11,435 matches
-
o organizație sunt cele care induc cultura organizațională, ar trebui evaluate convingerile subiective, „însușirile inconștiente”, atitudinile, așteptările și alte fenomene observabile, ce sunt în legătură cu eroii, riturile, ritualurile și normele comportamentale. Trebuie recunoscut însă că o „măsurare” conține elemente de ambiguitate, relevate de altfel de numeroasele dezbateri pe această temă. Rolul inconștientului individului și unicitatea organizației evidențiază natura subiectivă, unică, interactivă și nestandardizată a culturii organizaționale. În plus, există o deosebire de perspectivă între abordările din interiorul organizației și cele din afara sa
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
măsoară un număr de valori, considerate de creatorii tehnicii respective ca fiindu-i asociate. Unele se consideră că au un succes mai mare, altele creează anumite rețineri în utilizare. Oricum, rezultatele se cer a fi atent interpretate în lumina pericolelor relevate de observațiile anterioare. Câteva dintre cele mai cunoscute tehnici, considerate ca fiind mai reușite și selectate într-o lucrare de sinteză de Rousseau (1990), ar fi următoarele: 1. Organizational beliefs questionnaire conține 50 de întrebări, fiind focalizat asupra unui număr
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
organizației. Printre acestea se numără: munca, inovația, atenția la detalii, valorile membrilor organizației, dar și tipul de management sau filosofia organizației; 2. Corporate culture survey constă într-un chestionar cu 20 de itemi, ce măsoară patru tipuri de convingeri organizaționale, relevate de Deal și Kennedy (1982), în asociere cu valorile, eroii, tradițiile și rețeaua culturii organizaționale; 3. Culture gap survey măsoară normele comportamentale ale organizației utilizând patru subscale - suportul ca sarcină, inovația ca sarcină, relațiile sociale și libertatea personală - care reflectă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cultura organizațională, cultivându-și elementele distinctive, fără să mai conteze tipul de strategie generică urmată. Excepția o constituie firmele care copiază, la limita (sau în afara) legalității, produse și procese ori practică procedee neloiale sau ilegale. Reperele teoretice asociate culturii organizaționale relevă importanța sa în edificarea unei strategii, dar și dificultatea gestionării ei în scopul obținerii unor rezultate favorabile în concordanță cu performanța economică dorită. Această dificultate induce costuri deosebit de mari în bani și timp, fără a exista certitudini în privința rezultatelor. Acestea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1, iar limitele extreme sunt fixate pe o scară logaritmică. e) Este posibil ca anumite afaceri reprezentate să fie poziționate la marginea caroiajului sau, în mod excepțional, în afara acestuia, ceea ce ar părea destul de ciudat. Multe dintre particularitățile de operaționalizare sunt relevate de situațiile reale în care este necesară aplicarea acestei matrice. O anumită abilitate este necesară pentru realizarea segmentării firmei în afaceri sau familii de produse care se pot fi gestiona ca entități independente și care sunt compatibile cu realitatea segmentării
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de sursele interne. Prima barieră în utilizarea acestor surse o constituie obținerea unei aprobări din partea managementului organizației alese pentru realizarea studiului, excluzând o abordare în care să se utilizeze „informații gri” ori să se recurgă la practici ilegale. Bariera menționată relevă imediat o serie de probleme care se înmulțesc rapid, combinându-se cele de natură tehnică și organizațională cu cele asociate unui tip de mentalitate sau unui stil de management. O organizație mare complică suplimentar lucrurile și este posibil ca pentru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unui stil de management. O organizație mare complică suplimentar lucrurile și este posibil ca pentru obținerea unor informații interne, în mod evident de natură benignă, să fie necesară aprobarea executivului cu gradul cel mai înalt sau chiar a proprietarului, ceea ce relevă o deficiență de organizare sau o percepție deformată a problemei. Aici apare o primă dificultate pentru că acești oameni sunt greu de abordat din cauza unor filtre ierarhice, ca și a lipsei timpului personal necesar pentru a fi implicați într-o astfel
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sesizată necesitatea transmiterii unui astfel de mesaj constituit dintr-un studiu de caz, ignorându-se atât mediul de afaceri, cât și tineretul studios. Fără a se lua în considerare posibilele disfuncționalități ale managementului unor organizații, problematica informațiilor interne benigne poate releva o atitudine de desconsiderare a mediului și, în special, a populației locului în care operează organizația. Faptul poate trăda o poziție de negare completă a oricărei responsabilități sociale a organizației. La polul opus se situează organizații care înțeleg necesitatea transmiterii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
condițiile materiale de bază pentru desfășurarea activității în bune condiții. De exemplu, echipamentul de protecție și de lucru este de cea mai bună calitate, iar „moda” tichetelor de masă a fost rapid trecută în practică. Programul de lucru al executivilor relevă că există o dedicare semnificativă. II.7. Finanțeletc "II.7. Finanțele" Lucrurile interesante legate de Metabras sunt relevate de analiza situației financiare (vezi tabelul II.1). Firma arată un trend pozitiv al cifrei de afaceri, cu creșteri semnificative la indicatorii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
este de cea mai bună calitate, iar „moda” tichetelor de masă a fost rapid trecută în practică. Programul de lucru al executivilor relevă că există o dedicare semnificativă. II.7. Finanțeletc "II.7. Finanțele" Lucrurile interesante legate de Metabras sunt relevate de analiza situației financiare (vezi tabelul II.1). Firma arată un trend pozitiv al cifrei de afaceri, cu creșteri semnificative la indicatorii valorici corectați, ceea ce sugerează, chiar și cu o corecție legată de creșterea prețurilor în valoare absolută, că există
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
modestă a personalului de aproximativ 60 de oameni, iar 1999-2006 constituie „decolarea” activității, caracterizată printr-o „foame de personal” și adăugarea anuală a mai multor zeci de angajați, media fiind de peste o sută anual (vezi figura III.2). Ultima perioadă relevă necesitatea unui personal în consonanță cu maturizarea firmei, ceea ce înseamnă că se caută competențe funcționale comune și speciale impuse de un grup ce operează pe mai multe segmente de mare dinamicitate. În aceste condiții, recrutarea și selecția devin deosebit de importante
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
calitate”. Această strategie a apărut timp de un deceniu ca fiind de natură emergentă, pentru că anumite tipuri de lucrări de înaltă tehnicitate au impus furnizori de înaltă calitate. Azi, calitatea, ca element de diferențiere și de imagine a grupului, este relevată ca o constantă de bază prin portofoliul de furnizori stabili, ca și prin lista de referințe. Presiunea furniturilor cu cost redus este semnificativă, dar deocamdată nu există semne că s-ar renunța la abordarea care a intrat în tradiție. Se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
paliere de acțiune corespunzătoare fiecărei priorități, cu Ținte exprimate clar sub formă numerică și cu direcții de acțiune corespunzătoare, la nivel de stat membru. Toate acestea au fost reunite În Strategia Europa 2020. Studiul comparativ al acestor strategii ne poate releva multe aspecte care pot duce la Înlăturarea greșelilor făcute și la Îmbunătățirea punctelor tari, cu scopul de a Înțelege că, În situații date, putem Învăța și din eșecuri. Efectul bun al acestui duș rece a fost regândirea strategiei de dezvoltare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
garanția că enunță ceea ce este, întemeiată în propria definiție. În cealaltă, falsul poate fi enunțat, „nivelul” conștiinței l-a realizat, dar a pierdut spontaneitatea unui contact nemijlocit și intuitiv cu realul și, implicit, garanția întemeierii absolute a tot ceea ce cunoaște. Relevând incompletitudinea fundamentală a celor două modele, putem înțelege de ce, în textele maturității, Platon propune sinteza lor. Această „cădere” în odiseic care pare să opună, astfel, condiția umană unei condiții a personajului mantic inspirat de zei stă la baza unor analogii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de străină ar fi ea de erotica noastră, nu se află nimic morbid”. Un repede rezumat, acum, al demistificării progresive a iluziilor iubirii poate arăta astfel: - numai iubirea produce virtutea (Phaidros, Pausanias); - comuniunea îndrăgostiților e cosmică (Eryximachos); - îndrăgostiților li se relevă natura lor primară (Aristofan); - iubirea nu e un vis de fericire (Agathon); - îndrăgostitul filosof are acces, prin iubire, la realitățile ultime (Diotima). Pe Socrate nu-l interesează în mod deosebit lumea promisă de Diotima; iubirea este, pentru el, vorba lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
culturii ideaționale. Au existat voci care, încercând să nuanțeze chestiunea, au făcut opinie separată. Bergson vorbește de un rol „biologic” al imaginației. El vede în „funcția fabulatorie” o reacție a naturii contra puterii dizolvante a inteligenței. Psihanaliza (Freud și Jung) relevă rolul de factor de echilibru psihosocial pe care îl joacă imaginația simbolică. Totuși, aceste voci se aud greu din mijlocul corului majoritar iconoclast care cere la unison dezafectarea „muzeului imaginar” (Malraux) care rămâne în viziunea lor un potențial de entropie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea și comportamentul său caracteristic”. Deși faptele de conduită ale unei persoane prezintă o anume variabilitate situațională, pe termen lung, observația ne furnizează un cadru relativ stabil, unitar, de așteptare și interpretare, relevă anumite invariante. Trăsătura psihică este conceptul ce evidențiază aceste însușiri sau particularități relativ stabile ale unei persoane sau ale unui proces psihic. În plan comportamental, o trăsătură este indicată de predispoziția de a răspunde în același fel la o varietate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor stereotipuri evaluative) se transformă într-o grilă de observare și interpretare a tuturor comportamentelor ulterioare ale cuiva. Pentru a înțelege aceste inconsecvențe în aprecierea personalității celuilalt, sau a propriei persoane, trebuie să avem în vedere și complexitatea situațiilor ce relevă în aparență aceeași trăsătură, precum și libertatea de decizie comportamentală pe care situațiile o permit. În situații simple, obișnuite, toți putem fi calmi; când însă determinanții situaționali sunt foarte puternici, aceștia declanșează emoții atât la persoanele puțin anxioase, cât și la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
autenticitatea reacțiilor persoanei. Când se pune problema cunoașterii trăsăturilor de caracter, de exemplu, subiecții activează mecanisme de apărare, etalează doar aparențe în spatele cărora ascund trăsăturile autentice. Pentru evitarea acestor neajunsuri s-au înregistrat reacțiile subiecților în situații imaginate, pentru a releva aspecte ale personalității fără ca aceștia să conștientizeze scopul urmărit. În acest fel au apărut și s-au dezvoltat testele proiective, majoritatea bazându-se pe concepții psihanalitice. Dar și aceste instrumente prezintă dezavantaje, deoarece trebuie demonstrată corespondența dintre manifestările subiecților în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice ale delincvenților cu teste de personalitate (de exemplu, T.A.T., testul de frustrație al lui S. Rosenzweig etc.) a relevat faptul că foarte mulți dintre minorii delincvenți testați au dat răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă a acestora față de reguli (norme, cerințe) și față de ceilalți din jur (Cristescu, M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rezista la această discuție imaginată, definitiva textul și-l trimitea efectiv prin poștă, așteptând confirmarea ipotezelor sale. Nivelul acestei dezbateri mentale, interioare, depinde mult de nivelul discuțiilor la care adolescentul și apoi tânărul participă în mod efectiv. Importanța ei este relevată și de ponderea semnificativă pe care o au seminariile, conferințele, congresele în viața științifică. 4. Formele gândirii privite din punct de vedere psihologictc "4. Formele gândirii privite din punct de vedere psihologic" A. Nevoile adaptării individului creează tendința unificării, grupării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obligativitatea asimilării conținuturilor învățământului în unități temporale unice pentru toți elevii, ignorându-se dificultățile pe care le întâmpină cei cu ritmuri mai lente. • Diferențele semnificative existente între profesori și chiar școli în ceea ce privește natura și nivelul exigențelor cognitive manifestate față de elevi (relevate cu ocazia transferului voluntar sau forțat al unui elev de la o școală sau clasă la alta, de la un profesor la altul). • Abordările educative de tip exclusiv frontal, care acordă prioritate clasei sau obiectivelor generale ale predării, dar nu și particularităților
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
puține lucruri concrete pentru amenajarea grupului ca mediu de învățare, mulțumindu-se să studieze interacțiunea elevilor în afara lecției propriu-zise și să proclame influența decisivă a climatului afectiv din clasă asupra performanțelor individuale. Numai în ultimul sfert de veac cercetătorii au relevat eficiența deosebită a grupurilor de elevi ce îndeplinesc o sarcină de învățare comună și au trasat liniile după care poate fi proiectată funcționarea unor astfel de grupuri cooperative. Scopurile grupului-clasă pot fi structurate în mai multe maniere, fiecare din acestea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlară au alt stil de a interacționa cu elevii și altă manieră de a structura realizarea sarcinilor școlare decât titularii celorlalte materii de învățământ.) O dovadă în acest sens o furnizează un studiu al lui Mugny și Perez (1996) care relevă că două categorii de subiecți cu care se lucrează, profesorii și studenții-viitori profesori, apreciază la fel nivelul de inteligență al unor copii cu note mari la matematică, dar că în privința inteligenței copiilor cu eșec la matematică, opiniile diferă; profesorii inferează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativ este un produs de excepție al proceselor și structurilor curente, cercetarea ei izolată nu pare a fi o necesitate; f) abordările unidisciplinare ale creativității tind să confunde un aspect parțial al creativității cu fenomenul în ansamblu, de cele mai multe ori relevând o viziune limitată asupra creativității și percepția că sfera ei nu este atât de cuprinzătoare ca în realitate. În capitolul de față, vom dezbate cele șase obstacole și în timpul analizei vom lua în considerare șase abordări sau paradigme care au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]