5,656 matches
-
un dicționar de rime. Volumul Cântece și plângeri reunește încercări de factură diferită: balade, legende, meditații, cântece, sonete. Numeroase sunt stihurile de iubire care, în tonul elegiac și sentimental al timpului, au avut o muzicalitate capabilă să le asigure o receptare imediată. Motive romantice - veghea, toamna, luna, noaptea - sunt frazate obsesiv. Z. și-a însușit de la romanticii apuseni tonalitatea pesimistă a mărturisirii, învăluită uneori în melodia romanței sau în țesătura baladei. Confesiunea Mariei (Sora Maria), un „suflet blestemat”, o amintește îndeaproape
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
el îi schimbă numele în Eminescu, intuirea talentului unor poeți ca George Coșbuc și Octavian Goga. După ce își trecuse, în jurul anului 1870, revista prin focurile unei disputei cu Titu Maiorescu, după 1880 V. ajunge la o schimbare de atitudine în privința receptării spiritului junimist, ceea ce a favorizat integrarea activității „Familiei” în circuitul general al literaturii române. Considerându-se în toate un continuator al lui Barițiu, V. scrie versuri, proză, teatru, dar și articole, cronici, recenzii, în intervențiile sale contând nu atât originalitatea
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
Milosz, Valea Issei, pref. Marius Lazurca, postfață Stan Velea, București, 2000 (în colaborare cu Stan Velea); Olga Tokarczuk, Străveacul și alte vremi, postfața trad., Iași, 2002. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 220-226; Velea, Universaliști, 140-145; Stan Velea, Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, București, 2001, 85-87, passim. St. V.
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
desene. În acest context se face nu numai un exercițiu interesant, stimulator pentru scrisul copilului, ci se pot explora și dimensiunile imaginației. Dintr-un asemenea tip de activitate, copilul nu mai iese obosit, plictisit și fără stare emoțională pozitivă necesară receptării în continuare a tehnicilor scrisului. Se impune să nu obosim elevul cu exerciții suplimentare, plicticoase, obositoare și neeficiente. Dacă scrisul ridică probleme deosebite școlarilor mici, cititul nu este nici el mai ușor, deși din exterior privit, lasă impresia unei activități
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
dezvăluirea de către învățător a esențialului noii probleme: Explicația presupune o dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive. Cu acest prilej, se pun în mișcare operații logice mai complicate precum inducția, deducția, comparația, sinteza, analiza, analogia. Accentul cade, totuși, pe receptare și mai puțin pe interpretarea cunoștințelor."<footnote Cucoș, Constantin, 2005, Teoria și metodologia instruirii, în vol. Modulul psiho-pedagogic, Învățământ la distanță, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, p. 194. footnote> Este bine ca explicația să fie transmisă printr-un vocabular
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
cadrul orelor de abilitati practice sub formă de joc creează elevilor încredere în capacitatea lor de creație, sentimentul propriei valori (mai ales învătând prin descoperire) stimlându-i și la celelalte discipline școlare. Le dezvoltă, sensibilitatea, le dă posibilitatea de transmitere și receptare conștientă a unor conținuturi emoționale, îi ajută să descopere și să simtă frumosul.
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
comportamentului, materializată în cunoștințe, priceperi, deprinderi, capacități, competențe, atitudini, convingeri etc. Învățarea depinde atât de factori interni (capacitatea de învățare, nivelul motivației elevului), cât și de factori externi (calitatea predării, logistica, climatul) și este eficace când se parcurg următoarele evenimente: receptarea, înțelegerea, memorarea, păstrarea și actualizarea. În timp ce pedagogia abordează învățarea ca proces dirijat și desfășurat în școală adresându-se tinerei generații, psihologia reliefează atât legitățile generale ale învățării ca manifestare psiho-comportamentală, cât și pe cele particulare, și consideră procesul educațional permanent
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
considerăm că am eludat problema tipologiei învățării: învățarea prin imitare; învățarea conceptuală; învățarea pe de rost; învățarea prin rezolvarea de probleme; învățarea pasivă; învățarea activă; învățarea senzorială; învățarea algoritmizată; învățarea prin activitate practică; învățarea euristică; învățarea prin exersare; învățarea prin receptare; învățarea prin descoperire. Întreaga problematică a învățării trebuie să constituie, alături de predare, o constantă a preocupărilor cadrului didactic în ceea ce privește organizarea și desfășurarea procesului de învățământ. Din perspectivă pedagogică, devine importantă clasificarea bazată pe gradul de generalitate exprimat și activate la
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
calități ridicate a muncii prestate, aceasta fiind realizată de specialiști; creșterea sentimentului de responsabilitate la membrii organizației (faptul că fiecare intră în contact cu mai mulți specialiști determină implicarea responsabilă în activitatea de muncă); existența condițiilor optime de transmitere și receptare a informațiilor, a luării deciziilor sporește eficiența conducerii. Pe de altă parte, structurile funcționale generează și o serie de dificultăți ce se convertesc în disfuncționalități și dezavantaje: unele dintre acestea provin, în principal, din modul diferit în care sunt percepuți
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
principiul potrivit căruia la baza piramidei organizaționale numărul subordonaților poate fi mai mare, iar pe măsură ce urcăm spre vârful piramidei, numărul lor scade; stabilirea lungimii liniei ierarhice, știut fiind faptul că o linie lungă antrenează dificultăți de comunicare, de transmitere și receptare a informațiilor; asigurarea unității conducerii, deoarece dualitatea ei subminează disciplina și eficiența; delimitarea precisă a scării de autoritate centrate la vârful piramidei și scăzând spre baza ei; precizarea scării de competență care rezultă din diviziunea muncii și din specializarea lucrărilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau în momente total nepotrivite, în condițiile existenței unei pregătiri informațional-emoționale a subordonaților sau atunci când o asemenea pregătire lipsește cu desăvârșire), unde sunt transmise (în contexte cu mare încărcătură emoțional-pozitivă sau în contexte neutre sub raport afectiv sau chiar tensional-conflictuale); receptare (sau de percepere adecvată a deciziei transmise: subordonații au auzit despre ce este vorba, au văzut notele care conțin deciziile luate?; intervenția unor factori perturbatori între cel ce emite și cel ce recepționează decizia ar putea duce la distorsionarea și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de dialog, persoana cu surdocecitate va realiza o comunciare totală. De exemplu, pentru recepția comunicării, folosește un limbaj adresat simțului tactil, iar pentru transmiterea răspunsului poate utiliza un limbaj care va putea fi receptat prin văz. Dezvoltarea comunicării va permite receptarea și oferirea de instrucțiuni, dezvoltarea abilităților manualede efectuare a semnelor, realizarea de alegeri între diverse opțiuni și participarea activă la un grup social.
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]
-
procesare auditivă; modalitatea de comunicare; evaluarea funcțională a limbajului (inteligibilitate, transmiterea de informații, exprimarea oral verbală); limbajul oral (voce, ortofonie, vocabular, morfosintaxă, limbaj scris), procese și abilități cognitive(atenția, memoria, reprezentări spațiale). Testul TERMO este folosit pentru evaluarea modalității de receptare a mesajului oral (numai pe bază auzului rezidual folosind mijloace tehnice de amplificare; pe baza auzului rezidual și citire labială; numai prin citire labială; prin citire labială și cued speech; pe baza auzului rezidual, citire labială și cued speech). Se
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
cu mai multe, în vederea atingerii unor obiective". Pentru deceniile IV-VI ale secolului nostru, multitudinea de informații a determinat o posibilă sistematizare privind actul comunicării, între care importante ar fi următoarele : relația dintre indivizi sau dintre grupuri ; schimbul, transmiterea și receptarea de semnificații; modificarea voită sau nu a comportamentului celor angajați în procesul comunicării. Înțelegerea în acest mod a comunicării o întâlnim și în unele lucrări mai recente. Baylon și Mignot (1991) notează: „prin a comunica și comunicare, noi înțelegem punerea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mai fidelă a mesajului; Transmiterea asertivă a mesajului; Identificarea surselor de conflict si utilizarea strategiilor specifice de rezolvare a conflictelor; Utilizarea acestor abilități în diferite contexte de comunicare (dialog, comunicare de grup, comunicare directă sau mediată). Comunicarea presupune două etape: receptarea mesajului celuilalt și transmiterea propriului mesaj. În varianta comunicării directe ascultarea este primul pas în stabilirea unei relații de comunicare eficientă cu persoanele din jurul nostru. A fi un bun ascultător presupune manifestarea unei atitudini de respect și acceptare. Comportamentele care
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de rezolvare a problemelor educaționale și a conflictelor școlare. Structura-cadru a comunicării didactice este constituită din: • emiterea mesajului didactic de către profesor sau de o altă sursă de informație, de la o anumită distanță; 61 63 • canalul prin care se transmite mesajul; • receptarea mesajului de către elevi; • stocarea și prelucrarea lui în scopul luării deciziilor (formularea răspunsurilor de către elev, a corectărilor sau a completărilor de către profesor). Analizată din perspectivă psihopedagogică, comunicarea didactică prin dialog euristic apare ca un model interactiv, profesorul și elevul fiind
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
arta de a reuși în viață!". 71 73 V. ANALIZA COMUNICĂRII DIN PERSPECTIVA SOCIOLOGIEI Prin comunicare se înțelege procesul de emitere a unui mesaj și de transmitere a acestuia într-o manieră codificată cu ajutorul unui canal către un destinatar în vederea receptării. Majoritatea disciplinelor socio-umane se interesează de comunicare. Sociologia este interesată, prioritar, de influența exercitată de către mijloacele de informare asupra societății. În acest sens, comunicarea în masă devine un concept central. Aceasta se referă la faptul că același emițător dispune de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sale de PR: 1. Reprezentanții săi de vârf nu au inițiat în mod public controlul problemei în primele zile, neducându-se la locul faptei. 2. Nu a oferit mass-media un flux de informație transparent, și nici facilități pentru emiterea și receptarea fluxului informațional. 3. A creat o relație adversă cu guvernul Alaskăi și cu cel federal, inducând percepția că organizația e războinică și necooperantă. 4. Nu a avut un plan de criză prealabil, gata să facă față situației urgente cauzate de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
îmbogățirea cu cuvinte uzuale folosite în viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport. VI. Concluzii: Subiectul necesită continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală și anume antrenament auditiv pentru diferențierea cuvintelor trisilabice și pentru receptarea propozițiilor din trei cuvinte; dezvoltarea limbajului și comunicării prin îmbogățirea vocabularului și introducerea cuvintelor cunoscute în propoziții de trei-patru cuvinte; corectarea greșelilor de pronunție prin automatizarea și diferențierea fonemelor emise corect și prin implementarea în structuri verbale a unor noi
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
din acest punct de vedere, suntem cu mult în urma Japoniei, S.U.A., Chinei, Chile, Peru etc., unde cutremurele sunt mai frecvente și mai puternice. Pentru realizarea acestui program de educație antiseismică, populația trebuie obișnuită din grădinițe, școli primare, licee etc., pentru receptarea cutremurelor de pământ ca pe niște fenomene naturale obișnuite, care fac parte din evoluția normală a Terei. Cînd toată populația va conștientiza acest lucru, vor dispărea groaza și panica în astfel de situații critice. În acest sens, O.N.U
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
care viața În societate ni se impune, trebuie să ne adaptăm la anumite reguli. Ordinea socială are exigențele sale. Respectarea acestor constrângeri presupune ca așa-numita „conștiință colectivă” să fie capabilă să producă și să difuzeze un mesaj de „normalizare”. Receptarea corectă a acestui mesaj ne orientează comportamentul Într-o direcție dată. Ne conformăm astfel unor imperative și unor recomandări ca politețea, uzanțele sociale și buna cuviință. Acceptarea, mai mult sau mai puțin tacită, Își are rădăcinile În tradiție, joacă un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu nesfârșite cârlige și punți spre spațiul exterior. Într-o montare din 2003, Sasha Waltz concepea un spațiu hiperstratificat (mai multe etaje, ferestre, cutii, gazon), un fel de instalație coregrafiată, în care publicul putea să-și stabilească propriul traseu de receptare. Corpul înconjurător e tema tare a Sashei Waltz. Șerban Foarță și Ion Barbu, în direct la emisiunea „Suplimentul de cultură“: „De ce e mirele fără căpătâi? Dintr-o fatalitate biologică“ Mai credeți și acum, domnule Foarță, că anul 2006 s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
vizează modalitatea de a expune o idee pentru a transmite de fapt sensul ei contrar, de obicei, cu o intonație ironică: Bună afacere! înseamnă "o afacere păguboasă". În decriptarea antifrazei, contextul și situația de comunicare devin factorii esențiali pentru o receptare optimă. Expresie a ironiei, antifraza se individualizează însă prin proprietatea de veridicitate a sensului transmis, în vreme ce ironia presupune o destabilizare a sensului. V. ironie. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ANTITEZĂ. Figură de gîndire în retorică, antiteza constă în punerea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
succesiuni de momente dominate de aspectul imperfectiv al modalității reprezentate de "a vrea să se întîmple ceva". În pragmatica americană, așteptarea servește pentru a caracteriza, în anumite situații conversaționale, actantul comunicării. Esteticianul german H. R. Jauss a introdus în estetica receptării expresia orizont de așteptare, pornind de la ideile lui E. Husserl, pentru a denumi caracterul previzibil al formelor de organizare discursivă, prin urmare, competența narativă și discursivă a cititorului, care îi permite să aprecieze originaliatea discursului prin noutatea pe care o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de mesaje dintre locutori, fiind considerat drept unul dintre factorii indispensabili din cadrul procesului de comunicare. Potrivit solicitării receptorului, se pot distinge diverse tipuri de canale de transmisie: auditiv, vizual, tactil, olfactiv, gustativ etc. În activitatea de transmitere și / sau de receptare de informații pot fi întîlnite și situații de exploatare simultană a mai multor canale (în comunicarea audio-vizuală, posturo-mimo-gestuală etc.), fapt care conduce la stabilirea unui raport privilegiat între locutor și interlocutor, prin adaptarea codului folosit la totalitatea exigențelor canalului disponibil
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]