4,052 matches
-
multiseculară de Duminica Mironosițelor (a 3-a duminică a Paștelui), aflat în comuna învecinată Bela; • Lacul de Acumulare Pucioasa, un spectaculos complex hidroenergetic intrat în circuitul hidroenergetic în 1974, care are o suprafață de 91 ha și unde sute de rațe sălbatice au casă; • Mânăstirea Bunea amplasată în comuna învecinată, Vulcana Băi, ctitorie din anul 1654 a boierului Bunea Grădișteanul care a ridicat acest lăcaș în semn de slavă față de Dumnezeu; • Monumentul eroilor orașului Pucioasa căzuți în Primul Război Mondial amplasat
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
sălbatice. Câteva din speciile de păsări semnalate în arealul deltei: gârliță mică ("Anser erythropus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață mică ("Anas crecca"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gâscă de vară ("Anser anser"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de păsări semnalate în arealul deltei: gârliță mică ("Anser erythropus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață mică ("Anas crecca"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gâscă de vară ("Anser anser"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), stârc cenușiu ("Ardea
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
arealul deltei: gârliță mică ("Anser erythropus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață mică ("Anas crecca"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gâscă de vară ("Anser anser"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf de pădure
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
querquedula"), gâscă de vară ("Anser anser"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf de pădure ("Asio otus"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ciuf de pădure ("Asio otus"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), nisipar ("Calidris alba"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), fugaci mare ("Calidris canutus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci mic ("Calidris
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), vânturel mic ("Falco naumanni"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar-mic ("Ficedula parva"), becațină mare ("Gallinago media"), rață cu cap alb ("Oxyura leucocephala"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), notatiță cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
mic ("Mergus albellus"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), furtunar ("Puffinus yelkouan"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), chiră de mare ("Sterna sandvicensis"), lup de mare ("Stercorarius parasiticus"), ferestrașul mare ("Mergus merganser"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), pietrar bănățean ("Oenanthe hispanica"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), ciuf-pitic ("Otus scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), presură de iarnă
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
porci din rasele: Marele Alb, Basna și Landras.Un capitol însemnat în industria casnică îl formează creșterea păsărilor. Se cresc mai multe găini care dau ouă necesare în alimentație, iar mulți le transformă în venituri bănești.Se mai cresc gâște, rațe, curci. Albinăritul care forma o respectabilă avuție a comunei cu câteva decenii în urmă, astăzi s-a redus simțitor. A început să se extindă și creștere iepurilor de casă aducând un venit destul de important pentru gospodăria respectivă. Încă de la începutul
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Podișul Sucevei), ceea ce îi conferă un caracter de vastă depresiune ce se continuă și dincolo de Prut. Mai exact, Budăiul este așezat pe o terasă din stânga pârâului Bahluieț și a lacului artificial. În partea de nord se află dealul "Budăiul lui Rață" sau dealul "Rața", cu o altitudine de peste 160 m. Din localitatea Budăi izvorăște pârâul cu același nume, care se varsă în stânga pârâului Bahluieț. Orientarea râului Bahlui și a pârâului Bahluieț este transversală în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
îi conferă un caracter de vastă depresiune ce se continuă și dincolo de Prut. Mai exact, Budăiul este așezat pe o terasă din stânga pârâului Bahluieț și a lacului artificial. În partea de nord se află dealul "Budăiul lui Rață" sau dealul "Rața", cu o altitudine de peste 160 m. Din localitatea Budăi izvorăște pârâul cu același nume, care se varsă în stânga pârâului Bahluieț. Orientarea râului Bahlui și a pârâului Bahluieț este transversală în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Organe și subproduse comestibile de la animalele din speciile bovină, porcină, ovină, caprină, cabalină, de măgar sau de catâr, proaspete, refrigerate sau congelate 0207 Carne, organe și subproduse comestibile proaspete, refrigerate sau congelate de păsări de la nr. 0105 (cocoși și găini, rațe, gâște, curci și bibilici) ex 0208 Alte feluri de carne, organe și subproduse comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate 0209 00 Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și grăsime de pasăre netopită, proaspete, refrigerate sau congelate, sărate sau în saramură
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile. În sezonul rece mai ales, vulpile se apropie foarte mult de gospodăriile oamenilor aflate la marginea satului, intrând chiar în curțile acestora unde omoară și mănâncă păsările (găini, rațe, gâște, curci) oamenilor. Un alt pericol pentru păsările din jurul caselor îl reprezintă dihorul care își face cuib de cele mai multe ori în curțile oamenilor.
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI Satul Doștat este compus din 248 gospodării; în satul Boz - 157
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul. Se întâlnesc mai rar rațe sălbatice, găina sălbatică și fazanul precum și prepelițe. Despre hărnicia oamenilor amintim că este perpetuă și provine din trecut din vremurile comuniste. Într-un sat mic erau șapte familii nescrise în CAP, familii care s-au împotrivit, au luptat cu orânduirea
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
întâlnite frecvent pe locuri umbroase din păduri și terenurile îngrășate cu gunoi de grajd sunt mânătarca, ciuperca de bălegar, bureții, ciuciuletele, sbârciogul. În zonă pasările și animalele sălbatice sunt numeroase, prezentând un interes cinegetic. Atrase de hrana abundentă se găsesc rațe și gâște sălbatice care iarna se retrag în Delta Dunării. Barza și cocorul apar în treacăt, în schimb, stârcul cenușiu este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc cuiburile, trăiesc sticletele
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
din totalul producției. Dispunând de întinse pășuni și fânețe, în localitatea Adunați creșterea animalelor reprezintă o ocupație de bază a locuitorilor. Printre animalele care se găsec în gopodăriile locuitorilor amintim aici: vaci, boi, cai, capre, oi, porci și păsări (găini, rațe, gâște, curci,bibilici etc). Ca ramură a economiei, industria este slab dezvoltată în comuna Adunați, singura ramură a sa care își găsește reprezentare fiind industria textilă prin existența unor fabrici de confecții textile și îmbrăcăminte, între acestea cea mai importantă
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
se căsătoreau deseori cu femei din Irlanda vikingă, Orkney sau Shetland înainte de a se stabili pe insulele feroeze sau în Islanda. Drept rezultat, limbile celtice au influențat atât feroeza cât și islandeza. De aceea, poate, feroeza are două cuvinte pentru „rață”: "dunna" (de la cuvântul din limba galică "tunnag") pentru o rață de casă, și "ont" (de la cuvântul limbii nordice vechi "") pentru „rață” în general. (Acest exemplu a fost însă criticat de unii care zic că cuvântul vine de la "dunna" din limba
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
Shetland înainte de a se stabili pe insulele feroeze sau în Islanda. Drept rezultat, limbile celtice au influențat atât feroeza cât și islandeza. De aceea, poate, feroeza are două cuvinte pentru „rață”: "dunna" (de la cuvântul din limba galică "tunnag") pentru o rață de casă, și "ont" (de la cuvântul limbii nordice vechi "") pentru „rață” în general. (Acest exemplu a fost însă criticat de unii care zic că cuvântul vine de la "dunna" din limba nordică veche, care la rândul său vine de la "*dusnō" din
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
Drept rezultat, limbile celtice au influențat atât feroeza cât și islandeza. De aceea, poate, feroeza are două cuvinte pentru „rață”: "dunna" (de la cuvântul din limba galică "tunnag") pentru o rață de casă, și "ont" (de la cuvântul limbii nordice vechi "") pentru „rață” în general. (Acest exemplu a fost însă criticat de unii care zic că cuvântul vine de la "dunna" din limba nordică veche, care la rândul său vine de la "*dusnō" din limba proto-germană.) Alte exemple de cuvinte de origine celtică introduse de
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
Murgești (în trecut, Valea Raței) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Batogu, Murgești (reședința) și Valea Ratei. Ea se află în nordul județului, în zona Subcarpaților de Curbură, pe cursul superior al Câlnăului. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ203A
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Valea-Raței", făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat, și era formată din cătunele Chiperu, Batogu, Murgești și Valea Raței, având în total 765 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, 2 biserici și o școală mixtă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ, avea în componență satele Chiperu, Batogu, Valea Raței, Murgești (devenit
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
și Valea Raței, având în total 765 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, 2 biserici și o școală mixtă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ, avea în componență satele Chiperu, Batogu, Valea Raței, Murgești (devenit deja reședința comunei), Mocani și Motohani (ultimele două preluate între timp de la comuna Racovițeni), în total cu 1537 de locuitori. Din 1931, ea a luat și numele de "Murgești", satul Chiperu fiind transferat comunei Pardoși. În 1950, comuna
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]