3,588 matches
-
mari suferin? e. �n Balcani, aceast? r? scruce a istoriei aflat? �ntre dou? continente ? i dou? lumi, mul? i al? i oameni au avut de suferit. Nu exist? alt loc cu care s? poat? fi comparat �n privin? a ororilor cu acesta. Proverbele rom�ne? ți s�nt dovezi mai bune ale instinctului na? ional al rom�nilor dec�ț multe c? r? i de istorie: �Apă trece, pietrele r? m�n�; sau �V�ntul culc? iarbă, dar n? o smulge din r? d?cîni�; sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile mitropoliților Varlaam și Dosoftei), Învățăturile lui Neagoe Basarab, Diregătoriile bunei creșteri, Povestea vorbei și fermecătorul tezaur al proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai bine de un secol, singurele publicații ce formau hrana spirituală a societății vechi românești) au deschis larg ferestrele unor noi orizonturi culturii noastre, aducând în câmpul preocupărilor și elemente științifice și literare. Scrierile cronicarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile mitropoliților Varlaam și Dosoftei), Învățăturile lui Neagoe Basarab, Diregătoriile bunei creșteri, Povestea vorbei și fermecătorul tezaur al proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai bine de un secol, singurele publicații ce formau hrana spirituală a societății vechi românești) au deschis larg ferestrele unor noi orizonturi culturii noastre, aducând în câmpul preocupărilor și elemente științifice și literare. Scrierile cronicarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etc.); emoționale (indivizii, familiile, întreaga comunitate face eforturi pentru a depăși trăirile emoționale specifice traumei; în condițiile rezilienței, aceste eforturi se fac în comun, ceea ce le sporește eficiența); culturale (sunt dezvoltate anumite practici culturale, norme, reguli, obiceiuri, tradiții, momente comemorative, proverbe și zicători, servicii religioase etc.). în The Resilient City” (Walisser, Mueller, McLean, 2004) sunt conturate câteva „lecții”învățate de comunitățile reziliente în urma unor dezastre. Le enumerăm mai jos: 1. Poveștile de reziliență ale oamenilor și comunităților sunt o necesitate politică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
astfel de societate trebuie s] parcurg] un proces lent de descoperire și înv]tare a conținutului și a perspectivei indigene asupra creațiilor sociale și culturale colective înainte de a decela sensurile etice aflate în forme neconvenționale pentru noi, ca, de exemplu, proverbe, ghicitori, povești sau mituri, ce nu au, în aparent], semnificații etice. Cu talent și puțin noroc, antropologul poate avea, în cele din urm], șansa de a infera valorile împ]rt]site de membrii acelei societ]ți, regulile dup] care ele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
culturale sau de a nu recunoaște elemente etice ascunse în ceea ce noi consider]m a fi economie, teologie, politic], drept, etichet] sau înțelepciune popular]. Mai mult decât atât, multe valori și principii sunt distilate și cristalizate sub forma aforismelor, a proverbelor sau chiar a ghicitorilor. În numeroase societ]ți analfabete aceast] cristalizare îmbrac] forme artistice cu formul]ri concise și înțelesuri profunde. Proverbul Shona, Murao ndishe, se traduce literal prin „Legea conduce”. Un nivel de interpretare ar fi acela c] nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înțelepciune popular]. Mai mult decât atât, multe valori și principii sunt distilate și cristalizate sub forma aforismelor, a proverbelor sau chiar a ghicitorilor. În numeroase societ]ți analfabete aceast] cristalizare îmbrac] forme artistice cu formul]ri concise și înțelesuri profunde. Proverbul Shona, Murao ndishe, se traduce literal prin „Legea conduce”. Un nivel de interpretare ar fi acela c] nimeni nu poate conduce f]r] a lua în considerare legea și tradiția; ele nu trebuie numai urmate, ci și promovate. La un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un nivel mai profund, tradiția apare că scut al poporului împotriva tiranilor și a propriei nebunii autodistrug]toare. Tradiția și legile sunt f]cute de oameni și reprezint] întruchiparea simbolic] și organizațional] a unit]ții lor. Un echivalent potrivit este proverbul Tswana Kgosi kekgosi kabatho, „Regele e f]cut rege de c]tre oameni”. În aceast] societate, pan] de curand condus] de o dinastie, maximă pare lipsit] de sens. Ironia ascuns] ține de umorul poporului Tswana. Au existat întotdeauna mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preia tronul; cel care reușea s] îl câștige o f]cea cu ajutorul poporului, ce îl sprijinea împotriva adversarilor egali, care nu se uneau niciodat] pentru a-l învinge. Cei ce ajutau la obținerea tronului puteau contribui și la pierderea lui; proverbul le reamintea c] regele domnea prin voința lor și c] o domnie proast] era vina lor la fel de mult ca și a regelui. Puterea regelui și a celor care l-au f]cut rege este distrus] de vulnerabilitatea să inerent] dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
membrii tribului G/wi, serviciul său bunul oferit este evaluat pe baza nevoii celui ce îl primește, iar valoarea să se reduce în funcție de capacitatea de a oferi a donatorului. „Nu îi dă carne unui om cu farfuria plin]” este un proverb care rezum] acest standard. În cazul unor oameni care nu posed] mijloacele de a conserva carnea, o cantitate mai mare decât cea suficient] nu mai are nici o valoare. A permite cuiva s] își demonstreze generozitatea și capacitatea de a face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acea parte a literaturii care se ocup] cu aceasta. Ce este etică evreiasc]? R]spunsul la aceast] întrebare este condiționat de r]spunsul la întrebarea „Ce este iudaismul?”. Aceasta nu este o sarcin] ușoar] și dup] cum spune un vechi proverb: „Doi evrei, trei p]reri”. Predispoziția binecunoscut] a evreilor de a discuta în contradictoriu pe teme teologice, f]r] c] aceasta s] atrag] dup] sine excluderea din comunitate, reflect] preocuparea lor tipic] pentru aspecte practice, concrete. Aceast] preocupare acord] aspectelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui om care, solidar cu natura, vrea o îmbogățire și o întrecere debordantă a ei printr-o lume podoabă" (Blaga, 1936:168). Ea transpare din podoabe, ornamentica lucrurilor cu care se înconjoară românul, frescele bisericilor, port, mitologia populară, superstiții, credințe, proverbe ș.a. Orientarea spre pitoresc e generată de un misticism particular, de credința că misterul divinității e ascuns și că pentru a putea fi vizibil are nevoie de substrat material, de haină, "de aparențe"36. Năzuința formativă ca orientare spre forme
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cît de ingenioasă pare soluția tipografică, pe atît de problematică alăturarea faciesurilor pictate de diagnosticele medicale. Oricum, Bosch nu a avut în vedere o investigare... maxilo-facială. A pictat și atît. Cît privește soluția tipografică, e de recurs mai degrabă la proverbul flamand circulînd în vremea pictorului și chiar ilustrat de acesta: "Lumea e un stog de fîn; fiecare ia cît poate". După ce, prin anii optzeci, strada de promenadă dus-întors din Dorohoi a fost rasă, au rămas în picioare spatele unor clădiri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care s-au petrecut în minunata lume de basm a copilăriei. Romanul Amintiri din copilărie este o excelentă lecție de viață pentru noi, școlarii. Lectura este cel mai plăcut mod de a cunoaște lumea și pe tine însuți, căci și proverbul zice : Ai carte, ai parte ! Citiți cât mai mult pentru a avea carte, dar și parte. Dănuț Braharu BUCURIA DE A CITI Cartea este lumina vieții, este o comoară, un obiect de preț, plămădit din cuvinte ațezate cu grijă și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
date uitării: „Mâinile inactive sunt uneltele diavolului”, „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”, „Cine nu cârpește spărtura mică, are necaz să repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg despre teologia Reformației În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
propriile forțe. Iar cei nemotivați sau netalentați, nu vor avea succes - dar aceasta este viața. America a fost Întotdeauna văzută ca o țară a „egalității oportunităților” și nu ca o țară a „egalității rezultatelor”. Sink or swim este un vechi proverb american. În America, am ajuns să credem că fiecare dintre noi este cu adevărat răspunzător pentru destinul său. Este vechiul motiv al frontierei și a pătruns adânc În conștiința națională. Chiar și acei americani care au transformat visul american autentic
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe piață nu ar fi putut să se dezvolte. Tiparul a schimbat de asemenea relațiile spațio-temporale În alte feluri profunde. Fostul Walter J. Ong ne reamintește că, deoarece În culturile orale cunoștiințele erau transmise de la persoană la persoană, povestitul și proverbele aveau un rol important. Cunoștințele și abilitățile treceau de la părinți la copii și de la meșter la ucenic, pe cale orală. Foarte rar acestea erau păstrate În formă scrisă. Deoarece comunicarea se făcea pe cale orală, era necesar ca vorbitorii și ascultătorii să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
demnitatea, iubirea, prietenia, respectul, întrajutorarea, modestia, sinceritatea, hărnicia, generozitatea. Pentru a forma și dezvolta comportamente morale la elevi, obiectiv specific disciplinei Religie, se poate apela (și realiza în același timp interdisciplinaritatea) la texte literare: poezii, povești, povestiri, legende, ghicitori, maxime, proverbe și zicători. Acest material suport trebuie să-i impresioneze, să-i surprindă, să-i emoționeze și „să-i pună pe gânduri” pe elevi. Elementul religios este prezent în operele lui Tudor Arghezi, Octavian Goga, Mihai Eminescu, Vasile Voiculescu, Gala Galaction
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru îndrumarea năravurilor. În schimb, tot ce era mai tainic și mai ascuns, întrucât făcea parte dintr-o contemplare care întrece puterea de înțelegere obișnuită, ei au exprimat-o sub forme de enigme, de alegorii, de ghicituri, de pilde sau proverbe, aceasta pentru cei ce nu se feresc de efort, ci suportă orice fel de oboseală de dragul virtuții și al adevărului, ca să afle ceea ce au căutat, iar după ce au aflat să se conducă așa cum le dictează cugetul”. (Origen, Contra lui Celsus
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cât și consecințele), ale căror reguli sunt deja trasate, este posibil să nu fi afectat niciodată în mod direct individul și care sunt descrise verbal. Reacționăm la aceste reguli într-o manieră pe care o putem califică drept „conștientă”. Maximele, proverbele, legile formale ale instituțiilor politice și religioase, legile științifice produse de o cultură determinată sunt reguli care specifică contingențe de întărire incluzând situațiile în care comportamentul se produce, comportamentul însuși și consecințele de întărire ale acestuia. Reguli și contingențe In
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ați putut ușor dezlega de ce există o atât de mare putere de atracție și de afinitate între români, în decursul veacurilor - pe deasupra granițelor geografice efemere. Simțind și gândind la fel - cum reiese elocvent din sinteza asemănării variantelor de cântece și proverbe în diferite provincii, având o continuitate etnică și culturală - imperceptibilă pentru ochii noștri - formând o entitate fără pereche în lume - cu aceleași elemente de credință și superstiție, cu același cult al morților oglindit în pisanii, gropnițe și moghile, cu aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
latinescul placenta, păstrat cu acest sens numai în română), care „se fac pe la lăsaturile de sec, cum și în alte prilejuri“ (M. Lupescu); adică rar, așa cum precizează și Elena Niculiță-Voronca: „aluaturile se fac numai la zile mari, la sărbători...“, căci proverbul spune „e lesne a zice plăcinte, dar câte-ți trebuie ca să le faci!“ Plăcinte „cu poalele-n brâu“, „scuturate“, „vărzări“ etc... Toate sunt considerate de către Radu Anton Roman importuri gastronomice, nu preparate autohtone: „Ce-s musacaua, [...] plăcinta (placenta, în latină
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
copiii sunt pedepsiți dacă comit o greșeală, delicvenții sunt condamnați de la vârste din ce în ce mai fragede la pedepse din ce în ce mai grave. Executarea criminalilor minori nu mai scandalizează pe nimeni. Dar care sunt consecințele ? Agresivitatea sau violența scad în aceste condiții? În realitatea cotidiană, proverbele, simțul comun, regulile își pierd semnificația în funcție de contextul aplicării lor. Prin definiție, pedeapsa este o tehnică folosită pentru a modifica un comportament. Pedepsirea unui copil vizează inhibarea comportamentului pentru care este pedepsit. Pedeapsa este un eveniment foarte complex, mai ales
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu E. Gherken) și Covorul Ilenei (1953), piesele Peste Dunărea albastră și Izvorul frăției (1956), comedia Umbra dragostei (1957), în care colportează slogane bolșevice. O permanență a activității sale a fost culegerea și publicarea creației folclorice: Cântece norodnice moldovenești (1939), Proverbe, cimilituri și expresii norodnice moldovenești (1952) ș.a. SCRIERI: Versuri felurite, Tiraspol, 1930; Tiraspolul, Tiraspol, 1932; Avânturi, Tiraspol, 1933; Pionierii în țeh, Tiraspol-Balta, 1934; Lumini și umbre, Tiraspol, 1935; Cântece și poezii, Tiraspol, 1939; Din Valea Nistrului, Chișinău, 1947; Povestea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
noi, cei tineri, născuți la vreo zece ani după Victoria lor. Și ca să nu pară patetici, mă gândeam eu, evocau trecutul cu dezinvoltura aceea puțin cam vulgară, fără să creadă nici în bunul Dumnezeu, nici în diavol, după cum spune un proverb rusesc. Abia cu mult mai târziu avea să-mi dezvăluie adevăratul lui secret tonul acela dezamăgit: un „samovar” era un suflet înhățat de o bucată de carne dezarticulată, un creier desprins de trup, o privire neputincioasă, încleiată în pasta spongioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]