8,590 matches
-
viața cu traiul în propria noastră moleculă, mai scormonim focul în vatră cu vătraiul când visul cel mic se dilată-n cel mare și nici măcar n-am aflat că pentru o clipă am vizitat Raiul. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Rătăcind printr-o moleculă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 303, Anul I, 30 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
RĂTĂCIND PRINTR-O MOLECULĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340766_a_342095]
-
să-ți spun că se află biată lui sora. Dansa era bolnavă de picioare. Mergea anevoios, sprijinindu-se de el. - Mai spune-mi!... Mai spune-mi de el!... E poetul meu preferat. - Ce să-ți mai spun? îi plăcea să rătăcească prin locuri singuratice. L-am văzut, de multe ori, plimbându-se singur prin grădină Vărnav. - Unde este aceasta grădină? - Unde să fie, bre?!... E grădină publică a botoșenenilor. - Aaa... - Și cum îți spuneam, se oprea din loc în loc și asculta
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME, PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340765_a_342094]
-
în dansul lor...eu mor Ți-am așteptat sărutul cu care mă atingi În fiecare clipă, când stelele le stingi Eu țărmul tău de veghe, un far în ceață azi Peste a cărui teamă cu foșnetul tău cazi... Oricît ai rătăci printre furtuni și ploi Nu ai unde te duce! La mine vii-napoi Ești val și-n drumul tău , oriunde ai privi Sărutul îmi vei da,în clipele pustii... Referință Bibliografică: Țărmul și valul / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ŢĂRMUL ŞI VALUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340826_a_342155]
-
nu are nevoie de timpul brațelor să atingă necuprinsul îngenunchiat al primului punct sunt rămășița dintr-un cuvânt cu care îți hrănești vorbitul în fruntea limpede a unui sfert academic unde oglinzile au fost interzise de labirintul ce ți-a rătăcit toți pașii spune-mi străinule ești dispus să mă înveți cum se cultivă inimi? Referință Bibliografică: nașterea dintr-un sfert academic / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 262, Anul I, 19 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
NAŞTEREA DINTR-UN SFERT ACADEMIC de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340847_a_342176]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai stăm pierduți pe ulițe, pe care E încă praf și vânturile bat; Și nu vedem alături stradă mare De care ani întregi ne-am separat. Mai stăm și azi pierduți în nostalgie, Cu crezul rătăcit spre amintiri. Cât plâns a fost și cât o să mai fie Îl plângem iar... și-n noile zidiri. Ne-au scris furtuni pe zile și pe viață Și le-am citit atunci că rugăciuni, Iar azi când adevărul ne e
MAI STĂM PIERDUTI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340850_a_342179]
-
ram ascuns de multe jurăminte. Atunci am pus la gânduri aripi să zboare către zări senine, însă, vântul rece ușor risipi tot zborul meu către mâine Marea, aș fi chemat-o azi să-mi înnece din durere, dar m-am rătăcit pe străzi și am uitat de mângâiere... Tu primăvară, mă mai știi când vii, treci și pe la mine, să înflorești tâmple argintii și să mă iei în zbor cu tine... Referință Bibliografică: Zborul meu... / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ZBORUL MEU... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340965_a_342294]
-
-și chipul hâtru. Se-arată adesea ca angelică făptură, Cu trup și ochi ademenitori Și inima și mintea lor le-o fură, Ba chiar adeseori privind-o, mor. Ori babă, ori fată frumoasă, În calea sa dac-o intâlnește, Biet rătăcit prin pădurea lată Destinul și-l nenorocește. după o legendă populară maramureșeană Ionica Baicu, februarie 2014 Referință Bibliografică: Ionica Baicu / Ionica Baicu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ionica
IONICA BAICU de IONICA BAICU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340944_a_342273]
-
face acte false și dezertez. O iau înspre Craiova: mă voi face ca imi caut școală de ofițeri și mă voi preface că nu o găsesc”. - Eu te știu Gary, dar, de fapt, cine ești? - Sunt cel care m-am rătăcit „în simbol” cu „Cu arca Bunei Speranțe”, sunt Ion Dezideriu Sîrbu. După care am coborât în somn amândoi. Lumină a scos partea etică a noastră, rotunjindu-ne destinul, așezandu-ne pe creștetul capului „lauri”. În timp ce Dumitru Velea sună insistent la telefon
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
în Argentina, din Germania, dar iarăși soarta mi-a stat împotrivă... Nu știu de ce? Poate pentru a ajunge în Spania, unde doar Creatorul putea ști că voi cunoaște în mod real și dragostea adevărată! Închei mărturisind că mă văd un ”rătăcit” printre cei ce scriu azi, un oponent al reformării poeziei (nu și al îmbunătățirii ei, dar asta nu înseamnă reformă, adică schimbare totală!!!), care trage cu dinții de tot ce este și se cheamă ” IDENTITATEA și FRUMOSUL POEZIEI”, pentru ca să nu
ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340898_a_342227]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DE DRAGOSTE Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ultimul popas * Te-ai rătăcit în picuri reci de ploi Ce-mi tot șoptesc câte o-ntrebare Răspunsul meu sunt lacrimile-amare Ce leagă depărtările-ntre noi. * Tu ții o așteptare în privire Ce-mbracă cerul-n nori de supărare La mine curge-un fluviu de
DE DRAGOSTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340998_a_342327]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ACEST VEȘNIC AMAR... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Când mă cuprinde gândul la tine, Rătăcesc în cuvinte, necuprinse-n cuvânt. Neputința blestemată, amare suspine, Mă umilesc, privindu-mă râzând. În cugetul meu stau cu mâna întinsă, Cerșind doar o singură clipă în dar. Caut fericirea ce soarta o păzește, O rog să mi-o împrumute
ACEST VEȘNIC AMAR… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341012_a_342341]
-
are nevoie să înainteze un trecerea dintr-o parte în cealalata a spectrului electromagnetic, de la neființă la ființă și înapoi. Adevărul este însă o dimensiune spirituală a ființei, este busola de orientare a acului electromagnetic fără de care lesne ne-am rătăci pe oceanul incertitudinilor. ● Rutină, chiar cea religioasă, poate fi un fel de moarte spirituală. Repetiția și monotonia cercului, imposibilitatea de creștere și de ieșire din condiția acestei existente este de asemenea un fel de început de iad. De aceea poate
TEOLOGUMENA – DESPRE PUTERILE ÎNTUNERICULUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341032_a_342361]
-
Vaietul vulpilor zgârie ușile închise In spatele lor aromă de chihlimbar Răspândită de fosforul vetrelor aprinse. PASĂREA DE GHEAȚĂ Și iar văd pasărea zburând prin cupola bisericii goale nici un sfânt nu bate din aripile pictate pe ziduri săi însoțească întoarcerea. Rătăcește prin culori de vitralii lovește necunoscute orizonturi dure aude doar pocnetul ca de grindină al trupului ce-i desparte memoria de relieful necunoscut al prezentului pe care ghearele nu reușesc să-l agațe. Clipele de odihnă îi alunecă Picătură cu
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
memoria de relieful necunoscut al prezentului pe care ghearele nu reușesc să-l agațe. Clipele de odihnă îi alunecă Picătură cu picătură din trup Pe altar, dimineață, o pasăre moartă. MOARTEA PĂSĂRII DE GHEAȚĂ Pasărea de gheață învelită-n culori, Rătăcită din roiul visului M-a ales să-i alin plecarea din clipă Cu basmul focului sacru, Mi se topea în palmă transparența culorilor Și se prelungea în buza umedă a nopții Împuținându-i trupul, Fluturi negri, bezmetici, cu pântecul greu
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Împuținându-i trupul, Fluturi negri, bezmetici, cu pântecul greu Se izbeau de zidurile albe ale bisericii Lăsând pete întunecate În neostenita capcană a mișcării Până când roata luminii a-nflorit Vitraliile de deasupra altarului Și am văzut pasărea cealaltă, de sânge Rătăcită în zbor Căutându-și ieșirea din fereastră în fereastră Sub privirea indiferentă a îngerilor. PRIVEGHI Ramurile desfrunzite ale copacilor Țeseau norii sparți de cornul auriu al lunii Vântul murmura cu glas de zăpadă Dansul sirenelor nopții, Tăceam amândoi ca-n
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Printre ruinele simțurilor Până în tărâmul visului Unde oricând poate să explodeze întunericul Când zilele sunt spălate cu praf Și nopțile sunt fructe secate de miez Când ai pierdut sprinteneala suferinței Și gustul furtunilor de sânge E semn că undeva ai rătăcit drumul Și acum viețuiești În răgazul dintre iubire și moarte. DE CÂND AI PLECAT De când ai plecat ceasul își rotește săbiile prin carnea mea jalnic fachir amăgindu-mă cu spectatorii tăcuți dintr-o vază flori ofilite de refuzul tău într-un
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
fachir amăgindu-mă cu spectatorii tăcuți dintr-o vază flori ofilite de refuzul tău într-un anotimp care mi-a destrămat cuvintele ce nu mai ajungeau la tine. De când ai plecat vocea mea nu mai are contur silabă de silabă rătăcind în exil. Trupul meu a încremenit în carapace de plumb Pe care nimic nu-l atinge. Prin odaia unde cândva înflorea nebunia zâmbetelor Doar timpul se-ndoaie De dorul tău. RESEMNARE Câtă răbdare sau câtă minciună Poți să înfiezi când
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
și atunci În visele cele mai curate Se strecura ca o arătare stranie Spaima surpării cerului întunecat Vârtejul morții ca un sorb Alcătuit din roata arămie a stelelor în mișcare SINGUR ÎN ROIUL CUVINTELOR Cutreier halucinante trotuare Aglomerate cu trupuri rătăcind Prin spațiul simțurilor Ca semințele în capsule de mac Anonim în roiul cuvintelor Inventez tăceri cu sensuri ascunse Inventez priviri Scormonind prin rugina depărtărilor Inventez cărări labirintice ale rostului Dar nimic nu înlocuiește drogul vieții Spaima pierderii sale Îmblânzește tânguirile
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
apă, Unde veneai tu, însetat Să te îmbeți cu licoarea păstrăvilor, Te-am ademenit cu respirația ciutei Până la cuibul ecoului În care s-a zămislit tăria întoarcerii, Acolo, am băut împreună otrava clipei Împărțită în jumătăți egale Și de atunci rătăcim Într-o risipă a chemării, Repetate ecouri înflorind Peste adâncuri de timp. SCRISOARE Doamnă veșnicie, Pe planeta Pământ s-a abolit sclavia. Am hotărât să trimit vestea Prin curierul care va veni Să mă ridice din toiul cărnii mele De
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Azi te-ai mutat, suav, în al meu suflet - Garsonieră dată cu-mprumut, Mi-ai colindat toți porii-ntr-un răsuflet, Mi-ai devenit stăpânul absolut. Ți-am respirat tăcerea, ca o boare, Când, rătăcind pe cerul meu, frivol, M-a tulburat căldura ta de soare, Ce-și risipește raza benevol. Și atingând ferestrele concave Spre asfințitul dinăuntrul meu, Mi-ai acordat secundele bolnave, M-ai ridicat, din morți, la Dumnezeu. Ești cavalerul visurilor stranii
SUFLET DE-MPRUMUT de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341047_a_342376]
-
lui van gogh în fântână lui duchamps, era udă de o apă albastră, ca și cum, copil fiind, vărsasem cerneală pe istoria artei moderne de la începuturi până în prezent. Acum e ca un tatuaj pe inimă, ca și când aș fi în armată, la infanterie, rătăcit în lanuri de grâu și de secara peste care corbii planează flămânzi. (ELEGIA 42) pe cînd la Saint-John Perșe predomina intensitatea culorii, detaliul metaforic: „Fremissement alors, � la plus haute tige engluee d'ambre, de la plus haute feuille mi-deliee sur son
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]
-
vorbei într-o rană încă vie Ai atins destinul florii răvășite de furtună; Toamnele săpau prăpăstii în tăceri și numai ție Îți cânta nemărginirea pe un colț uitat de lună... Te-ai desprins din zborul verii-n care respiram doiniri Rătăcind analfabetic spre o margine de lume; Aveam urmele durerii pe sub gene și-n priviri Doar de te-adânceai în ceruri, mai puteai să-mi scrii un nume: Floare-albastră-n agonie, cu perdele de-ntuneric, Voalată-mbrățișare peste doruri și-amintiri Hai
SĂMÂNŢĂ ŞI MIRACOL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341268_a_342597]
-
toamne petale și mai sper Deși nimic nu-mi cântă și galben ne desparte Să-mi cauți amintirea între pământ și cer... M-ai răstingnit în noapte și întuneric geme Nici vise nici speranțe nu înfloresc în noi Te-am rătăcit prin mine și sângele se teme Că vei lua tot dorul și-l vei ascunde-n ploi... Timid deschid o nuanță să înfloresc iubire Sub mângâierea lunii din noaptea ce-o visam Tu mă scufunzi în beznă și-n prag
MIREASĂ FĂRĂ NUNTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341261_a_342590]
-
dispoziția. Era în permanență binedispusă. O simpatiza, avea un suflet deschis ca și sticla de lichior. Amintirea poznelor făcute de lady Annie îi readucea speranța și buna dispoziție. O piatră de încercare pe care o va învinge. Dumnezeu știa cum. Rătăcea prin grădina mare din jurul conacului. Era împrejmuită de copaci mari și straturi colorate de flori. Iubea natura, stăpânii casei se ocupau de aspectul împrejurimilor. Straturile de flori erau strategic aranjate, să fie în permanentă curățenie între ele. Era curioasă care
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
un alt bărbat decât cel pe care îl știa. Dădea impresia că e ironic, răutăcios. - My lord, nu am avut intenția să jignesc pe nimeni. Îmi fac mea culpa. - Ți se pare, că arăt că un lord? Sunt doar un rătăcit prin meandrele vieții, își desfăcu brațele demonstartiv. Blufa. Alma știa, că el joacă teatru și nu se îndoia nici o clipă de inteligența sau capacitatea lui de a-și păstra cumpătul chiar dacă părea ușor amețit de vin. Atitudinea lui era o
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]