am
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de inspirație, în principal, structuralistă), generativismul, cognitivismul, paremiologia și studiile literare (stilistică, poetică, critică etc.). 2.1. Prima dintre aceste orientări ar putea fi numită frazeologică și situată la confluența dintre gramatică, lexicologie și stilistică. Platforma ei conceptuală este una preponderent structuralistă, iar apariția ei coincide, sub raport cronologic, cu momentul refundamentării lingvisticii moderne de către Ferdinand de Saussure. Cu toate acestea, nu autorul Cursului de lingvistică generală a fost acela care a întemeiat frazeologia ca disciplină autonomă. În lucrarea sa fundamentală
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și cele "stabile" (inclusiv semnalarea diverselor migrații istorice dintr-o clasă în cealaltă), cu scopul de a elabora diverse recomandări de analiză gramaticală sau de tratare lexicografică, precum și de a semnala "expresivitatea" acestor unități, printr-o analiză semantică sumară, desfășurată preponderent în planul "limbii" (adică al "semnificației", în accepțiune coșeriană). Chiar dacă nivelul semantic al enunțului nu a fost exclus cu totul din ecuație, el a rămas întotdeauna subordonat criteriului sintactic, dat fiind că frazeologii s-au arătat interesați - ca să vorbim în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Pe lângă asemenea considerații, care constituie o bază credibilă pentru explorarea specificului diferitelor culturi așa cum se reflectă acesta în CFU-urile fixate în tradiția lor "istorică", teoria limbajului figurat convențional a propus și o clasificare a unităților aferente, construită pe criterii preponderent semantice. Astfel, Dobrovol'skij și Piirainen identifică patru "clase principale" de CFU-uri: (a) "cuvinte figurate"; (b) "expresii idiomatice" (ex.: en. to throw in the towel/ sponge), caracterizate prin sens figurat, lipsă de transparență și prin capacitatea de a fi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la nivelul "sistemului", ci doar la nivelul "normei"63. 2.3.2. O eroare asemănătoare, ținând tot de confuzia între planurile limbajului, se întâlnește și în ampla cercetare consacrată expresiilor idiomatice germane de către Gertrud Gréciano 64. Asumându-și o perspectivă preponderent semantică, lingvista de la Strasbourg realizează o sinteză între tradiția frazeologică germană și cea franceză, dar recurge, de asemenea, la aportul generativismului și al pragmaticii. În conformitate cu această concepție eclectică, Gréciano încadrează expresiile idiomatice (EI) în categoria "expresiilor polilexicale", în cadrul căreia distinge
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
7.1.1. Astfel, "Școala de la București" pare să fi urmat încă din anii '50 linia de cercetare a frazeologiei franceze și ruse/sovietice, concentrându-și atenția asupra manifestărilor "idiomatice" ("istorice") ale textemelor și adoptând în acest sens o perspectivă preponderent gramaticală (și, în subsidiar, stilistică). Reprezentative din acest punct de vedere sunt lucrările semnate de Florica Dimitrescu 152, Mioara Avram 153 și Ioana Boroianu 154, precum și demersul mai recent al lui Liviu Groza 155. În aceste studii, câmpul investigației vizează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
5. Aserțiunile de mai sus determină dispunerea și obiectul următoarelor capitole ale volumului de față. Astfel, în capitolul III, vom întreprinde o abordare a textemelor din perspectiva lingvisticii elocuționale; obiectivele cercetării vor consta aici în definirea (din punct de vedere preponderent semantic) a textemelor și în clasificarea lor. În capitolul IV, vom ilustra propunerea noastră de semantică configurativă, concepută ca parte a lingvisticii "idiomatice", prin analiza a două cazuri concludente. Adoptând perspectiva lingvisticii textului, capitolul V va propune o taxonomie a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mult mai difuz, pare să se fi conturat în tradiția greco-iudaică (prin expresii precum "mânia divină" sau "furiile eroice"), perpetuându-se, cu anumite intermitențe, până în prezent. Raportată la aceste modele antagonice, e evident că limba română atribuie FURIEI un sens preponderent negativ. Chiar dacă reminiscențe ale modelului păgân persistă în textemele diasketice românești (în expresii precum a se face leu paraleu sau a tuna și a fulgera), prin valențele etico-simbolice ale metaforelor conceptuale amintite anterior (NEBUNIE, BOALĂ, MURDĂRIE etc.), ca și prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să includem în corpusul nostru de referință atât presa tipărită, cât și "spațiul virtual". 1.4. Vom încheia această secțiune cu câteva precizări de ordin conceptual-metodologic. Ca și în restul cărții, abordarea noastră se va desfășura aici dintr-o perspectivă preponderent semantică, urmărind astfel să ne punem în acord cu natura creativității lingvistice. Pentru a obține o reprezentare cât mai fidelă a fenomenului, ideal ar fi fost, dintr-un anume punct de vedere, să selectăm un singur "caz" prin intermediul căruia să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]