21,673 matches
-
criticile și ironiile pătimașului redactor-prim. Scriitorii care au publicat versuri și proză în A.l., alături de A. Bacalbașa, Tr. Demetrescu, A. Steuerman, I. Păun-Pincio, sunt Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Radu D. Rosetti, Virgiliu N. Cișman, G. Russe-Admirescu. Cronica dramatică este redactată mai ales de A. Bacalbașa. Odată cu retragerea acestuia din redacția „Adevărului”, încetează și apariția suplimentului literar. R.Z.
ADEVARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285189_a_286518]
-
Iași, Botoșani, Dorohoi, Suceava și profesor de istorie. Alegerea ca deputat de Botoșani în Camera legislativă (1870-1871) este punctul de vârf al carierei sale administrative și politice. A murit subit în drum spre mănăstirea Văratec. La Galați, A. ar fi redactat gazeta unionistă „Libertatea Dunării”, iar la Botoșani, ziarul democrat „Independentul” (1862), despre care s-au păstrat vagi informații, și „Terra de sus” (1866). Versurile, cu nimic relevabile, i-au apărut în „Steaua Dunării”, „Ateneul român” în „Lumina” lui B. P.
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
1895 și 26 mai 1897. După retragerea lui Anton Bacalbașa, conducerea părții culturale și literare a „Adevărului” i-a revenit lui C. Mille, care schimbă denumirea suplimentului din „Adevărul literar” în „Adevărul ilustrat”. Din 1 ianuarie 1897 publicația va fi redactată, ca și paginile literare ale „Adevărului”, de C. Bacalbașa. Spre deosebire de „Adevărul literar”, care era, datorită lui A. Bacalbașa, o revistă de atitudine, sub influența ideilor lui C. Dobrogeanu-Gherea și cu simpatii socialiste, A.i. este un observator independent al vieții literare
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
ultimii ani a fost și un director adjunct ceh, un om foarte capabil care a dispărut peste noapte de la Europa Liberă imediat ce Havel a luat puterea În Cehoslovacia, pentru că Havel i-a transmis imediat dosarul americanilor. La Departamentul cercetării se redactau un buletin săptămânal care se chema Free Europe Research Bulletin, În engleză, cu un capitol pentru fiecare țară a blocului comunist, și un raport zilnic, pe hîrtie verzuie sau pe hîrtie gălbuie, care se numea Daily Report. Îmi amintesc și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un raport zilnic, pe hîrtie verzuie sau pe hîrtie gălbuie, care se numea Daily Report. Îmi amintesc și acum de orele de insomnie și de tensiune prin care a trebuit să trec În primele săptămîni după angajare, obligat fiind să redactez acele documente Într-o engleză nu numai foarte bună, dar și tehnică și potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practică americanii. Ei sînt singurii cred..., alături de englezi, care excelează În această meserie a jurnalismului, mai bine decît germanii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui Virgil Ierunca. Acesta i-a propus lui Constantin Amăriuței să scoată Împreună o publicație literară. Acesta din urmă a fost de acord deoarece considera că, „pe vremea aceea, exilul nu cunoștea decît reviste «patriotice» (pentru a nu spune patriotarde) redactate În special de foști și prezenți legionari - divizați În tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, cîțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. În condițiile În care cei mai activi pe plan cultural au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a existat an școlar...” (p. 189) și „oficial erau ortodocși” (p. 342). În plus, În volum există o ciudată variație a transcrierii unor nume proprii: Meyendorff/Mayendorff, Barth/Bart sau Păcurariu/Păcuraru. Enumerarea unor astfel de greșeli ar putea continua. Redactat Într-un stil alert și tranșant, departe de maniera În care sînt scrise istoriile ecleziastice oficiale (cu multe aseptizări), volumul de memorii al fiicei marelui dogmatist se constituie Într-un inventar de binevenite rectificări ale scrierilor nu foarte documentate și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
SUA În România. O analiză lucidă a situației din țară, „Memorandumul” continua practic activitatea similară a autorului În timpul războiului, cînd destinatarul fusese mareșalul Ion Antonescu. Ce s-a Întîmplat după ce Mark Ethridge s-a Întors În Statele Unite și și-a redactat raportul către Departamentul de Stat? După cum am observat, americanii au plecat documentați la Conferința de la Moscova, În decembrie 1945. Raportul Ethridge și memorandumurile politice ale Departamentului de Stat au constituit fundamentul informațional al americanilor la Conferință. România (ca și Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
contribuie În bună măsură și la schițarea sumară a soluțiilor propuse, făcînd ca importanța demersului să se limiteze la nivelul diagnozei anunțate. Studiul are, de altfel, meritul de a fi, probabil, cel mai consistent și mai categoric de acest gen, redactat intenționat Într-un limbaj plasat În afara retoricii pedagogice tradiționale. Practic, se dorește o scrutare pertinentă, din afara sistemului, care să fisureze monopolul deținut de acest sistem asupra imaginii de sine. Se evită vehicularea unor proiecte noi cu ajutorul unor noțiuni vechi, de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
G. Ciprian, versiune rămasă în manuscris. Este autorul unor lucrări privitoare la relațiile polono-române, între care o carte de referință, apărută în Franța: Pologne et Roumanie. Aux confins deux des peuples et des deux langues (1938). În acest timp a redactat în limba polonă Istoria literaturii române de la începuturi până la 1938 (2600 de pagini), rămasă în manuscris. Cea mai fructuoasă etapă din activitatea sa este legată de cercetarea orizontului spiritual românesc. Reprezentativă în acest sens este lucrarea Pologne et Roumanie... Tema
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Revista focalizează varii zone de interes, deși puține rubrici sunt constante: cozeriile lui Ion Pas, „Eri...az...mâine”, semnată de Victor Eftimiu, „Foto și cinema”, „Pagina de șah”, „Jocurile «Magazinului»”, „Horoscop”, rubrica de artă plastică ținută de H. Blazian. Reportajele, redactate într-o manieră variată și inedită - consemnări burlești, fotografice, filosofice, literare ori sub forma notelor de călătorie -, sunt semnate de F. Brunea-Fox, Sandu Vornea, L. Miron, Margareta Nicolau, Nic. Constantin ș.a. M. reflectă caleidoscopic o lume preocupată să-și contureze
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
și Sasca Montană, iar din 1861 la Satu Nou. Nu se înțelege cu superiorii, și în 1869 se stabilește în Oravița, ca avocat. Aici, M., om cu o întinsă cultură, are prilejul de a impulsiona viața intelectuală a românilor. A redactat un „Calendar iulian-gregorian și poporal român” (1882, 1883), a publicat numeroase lucrări de etnografie și folclor în „Albina”, „Luminătoriul” și „Familia”, precum și în „Romänische Revue”. În 1890 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Prieten cu At. M. Marienescu
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
liceele agricole din Drăgănești-Vlașca, Turnu Măgurele, Roșiori de Vede, Alexandria și la Școala de Mecanici Agricoli din Brânceni (județul Teleorman) până în 1969, când se pensionează. A debutat cu versuri în 1932 la revista „Carnet literar” din Buzău. În 1934 a redactat împreună cu Silviu Roda revista „Foc tânăr”, apărută la Roman. Tot acum îl frecventează pe M. Blecher, care îl pune în legătură cu Sașa Pană. Se apropie mai mult de grupul de la publicațiile literare brașovene „Frize” și „Front literar”. A mai colaborat la
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
Anton Holban, C. Noica, Mircea Vulcănescu, N. Steinhardt, Petru Comarnescu, Petre Pandrea, Edgar Papu ș. a. La Botoșani, în 1928, editează publicația „Pământul”. Scrie în „Revista tinerimii” (Mihăileni), iar la „Credința” deține rubrica „Țintar” (1933-1937). De multe ori, sub pseudonime diferite, redacta în același număr de ziar sau de revistă o suită de articole. A colaborat la „Bilete de papagal”, „Caiet”, „Viața de azi”, „Bis”, „Vestea”, „Știrea”, „Informatorul”, „Convorbiri literare”, „Litere”, „Pământ bănățean”, „Azi” (unde a fost redactor), „Revista scriitoarelor și scriitorilor
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
uneori supralicitată. Ediția Documente literare junimiste (1973) include un număr mare de inedite provenind de la aceiași minori. La Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979), lucrare din a cărei comisie de coordonare și revizie a făcut parte, M. a redactat aproape toate articolele referitoare la societatea Junimea și la membrii acesteia, între care medalioanele despre Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, V. Pogor, Th. Rosetti, revista „Convorbiri literare”, junimism ș.a. Preocuparea față de Junimea provine din necesitatea de a încerca să explice mentalitatea
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
volume de la Batthyaneum. Autorul insistă asupra istoriei bibliotecilor particulare și de instituții din Transilvania, cu rezultate nu o dată înnoitoare. M. a pregătit, în colaborare cu Eva Mârza, și o ediție critică după Bibliografia lui Vasile Popp, prima bibliografie la români, redactată în deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea. SCRIERI: Cultura și învățământul (sec. XVI-XVIII), în Alba Iulia 2000, Alba Iulia, 1975; Psaltirea lui David cu calendar, București, 1977; Enlightement Books in Romanian Libraries in Transilvania from the Middle of
MARZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288050_a_289379]
-
lumii greco-latine pentru a contribui la promovarea clasicismului în România și familiarizarea marelui public cu universul Antichității. Bun cunoscător al epocii evocate, înzestrat cu intuiție istorică, cercetătorul preferă să confere un colorit viu expunerii, să întrebuințeze resursele fanteziei, nu să redacteze monografii erudite și aride, încărcate de aparat critic. Fără a falsifica cadrul istoric, el își dramatizează relatarea și o ornamentează cu descrieri plastice și portrete pregnante. Convins că apropierea de lumea veche este mereu benefică, redactează și volumul Răsfoind scriitorii
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
resursele fanteziei, nu să redacteze monografii erudite și aride, încărcate de aparat critic. Fără a falsifica cadrul istoric, el își dramatizează relatarea și o ornamentează cu descrieri plastice și portrete pregnante. Convins că apropierea de lumea veche este mereu benefică, redactează și volumul Răsfoind scriitorii clasici (1942), utilă introducere în civilizația antică. Evidențiază actualitatea creațiilor clasice prin studii cu tentă eseistică, privitoare fie la eternul omenesc al eroilor homerici sau la elementele de continuitate între dramaturgia lui Euripide și cea a
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
în povestele (basmele) românilor în „Albina” (1871-1874 ), sunt interpretate în sensul stabilirii a cât mai multe corespondențe între mitologia română și cea romană. Tot pentru afirmarea specificului național etnograful a preconizat ideea înființării unui muzeu al portului popular românesc. A redactat pentru Enciclopedia română, publicată de C. Diaconovici (I-III, 1898-1904), articolele Basm, Bradul mortului, Buzdugan, Dumnezeu după basmele române, Grădina în poveștile românești, Iorgovan, Mitologia. Prin colaborările sale la revistele din Ungaria, cu texte, studii și recenzii la lucrările de
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
mie. Alți colegi a căror influență se resimte În această lucrare sunt Ian Shapiro, John Merriman, Hal Conklin, Paul Landau, Enrique Meyer, Dimitri Gutas, Carol Rose, Ben Kiernan, Joe Errington, Charles Bryant și Arvid Nelson. Acesta din urmă, cercetător-invitat care redactează o teză privind silvicultura În Germania de Est, a reprezentat o nemaipomenită sursă de informații privind istoria silviculturii științifice În Germania. Masteranzii care au participat la seminarul meu despre anarhism și la cel ținut În colaborare - „Studiul comparativ al societăților
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cahiers de jalbe ce fuseseră pregătite pentru Adunarea Stărilor Generale chiar Înainte de Revoluție. Membrii celei de-a treia stări cereau În aceste documente unități de măsură egale (deși aceasta era departe de a fi principala lor revendicare), În vreme ce În jalbele redactate de cler și nobilime nu se spune nimic În această privință, ceea ce poate să Însemne că ei erau mulțumiți de această stare de lucruri. Următoarea petiție, provenită din Bretania, ilustrează modul În care cererea impunerii unor unități de măsură unitare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Este limpede că primele eforturi ale statului de a impune folosirea limbii franceze au avut drept scop lizibilitatea practicilor locale. Autoritățile insistau ca fiecare document (testament, contract de vânzare, de Împrumut sau de alt tip, titlu de proprietate) să fie redactat În franceză. Elaborate În limbile vernaculare locale, aceste documente ar fi fost opace pentru funcționarii trimiși de la Paris și practic imposibil de armonizat cu proiectele centrale de standardizare juridică și administrativă. Campania de centralizare lingvistică a avut un oarecare succes
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o bursă de studii; se întoarce în Europa, stabilindu-se la Madrid, unde se angajează ca funcționar la un hotel, apoi ca redactor la Radiodifuziunea Spaniolă și în cele din urmă va fi numit profesor la Școala Oficială de Jurnalism. Redactează, în franceză, romanul Dumnezeu s-a născut în exil, care va apărea în 1960, obținând un mare succes (după ce fusese respins de editurile Plon și Seuil) și fiind distins cu Premiul Goncourt. Mediile literare de extremă stânga de la Paris reacționează
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
nici o biografie romanțată, nici o vulgarizare a gândirii platoniciene, ci o nouă mărturie la dosarul întrebărilor majore pe care și le pune, pe care nu poate să nu și le pună omul contemporan. MONICA LOVINESCU Diversă ca expresie, ficțională și eseistică, redactată în patru limbi neolatine, încărcată de livresc și vertebrată în același timp de exil, ca topos fundamental, opera lui Vintilă Horia se alătură ilustrei triade a lui Mircea Eliade, Emil Cioran și Eugen Ionescu printr-o creație simptomatică pentru destinul
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
a disciplinei. Aceasta era și corolarul unei lucrări importante, Cuvente den bătrâni, fiind inclusă în tomul al treilea, intitulat Istoria limbei române. Venind în descendența eforturilor lui T. Cipariu, editează în Cuvente den bătrâni texte din secolul al XVI-lea redactate în românește, ale căror caracteristici sunt semnalate și studiate analitic, spre a servi la definirea diacronică a structurii lexico-gramaticale a limbii. Dacă în primul tom (Limba română vorbită între 1550-1600) publică și comentează mai ales texte neliterare (zapise oficiale și
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]