17,060 matches
-
a favoriza inovația tehnologică, ci mai ales de a utiliza și a optimiza ceea ce există deja. În acest scop, se constituie grupuri de proiect ce urmăresc această Îmbunătățire cu ajutorul contribuțiilor exterioare. Un sistem de validare funcționează pe măsura Înaintării demersului, recurgând la consultanți externi specializați. Este important ca aceștia să fie bine aleși, apoi orientați corect, pe baza culturii companiei Sony. Grupul nu ezită să lucreze cu alte companii (de exemplu, cu Toshiba), În cadrul unor dispozitive de comunicare orientate (ba), ce
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
o observație pertinentă referitoare la un client, despre o manieră de a acționa, despre o remarcă, o sugestie isteață sau o idee inovatoare și profitabilă. În acest scop, se utilizează cartonașe de dimensiunea unei cărți de vizită, dar se poate recurge și la cărți poștale, faxuri, mail-uri sau SMS-uri. În cadrul Întreprinderii, grupurile În care circulă multe scrisori de mulțumire primesc premii, bonusuri la nivel colectiv și individual. Cei care distribuie astfel scrisori sunt distinși, pentru că, astfel, ei manifestă atenția pe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
identificare a problemelor, de expunere a soluțiilor, dar și de călătorii de studii. a făcut să apară rațiunea de a fi a Întreprinderii și a condus la un plan strategic detaliat (strategy mapping). Pentru a favoriza participarea fiecăruia, Mediascope a recurs la un procedeu foarte voluntar. Proiectându-se În viitor, fiecare angajat a descris cu precizie cum și unde se vedea În cadrul Întreprinderii și ce avea să se Întâmple cu Întreprinderea peste trei ani! Deschiderea acestui spațiu către imaginație a creat
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mize este aprofundată și dezvoltată de la comercializare până la producția propriu-zisă. Cum nu e posibil să se facă totul deodată, grupul procedează pas cu pas; dacă lucrurile sunt puse la punct și funcționează bine, se merge mai departe, dacă nu, se recurge la adaptări, ca În cazul benzilor desenate manga. Informația se naște din relația Întreținută de agenții comerciali cu clienții, care constituie o parte integrantă a muncii lor cotidiene. Una dintre piesele de bază ale dispozitivului este un intranet În cadrul căruia
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
accesul la ele. Pentru Mishima, ideea de comunitate trimite la clan, la șeful acestuia (daymyo) și la familia sa. În codul onoarei samuraiului (budo), cel care Își pierdea șeful (daymyo) nu mai avea nici un motiv să trăiască și trebuia să recurgă la sacrificiul suprem (sepukku). Dacă aici avem de-a face cu o viziune extremă, nu putem trece cu vederea faptul că ea constituie un fundal pentru ceea ce ține de participarea la viața comunitară, fie că aceasta trimite la o școală
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ca atare la Kao. Poate că termenii sînt mai inteligibili În japoneză, păstrînd nuanțele proprii limbii, Însă traducerea lor În franceză (și mai ales, În mod indirect, din limba engleză) nu este deloc ușoară. Pentru a demonstra această diferență, Kao recurge la compararea a două baloane: unul din cauciuc neted și unificat, iar celălalt făcut din fîșii de hîrtie asamblate și care, din această cauză, e plin de tăieturi și rupturi, nefiind deloc recomandabil. Acest principiu fiind afișat, el trebuie moderat
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Germain observa că majoritatea studiilor ce abordează câmpurile semantice fie își delimitează obiectul în mod subiectiv și arbitrar, potrivit intuiției cercetătorului, fie fac apel la criterii obiective de natură extralingvistica 14. Și aici, pentru stabilirea corpusului de investigat s-a recurs la criterii extralingvistice, ținând în principal de tradiția exegetica a celor trei mari religii monoteiste. În cadrul exegezei islamice, așa-zisele „nume divine” ocupă un loc central. Lucrarea substanțială a lui Daniel Gimaret pe această temă15 sintetizează rodul principalelor lucrări de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
certitudine, după cum se poate constata și din varietatea echivalentelor propuse de traducători. Comentatorii, și în special lexicografii, care pornesc de la etimologie, si anume de la verbul œamada, „a se îndrepta spre”, interpretează termenul că „Cel spre care ne îndreptăm, la care recurgem în primejdii”112. Acest sens este cel ales de Arberry. R. Blachère îți justifica opțiunea pentru „le Seul” prin faptul că concorda cu textul unei inscripții grecești de la Palmyra, în care un zeu cosmic și suprem este calificat drept „unic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nu este de ajuns robului sau?”; Marr „...sufficiens...”; RB „Allah ne suffit-il point a son serviteur?”; DM „Dieu ne suffit-il pas à son serviteur?”; Arb „Shall God not suffice His servant?”. Dumnezeu este „de ajuns”: credinciosul nu are nevoie să recurgă la alt ocrotitor, la alt binefăcător. 2.1.11.8. al-Sal"m: SOI „făcătorul de pace”; ASM „Cel Curat”; GG „Pacea”; Marr „Pax”; RB „le Salut”; DM „la Paix”; YA „the Peace”; Arb „the All-peaceable”. După cum am mai spus, apare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
bază: stăpân universal (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.8.2. Mélek: „Împărat” (toate traducerile românești); basileús (LXX); „rex” (Vg); „Roi” (BJ); „King” (RSV). Tema regalității lui YHWH este centrală în Vechiul Testament, deși se conturează abia după stabilirea israeliților în Canaan. Evreii recurg la această reprezentare simbolică pentru a exprima relația dintre ei și Dumnezeu 207. YHWH domnește peste Israel (Jud 8,23; 1Sam 8,7). Domnește în veci (Ex 15,18), în cer (Ps 11,4; 103,19) și pe pamant (47
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
potrivit, În cursul desfășurării lecției, asupra reacțiilor (comportamentelor) elevilor cu care lucrează, cu atât mai mult această conexiune inversă (retroacțiune) Îi va permite să-și dea seama fără Întârziere de eficiența sau ineficiența metodelor și procedeelor la care s-a recurs. Evaluarea transformărilor așteptate este indispensabilă pentru reglarea funcționalității procesului instructiv-educativ, este o condiție fundamentală a creșterii eficacității oricărei acțiuni didactice și educative. Pe baza unor operații de informare inversă (integrate intim În actul predării), profesorul are posibilitatea să Încerce o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
modul de evaluare exercită o puternică influență asupra celui de studiere practicat de elevi sau studenți. Așa, de exemplu, dacă la examen un profesor va cere elevilor sau studenților săi să citeze pasaje din manuale, aceștia vor Învăța ca atare, recurgând În cursul anilor de studiu la recitarea pasajelor; dacă un alt profesor va pune accentul pe soluționarea de probleme, atunci elevii/studenții săi vor aplica În practică o Învățare prin rezolvarea de probleme.Aceeași observație se poate face și În legătură cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de a găsi o cale În acest univers al acțiunii și al creației pedagogice; fiecare metodă reprezintă doar un element al uneistrategii pedagogice mai cuprinzătoare. „Se pare că greșeala didacticii tradiționale - susține Gilbert Leroy - constă nu În faptul că se recurge la Învățământul ex cathedra, ci În extinderea aplicării lui la toate activitățile școlare, admițând că această tehnică poate atinge toate obiectivele.” (1974, p. 84) Învățământul tradițional este criticat tocmai pentru că a recurs mult prea mult la metode considerate În mod
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Gilbert Leroy - constă nu În faptul că se recurge la Învățământul ex cathedra, ci În extinderea aplicării lui la toate activitățile școlare, admițând că această tehnică poate atinge toate obiectivele.” (1974, p. 84) Învățământul tradițional este criticat tocmai pentru că a recurs mult prea mult la metode considerate În mod fals universale, transferându-le mecanic de la o disciplină la alta, de la un caz la altul; cum se spune - didactica veche a căutat să compenseze sărăcia metodelor prin universalitatea lor. Din acest punct
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de la catedră tind să se bazeze pe ceea ce au făcut Înainte, În loc de a Încerca să descopere noi abordări, noi modalități de acțiune sau că, fiind prea aglomerați, sunt prea puțin motivați pentru a-și schimba metodele de predare, pentru a recurge la noi proceduri. Pot fi invocate, desigur, atâtea și atâtea situații care Într-adevăr inhibăinovația și creativitatea personalului didactic. Trebuie făcut, totuși, ceva mai mult decât până acum pentru a acorda profesorilor mai mult timp și o motivație mai stimulatoare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o clasificare aclasificărilor”, vom remarca, totuși, că unele sunt Înclinate să adopte, de exemplu,criterii externe organizării intime a actului instrucțional (ca cele de ordin istoric, sferă de aplicabilitate, natură a mijloacelor de Învățământ, organizare a muncii etc.), dar cele mai multe recurg la criterii interne (natura obiectivelor, tipurile deînvățare, gradul de activizare a operațiilor mintale, gradul de control și de independență acordat elevilor). Adeseori se dovedește insuficientă și concepția operației cu un singur criteriu de diferențiere. Întreaga discuție În jurul problemei clasificării scoate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățării (conversația de verificare). 2. Conversația euristică (socratică)tc "2. Conversația euristică (socratică)" Cea mai importantă și cea mai des Întrebuințată, rămâne conversația euristică. Ea reprezintă o modalitate aparte de Învățare prin descoperire. Specificul ei rezultă din faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin „a transmite” sau „a prezenta” noi cunoștințe, ci efectuând o activitate comună de gândire cu elevii săi, pe care Îi determină la un efort personal de căutare, de investigație Întreprinsă În sfera
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației" Concomitent cu reducerea frecvenței Întrebărilor de memorie, reproductive, În favoarea celor de gândire, este de dorit ca profesorul să creeze cât mai multe situații generatoare de Întrebări, de frământări, de căutări proprii la elevi; să recurgă la Întrebări-problemă, să inverseze procedeul sau perspectiva, Încurajând elevii să formuleze ei Înșiși Întrebări, să-și pună probleme. Pentru Înviorarea discuției se dovedește eficientă recurgerea la un material demonstrativ adecvat, util orientării atenției Înspre aspecte care suscită curiozitate și interes
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Transformarea aspectelor familiare ale problemei În ceva neobișnuit, ciudat, straniu. Ceea ce contează acum este distanțarea de aspectele obișnuite ale problemei, În vederea abordării Într-un mod nou a acesteia și ajungerea la soluții noi, originale, neașteptate. Este momentul În care se recurge din plin la analogii și metafore. 4) Dezbaterea soluțiilor. După ce grupul alcătuiește o listă cu toate ideile emise și le clasifică (după criterii precise, sugerate eventual de către profesor), acestea sunt supuse dezbaterii, analizei critice, evaluării, argumentării și contraargumentării. În Încheiere
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
expune segmentul cercetat; - după ce toate echipele Își expun rezultatele În plen, profesorului Îi revine obligația de a integra cele șase perspective Într-o expunere succintă; - după epuizarea activității, profesorul poate lansa, eventual, alte șase perspective pe aceeași temă sau poate recurge la un exercițiu de brainstorming,aplicabil unora sau tuturor celor șase perspective; - În finalul activității se poate aplica o probă cu șase itemi prin intermediul căreia să se sondeze gradul de Înțelegere și de Însușire a problemei puse În discuție. Se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În astfel de construcții coerente, fapt care cere un efort de ordonare sau ierarhizare a cunoștințelor, a ideilor de reținut. Este de ținut seama și de faptul că memoria este multiformă, ceea ce presupune că cel care studiază va trebui să recurgă la asocierea diferitelor forme de memorie (vizuală, auditivă, motrică). De exemplu, pentru a angaja memoria vizuală, va fi necesar ca elevul să execute mai multe scheme, crochiuri, tabele sinoptice; dacă dispune de o memorie auditivă - să citească cu voce tare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
afirmare a spiritului de creație și de anticipare a viitorului solicită, de asemenea, tot mai intensiv efortul de reflecție al omului modern. Astăzi, mai mult ca oricând În trecut, reflecția constituie o tehnică de acțiune mintală la care omul inteligent recurge În mod curent. În general, problemele complexe cer o capacitate superioară de reflecție și de sinteză. Aceeași realitate a zilelor noastre, cu supraabundența ei de informații și surse de comunicare tinde să creeze, oarecum, o situație paradoxală pentru mulți dintre
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
forma individuală de lucru, fie cea de echipă; - rezultatele observării (datele culese) se consemnează sistematic În caiete de observații (ca descripții verbale, schițe, desene completate pe eșantioane,fotografii etc.), În fișe speciale sau În protocoale; - pe parcursul observării, elevii urmează să recurgă la diverse operații deidentificare, de discriminare, de comparație (observarea prin opunere), de ordonare și clasificare etc.; - În partea finală, datele obținute se supun analizei și prelucrării, interpretăriiși explicației, construcției de raționamente etc., adică se ajunge În faza deducerii de la care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În procesul de ÎnvĂȚĂmânt" Contactul nemijlocit, senzorial cu realitatea stă la baza unei cunoașteri științifice progresive, hotărâtoare pentru formația spirituală de ansamblu a fiecărui individ. „O bună parte din științe și din matematică nu poate fi predată fără a se recurge la stimularea care include obiecte reale și evenimente.” (Gagné, 1975, p. 300) Dar, această cerință atât de stringentă nu poate fi realizată În toate situațiile de Învățare, În orice lecție. Nu Întotdeauna profesorul poate supune observației directe un obiect sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
macro și microuniversului, lucruri și fenomene care aparțin unor timpuri istorice, spații geografice Îndepărtate etc. despre care, În mod firesc, elevii nu pot să ia cunoștință În mod nemijlocit. În vederea depășirii, totuși, a acestor dificultăți, școala se vede nevoită să recurgă la substitutele realității, să se servească de diferite materiale și mijloace demonstrative În măsură să reprezinte, cu mai multă sau mai puțină fidelitate obiectele și fenomenele despre care elevii urmează să ia cunoștință. În câmpul observației, profesoruladuce, atunci, materiale Înlocuitoare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]