5,519 matches
-
egali. E o banalitate să afirmi despre Mihail Sadoveanu că e un maestru al povestirii. Dovezile sunt la îndemână cu duiumul. E un loc comun nedislocabil. De aceea o antologie a povestirii sadoveniene ne plasează imediat în miezul operei. Problema receptării noastre de azi e dacă stilul și temele povestirii sadoveniene mai prezintă suficient interes. În finalul prefeței, Marius Chivu își exprimă temeri justificate: "Poate că temele literaturii lui Sadoveanu vor fi, tot mai mult de acum încolo, resimțite ca învechite
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
Paul Cernat B. Fundoianu, Opere I, Poezia antumă, ediție critică de Paul Daniel, George Zarafu și Mircea Martin, Cuvînt înainte și prefață de Mircea Martin, Postfață de Ion Pop, Cronologia vieții și a operei și sinopsis al receptării de Roxana Sorescu, București, Editura Art, Seria „Fundoianu-Fondane”, 2012, 388 pag. Editura Art demarează un proiect anunțat privind editarea operei literare și eseistice a lui B. Fundoianu/ Fondane. Dedicat exclusiv poeziei antume din faza românească, primul volum al ediției de
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
și un text al lui Ion Pop (Neliniștea lui Fundoianu) reluat din volumul Transcrieri (1976). O a doua „carte” îi aparține Roxanei Sorescu și cuprinde o consistentă cronologie a vieții și a operei fundoiene, urmată de un studiu cvasi-exhaustiv cu privire la Receptarea poeziei antume a lui B. Fundoianu; nu e vorba de un demers factologic sec, ci de unul reconstitutiv și participativ, din filigranul căruia nu lipsește dimensiunea critică. Împreună, cele două „cărți” ar putea alcătui nucleul unei noi monografii centrate pe
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
Martin: „Un motiv de mirare și chiar de perplexitate este pentru mine faptul că istoriile literare apărute după 1990, într-un climat nou, favorizant pentru deschiderea perspectivelor și a situărilor valorice, rămîn încremenite în judecăți vechi asupra poeziei lui Fundoianu”. Receptarea critică interbelică a fost marcată negativ de radicalismul în răspăr al pozițiilor scriitorului, în frunte cu prefața „blasfemiatoare” la Imagini și cărți din Franța, ca și de expatrierea din 1923 (deși aparentul său „tradiționalism” reprezenta un atu într-o cultură
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
liniștit. Numere întregi, de-a lungul timpului, au conținut dosare teoretice de o valoare formidabilă pentru breaslă. Studii ample și complete despre figuri majore ale istoriei teatrului, despre regizori, scenografi și teoreticieni care au marcat drumuri noi, tendințe, modificări de receptare, concepte inovatoare. Îmi amintesc, de pildă, dosarul Bertolt Brecht. Textele lui Giorgio Strehler și George Banu. Fantastice! Finețea observațiilor, experiența personală, tipul de discurs introduc, diferit, în universul complex al lui Brecht. Ești poftit să intri în acest spațiu spiritual
Forța unei reviste by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7831_a_9156]
-
cu efect întârziat (1999), Șase femei (2002), Despărțirea de Ierusalim (2005), cărți pe care le-am citit și le-am comentat cu un interes și o plăcere nedezamăgite, Ultimele iubiri, roman mai masiv, intră în aceleași coordonate ale creației și receptării. Autorul nu se dezminte și nu oferă lectorului altceva decât acesta, avizat, așteaptă de la el. Contractul de colaborare reciproc avantajoasă este reînnoit, în termenii de multă vreme conveniți. Surprizele dezagreabile sunt excluse. Nu însă și cele plăcute: fiindcă, știind în
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
mai cunoscute. Dedicată cititorului de masă, 101 cărți... oferă un spectacol comic nu fără satisfacții intelectuale. Opiniile critice cu care se încheie fiecare capitol reflectă pulsul publicului larg de literatură română în 2012 și, de aici, o sinceritate infantilă în receptare. Despre Cuvinte potrivite, Laurențiu Guga, sculer-matrițer, argumentează de ce îi place cartea: „Arghezi este cartea primită la premiu în clasa a patra. Singura mențiune din viața mea. Când am plecat de acasă, din Brănești, am lăsat-o la mama. Când ai
Un spectacol comic by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3941_a_5266]
-
în pofida prețuirii de care s-a bucurat din partea criticilor ardeleni ca Mircea Zaciu, Cornel Regman sau Ion Negoițescu și a faptului că Fefeleaga, cea mai bună povestire a lui, n-a lipsit din manualul de liceu până de curând. Dificultatea receptării moderne a prodigioasei proze a scriitorului a fost identificată de G.Călinescu în eticismul ei, deși același critic remarcă faptul, cât se poate de adevărat, că eticismul nu e de găsit în multe din opere și că, acolo unde îl
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
critic remarcă faptul, cât se poate de adevărat, că eticismul nu e de găsit în multe din opere și că, acolo unde îl surprindem, e prezentat „cu tact”, evitându-se predica și mărginindu- se la a face „simpatică virtutea”. Dificultatea receptării este cu totul alta. La debutul său, în 1905, cu volumul de povestiri intitulat De la țară, Agârbiceanu a produs o impresie puternică, pe care unii au socotit-o comparabilă cu aceea a Poeziilor lui Goga din același an. Ei păreau
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
îl urmărește pe Agârbiceanu până târziu. Romanul Arhanghelii, cu care se încheie în 1914 prima parte a operei, roman solid realist, e reținut de istoria genului la noi ca o verigă între Mara și Ion, ambele mult superioare. Astfel de receptări insidioase topesc originalitatea sau noutatea unui scriitor. De aici înainte, aproape nimic din ce i-ar fi putut fixa identitatea artistică nu se mai află în posesia lui Agârbiceanu. De un anume fabulos popular l-a expropriat Galaction, cu Moara
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
cu studiile consistente. Personal, am câteva dubii teoretice legate de capacitatea criticii literare de a se plia pe un demers artistic de genul celui avangardist. Întâi, pentru că, blocate în parti-pris-uri estetice, metodele analitice tradiționale nu prea izbutesc să domine câmpul receptării. Ceea ce se salvează, la o lectură valorizantă, din bogatul inventar de texte, e doar ceea ce intră - cumva - în contact punctual cu lirismul. Adică destul de puțin. Sau cu absurdul militant. Adică și mai puțin. Dintr-o perspectivă a comunicării de masă
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
candori și erezii absolut aiuritoare trădează în Voiculescu un neîntrecut creator de instantanee: Dionis din Sakuntala joacă tenis cu Fräulein Lotte pe o pajiște din creierii munților. Scena, de un "pitoresc livresc" neverosimil, își găsește, totuși, în modul aparte de receptare a lecturii armonia contextuală. Memorabilă este și secvența în care boierul din Alcyon sau Diavolul alb poruncește "să se aprindă cățuia cu mirodenii și să se dea drumul la ferestre" în urma dezgustătorului Iani, la fel cum Dinu Murguleț aerisește după
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
nici măcar de un Nicolae Labiș. Tânărul poet a așteptat cu anii până când i s-a publicat volumul de debut, Știri despre mine, și acela supus în prealabil de cenzură unei cumințiri forțate. Căderea comunismului n-a adus nimic nou în receptarea poeziei lui Mihail Gălățanu. Editori opaci sau mercantili i-au lăsat manuscrisele să zacă prin fișete până s-au acoperit de praf. Cititorii înșiși s-au îndepărtat tot mai mult de starea de spirit necesară accesului la poezie. Doar câțiva
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
urban într-un univers carnavalesc. Personajele desprinse din lumea extraordinarului vor interacționa cu spectatorii pentru a le fura un zâmbet, o emoție, o atitudine. În acest sens, artiștii se vor folosi de principiile artei contemporane pentru a crea o altă receptare a spațiului, timpului și ritmului. Așa cum arată experiența edițiilor anterioare, reprezentările vor fi din cele mai variate și atipice. Festivalul le propune spectatorilor o perspectivă nouă asupra orașului. „B-FIT in the Street!” devine cu această ocazie o oază de culoare
Festivalul Internațional B-FIT in the Street, în septembrie () [Corola-journal/Journalistic/21345_a_22670]
-
publicații și din cărți. Mai mult încă, au fost inventariate, pentru epoca de până la 1900, chiar și romanele rămase în manuscris, atâtea câte se cunosc, în totul autorii Dicționarului urmărind să dea o imagine "suficient de exactă a circulației și receptării romanului în cultura română". Au reușit cu prisosință, după părerea noastră, și firesc este măcar să le amintim aici numele. Mai întâi pe ale regretaților Augustin Pop și Elena Stan. Apoi pe ale lui Ion Istrate, Ioan Milea, Doina Modola, Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
prin a construi ceva. Chiar asta a fost o aventură, în sensul că aveam niște lecturi, paralele cu această acțiune, care, încetul cu încetul, mă trimiteau în anumite direcții și așa ajungeam la ceea ce vreau să spun. Deci e o receptare mai curînd livrescă a fenomenului? Nu, e o combinație între receptarea livrescă și receptarea pe viu, care era cea mai interesantă. Totuși, cînd am descoperit scrierile lui Walter Benjamin despre Parisul secolului XIX, despre pasajele Parisului și despre Baudelaire, mi-
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
sensul că aveam niște lecturi, paralele cu această acțiune, care, încetul cu încetul, mă trimiteau în anumite direcții și așa ajungeam la ceea ce vreau să spun. Deci e o receptare mai curînd livrescă a fenomenului? Nu, e o combinație între receptarea livrescă și receptarea pe viu, care era cea mai interesantă. Totuși, cînd am descoperit scrierile lui Walter Benjamin despre Parisul secolului XIX, despre pasajele Parisului și despre Baudelaire, mi-am dat seama că sînt niște cuvinte-cheie, care-mi folosesc în
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
niște lecturi, paralele cu această acțiune, care, încetul cu încetul, mă trimiteau în anumite direcții și așa ajungeam la ceea ce vreau să spun. Deci e o receptare mai curînd livrescă a fenomenului? Nu, e o combinație între receptarea livrescă și receptarea pe viu, care era cea mai interesantă. Totuși, cînd am descoperit scrierile lui Walter Benjamin despre Parisul secolului XIX, despre pasajele Parisului și despre Baudelaire, mi-am dat seama că sînt niște cuvinte-cheie, care-mi folosesc în ceea ce scriu eu
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
tehnică într-un fel unic, mai exact, cu rigoarea unui cercetător și cu exaltarea romantică a unui creator de sisteme utopice și de universuri ficționale, Ioan Nemțoi a înfrînt în aceeași măsură rezistența materiei, limitele tehnicii, suficiența genului și prejudecățile receptării. Abordînd, cu o inocență specifică marilor creatori, lumea atît de fragilă și de gingașă a sticlei, a cărei istorie este copleșitoare, atît prin tradițiile ei meșteșugărești, de tip Murano, cît și prin performanțele ei artistice din spațiul francez, central european
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
similar, cu un nume căruia i se acordă două identități diferite. "X" are în aceeași ecuație (deci în același roman) două valori diferite. E un mister care i se dezvăluie cu greu cititorului, dar e o probă de inteligență a receptării, adică a lecturii. Fiecare nume ascunde o infinitate de posibilități ale existenței, dintre care se dezvăluie experimental numai două. Vizionăm un spectacol al invenției, al creației de viață, care face presupoziții, combinații și permutări. Calitatea esențială a epicului devine astfel
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
și ușor paranoidă își construiește casa "cu fundul în sus" alcătuind pereții din păreri și sugestii de împrumut, cu două ipoteze personale drept ferestre și cu o ușă confecționată dintr-un regret mai vechi. Preocuparea majoră pare să se circumscrie receptării actului de creație de către "curioși", adică de publicul larg, de criticii mai mult sau mai puțin avizați. "Amatorii" își dau în fel și chip cu părerea, se împart în admiratori și delatori, unii invocă geniul, alții nebunia, alții teribilismul și
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
critică. Au scris prompt cronici literare pozitive despre el: Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Mircea Iorgulescu, Valeriu Cristea, Ion Vlad, Liviu Petrescu, Cornel Ungureanu și mulți alții, în toate revistele literare. Cota cea mai înaltă a subversivității i-a asigurat-o receptarea "externă" a Monicăi Lovinescu, în termenii pe care i-am arătat. Astăzi, după trei decenii, la o lectură eliberată de inhibiții, de subtilitățile mesajului cifrat și de complicitățile cititorului exersat cu codurile secrete practicate în interiorul regimului comunist, romanul Orgolii rezistă
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
literelor-corpuri. Prin programul acestei destinderi, tensiunea acumulată din cauza brodării obsesive pe marginea valorii absolute de text se dizolvă, bule de aer oxigenând land-ul imaginar(t) al prozelor. Perspectiva scriptică, în care este solicitat mai mult ochiul (tip modernist de receptare a lucrurilor) este substituită de viziunea "globalistă" aici îmbrățișând atât textul cât și sunetul (vocile naratoriale). Se poate presupune că acestei amiciții li se va ralia și imaginea, cum îi stă bine unei lucrări "la zi", iar ritmul, pulsul volumelor
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
ea sau măcar o parte din înțelesurile posibile și, pe de altă parte, era absolut necesar, în faza finală a creației lui, s-o privești, pentru că așezarea în pagină, grafia și alte artificii vizuale erau și ele determinante pentru o receptare adecvată. Cel mai amăgitor era limbajul: cuvintele își regăseau înțelesuri vetuste sau căpătau altele, inedite, dar mai importante decât înțelesurile erau sunetele și chiar literele, forma acestora. In secolul de după el, toate deschiderile pe care le încercase au fost explorate
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
și aceste observații critice, care se referă în general la Preda și la opera sa. În sine, addenda este inutilă întrucât nu spune mai nimic despre cugetările și confesiunile prediste, și derizorie, deoarece, pentru a fi măcar o introducere în receptarea scriitorului, ar fi trebuit să conțină o selecție critică mai amplă și mai relevantă. Cărți și studii interesante despre opera lui Preda, de la Valeriu Cristea la Romul Munteanu și de la Grigore Smeu la Marta Petreu, lipsesc cu desăvârșire din addenda
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]