4,392 matches
-
supravegheat, a inspirat și versiuni orale, cu personaje mitizate mai târziu, ,,tradiția” rescrisă de Ion Neculce devenind faimoasă și sursa unor prelucrări în romantism. Alt episod, plin de tensiune dramatică, ca scos din cartea lui Heliodor, surprinde aventura tinerilor patricieni răpiți de turci după asediul Caffei (1475), salvați apoi, și navigând pe mare până la Chilia, unde sunt luați sub protecție de Ștefan. Domnul Moldovei îi tratează ca pe oaspeți la Suceava și, în pofida presiunii Porții ce își reclamă insistent captivii, îi
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
propriul psihism, ca parte componentă a acestuia. Cu această dublă existență, mama, care e principala sursă de satisfacții, este dorită nu doar ca prezență, ci și ca ceva ce aparține exclusiv copilului. Ea este însă și a tatălui, care o răpește și o posedă sexual. Băiețelul dorește suprimarea tatălui pentru a păstra mama doar pentru sine, ca posesiune sexuală simbolică. Faptul îi este interzis, iar în fantasmele sale copilul își imaginează că tatăl îl va castra, trăire inductoare de anxietate (anxietate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de călătorie rămânând marcate de același descriptivism vetust. Romanul Moartea zimbrului (1944), a cărui acțiune este plasată în secolul al XIV-lea, este o extindere a legendei întemeierii Moldovei. Zimbrul este personificat prin căpetenia unei hoarde de tătari care o răpește pe Branda, viitoarea soție a lui Bogdan, succesorul la tron al lui Dragoș Vodă. Activitatea lui I. este întregită prin câteva povești și scrieri în proză pentru copii: Dracul păcălit (1941), Comoara de sub stâncă (1942) și Fântâna fermecată (1945). SCRIERI
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
În studiouri de artă hi-tech și pentru a angaja designeri celebri, de multe ori furându-i din atelierele rivalilor. Volkswagen i-a „cules” pe Murat Guenak de la Mercedes-Benz și pe Walter de Silva de la Alfa Romeo, În timp ce General Motors a „răpit-o” pe Anne Asensia de la Renault. Designul consumă fonduri uriașe. Deși bugetele sunt secrete, firme ca General Motors sau Ford și-au mărit cheltuielile de design cu cel puțin 50% față de anii ’90. Designeri auto de top ca Bangle de la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
care pornește. În acest fel, s-a făcut repede cunoscut și iubit în întreaga Macedonie, ca și în țară, printre aromâni. Bunăoară, un poem al său, foarte cunoscut, Un cântec, subintitulat „motiv folcloric”, „povestește” despre o tânără și preafrumoasă aromâncă; răpită de propria-i mândrețe în timp ce se oglindea în apa cristalină a unui izvor, întreabă izvorul dacă știe să-i spună cine anume se va bucura de minunea trupului ei; motiv narcisiac, combinat cu mitul popular balcanic al țărânei ce înghite
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
și sudul Banatului. Lipsită de elemente fabuloase, balada cuprinde relatarea unei întâmplări neobișnuite: răpirea unei tinere fete de către un negustor arap. Eroina, frumoasa crâșmăriță Chira, este la început ademenită de bogatul negustor, cu daruri scumpe. Respins de fată, arapul o răpește prin înșelăciune. Prinzând de veste, frații Chiralinei aleargă în urmărirea lor, îi ajung și îl ucid pe răpitor. Întoarsă acasă, Chira se căsătorește cu un tânăr „nalt și sprâncenat”. Alte variante prezintă un final tragic. Tânăra fată, bănuită de către Din
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
-i apară din 1967. La punctul de interferență dintre basm, povestire de aventuri, narațiune cu animale, roman alegoric și parodie a tuturor stilurilor narative consacrate, Închide ochii și vei vedea Orașul (1970) transpune în imaginar căutarea micuței Elli, frumoasa fetiță răpită de căpcăunul Gagafu, cu ajutorul motanului Sultan. Alice în țara minunilor, Pinocchio, basmul românesc, Dumbrava minunată sunt apropieri ce apar în memoria cititorului cultivat. Scrierea pune și într-un fel parodic, ce va fi la modă aproape patruzeci de ani mai
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
nu s-au petrecut așa, este foarte posibil că s-ar fi petrecut astfel, dacă ar fi existat contextul potrivit. Totul este, deși mistificat cu intenții malefice, în logica personajului principal. Despre ce este vorba? Rezum sec, cum altfel? povestea, răpindu-i întreaga poezie (căci ticălosul Hameleon este capabil de o intensitate lirică inaccesibilă celorlalte personaje, cu excepția Inorogului). Ajuns în pragul maturității, Hameleonul începe să-și însoțească tatăl, Apariul, mare vrăjitor, în drumurile acestuia către munții care înconjoară, ca un zid
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este imun la orice lovitură a destinului și este imun, mai ales, în fața morții. Pe înțelept nimic nu-l poate atinge, susține Seneca în De constantia sapientis, căci acesta își are resursele în sine însuși; nimic nu i se poate răpi, nimic din ceea ce vine din exterior nu îl condiționează: "Așadar, iată ce afirm eu: înțeleptul nu este expus nici unei nedreptăți. Astfel, nu contează câte arme se îndreaptă împotriva lui dacă el este de neatins pentru ele. (...) ... sufletul înțeleptului este solid
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și pene,/ Se avântară la dreapta-nspre case, tot peste cetate."14 Iată două exemple în care zeul suprem transmite mesaje prin intermediul păsării sale, arătând celor în necaz o fărâmă din viitor. În aceeași ipostază se arată însuși Zeus, atunci când îl răpește în Olymp, înșelând vigilența pățită a geloasei sale soții, pe frumosul Ganymede, după cum povestește succint Ovidius (prin intermediul lui Orpheus) în ale sale Metamorfoze (X, 156-159): "Regele zeilor, Jupiter, arse odinioară de dragoste pentru frigianul Ganymede și găsi în ce să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
frigianul Ganymede și găsi în ce să se schimbe pentru a fi altceva decât era. Totuși nu găsi cu cale să se schimbe în altă pasăre decât cea care-i poartă trăsnetul. Nu întârzie și, străbătând aerul cu aripi împrumutate, răpi pe Iliadul care și acum amestecă vinul în pahare și fără voia Junonei servește nectar lui Jupiter"15. Prin urmare, încă din vremurile imemoriale, ale mitului, acvila (prefer să numesc așa și vulturul care apare în ipostaze pozitive) era o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fascinanta Shambleau, al cărei păr, ca al Medusei, era alcătuit din șerpi și care se hrănea cu forțele fizice și psihice ale eroului Northwest Smith (C. L. Moore, 1933)112. Să notăm totuși că, invers, dacă o fată albă e răpită de "sălbatici" și suferă ultragii, dimensiunea devine tragică și oribilă, cum vedem în Les Hommes sangliers ⁄ Prizoniera oamenilor-mistreți (Rosny, 1929), unde, rămânând fără voia ei însărcinată, fata se sinucide. Suzanne, frumoasa "batavă blondă" răpită de căpetenia oamenilor-mistreți, se lasă posedată
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
invers, dacă o fată albă e răpită de "sălbatici" și suferă ultragii, dimensiunea devine tragică și oribilă, cum vedem în Les Hommes sangliers ⁄ Prizoniera oamenilor-mistreți (Rosny, 1929), unde, rămânând fără voia ei însărcinată, fata se sinucide. Suzanne, frumoasa "batavă blondă" răpită de căpetenia oamenilor-mistreți, se lasă posedată fără măcar să înțeleagă ce i se întâmplă. Crescută de niște "calviniști mărginiți și scrupuloși, ea nu bănuise nicicând surprinzătorul act prin care se perpetuează oamenii". Eroina-victimă se sinucide fiindcă simte că devine "străină de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
el. Phil a rămas burlac fiindcă "nu era decât o singură Helen O'Loy". Umor? • Iubiri și extratereștri Întâlnirile dintre extratereștri și oameni generează curioase imagini fantasmatice. Pe coperțile revistelor pulp, trupe mârșave de oameni-caimani, de vârcolaci și roboți care răpesc, pentru cine știe ce soartă nedemnă, blonde fragile, pe jumătate dezbrăcate. Această imagistică naivă, această reprezentare a celuilalt ca un monstru nu constituie aspectul cel mai interesant. SF-ul are și povești în care extratereștrii încearcă să se folosească de specia umană
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
toate textele pe care i le-a dedicat în anul morții. Mai întâi în necrolog: "Națiunea mea, îmbracă doliu!... Literatura noastră, jelește!... Poezie română, plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă..."93. Și apoi după înmormântare: "A fost un luceafăr al poeziei române ș-a trăit în mizerie; dar a vinit moartea, i s-a făcut milă de suferințele lui și i-a stins viața. E bine cel puțin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe străzile orașului gol și călare pe un măgar, cu fața întoarsă către coada dobitocului și femeia conducând ea însăși asinul de dârlogi; 27. Răpirea unei femei va fi pedepsită cu moartea; 28. Sclavul, omul salariat sau servitorul care ar răpi o femeie, va fi ars de viu; 29. Răpitorul va trebui să fie prins și pedepsit oriunde se va găsi; 30. Acel ce va răpi cu consimțământul său o femeie adulteră nu va suferi nici o pedeapsă; 31. Se recunoaște o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unei femei va fi pedepsită cu moartea; 28. Sclavul, omul salariat sau servitorul care ar răpi o femeie, va fi ars de viu; 29. Răpitorul va trebui să fie prins și pedepsit oriunde se va găsi; 30. Acel ce va răpi cu consimțământul său o femeie adulteră nu va suferi nici o pedeapsă; 31. Se recunoaște o femeie adulteră prin locul care-l locuiește și hainele ce le poartă. Acel ce va răpi o adulteră de acest fel va fi pedepsit cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pedepsit oriunde se va găsi; 30. Acel ce va răpi cu consimțământul său o femeie adulteră nu va suferi nici o pedeapsă; 31. Se recunoaște o femeie adulteră prin locul care-l locuiește și hainele ce le poartă. Acel ce va răpi o adulteră de acest fel va fi pedepsit cu moartea; 32. Cel ce va face versuri sau cântece pentru a defăima pe cineva, va fi pedepsit ca acel ce va scrie insulte sau injurii; 33. Dacă cineva ar lipi o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnesc, amenajat mai jos de mănăstirea Frumoasa (Balica) exista încă de la 1691", ne informează Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon în a lor „Istoria orașului Iași", vol. I, Editura Junimea, Iași, 1980, p. 146, aici fusese locul unde „podgheazuri de poloni răpeau caii, proprietate a domnului Constantin Cantemir (Ion Neculce, Letopisețul, p. 174), preocuparea de creștere și valorificare a cailor intrănd în îndatoririlor mai înainte mergătorului domn Vasile Lupu, numărul și calitatea cailor lui fiind apreciată și de călătorii străini în trecere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rococoului, care cultivă jocul savant al asimetriilor, al efectelor bizare se întâlnește în texte libertine din secolul al XVIII-lea, în care efectul de supriză, anunță plăcerea și conduce la ea. La Mandiargues, ospitalitatea erotică, asociată morții, - un tânăr francez răpit de niște curtezane va asista la punerea în scenă a unei actrițe japoneze - devine spectaculară și interculturală și pune probleme deosebite ca teatralizarea, estetizare și artializarea morții ospitaliere. Nici experiența de oaspete a lui Jean-Jacques Rousseau nu este lipsită de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
jurăm credință unul altuia!" (10.333-335)35, dar Ulise nu se lasă amăgit de argumentele acestei "Șamane Kirkè ("Vrăjitoare") contrar celor spuse de Pascal Quignard 36. Ulise cunoaște foarte bine pericolul unei astfel de cuceriri din partea unei femei "să-mi răpești puterea bărbăției, când mi-i vedea gol? N-am să mă culc cu tine, de nu te legi prin cel mai strașnic jurământ că n-ai să-mi întinzi vreo cursă" (10.341-343)37. Ulise refuză siderarea, și schimbul de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în oaspetele său un prieten, fiul trebuind să-și înlocuiască în prietenie tatăl, pe care "îl jelește". Vrea să îl rețină pe Telemah prin mijloace iscusite la fel cum ar fi făcut și cu tatăl acestuia pe care îl aștepta, răpindu-l din Itaca pentru a-l avea aproape. El sugerează mai întâi vreo "unsprezece ori douăsprezece zile" (4.558)59, fără îndoială în speranța de a le mai prelungi printr-o ședere plăcută. Oaspetele se eschivează cu abilitatea psihologică și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de ciclop benign 142, o figură pastorală aproape de natură și animale, înzestrat cu răbdare naturală dictată de mersul anotimpurilor (în antiteză cu Ciclopul care reprezintă natura în starea sa sălbatică și violentă). Ulise află că Eumeu este fiul unui nobil răpit de pirați și vândut ca sclav, poveste mult mai tristă și crudă decât cea inventată de Ulise despre propria lui soartă. Povestirea lui Eumeu repetă și accentuează ideea de revers al norocului, câștigând astfel simpatia lui Ulise. Astfel istoria se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
narative ale Noului Roman, dar vom recunoaște originalitatea unei narațiuni care ca și la Sterne sau Diderot termină prin a se șterge, a se anula ea însăși. Damon, un tânăr, este îndrăgostit de o contesă a cărei bună prietenă îl răpește în cursul unei serate și îl seduce în timpul unei nopți pline de sortilegii și de surprize. Dimineața amanții se despart pentru totdeauna fiindcă nu mai există nici o continuare. Damon este tot atât de păcălit ca și amantul recunoscut și soțul Doamnei T
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
chip și mască (și totuși suntem în acel limbaj dublu care în sitemul libertin este obișnuit)238, cu alte cuvinte în jocul pudorii, decenței, al voalării codurilor mondene. Ingenuitate eroului este necesară pentru construirea surprizei erotice. "Decenta" doamnă T. va răpi literalmente pe tânărul bărbat pentru o noapte de dragoste. "Nici nu puteam să-mi închipui cât de plină de peripeții avea să fie această întâlnire"239. Ea îl conduce acasă la soțul ei, dar pe drum, zdruncinăturile provocate de trăsură
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]