KorAP: Find »[drukola/base=rezecție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...141 142 143 ...154 >

3,828 matches

Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

planuri anatomice;- tratamentul medicamentos cu antibiotice, sulfamide, antiinflamatorii se face în continuare conform rezultatelor bacteriologice și antibiogramelor obținute din produsul patologic recoltat intraoperator prin puncția abcesului, modalitatea cu cea mai mare fiabilitate. Față de celelalte metode chirurgicale utilizate cum ar fi: rezecția pulmonară, puncția trans-parietală a abcesului, drenajul percutanat al abcesului, marsupializarea, excizia abcesului și procedeul nostru prin „aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie de avantaje:- evită pericolul vital al rezecției pulmonare („frozen hilum”), accidentele hemoragice frecvente, evoluția dificilă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Față de celelalte metode chirurgicale utilizate cum ar fi: rezecția pulmonară, puncția trans-parietală a abcesului, drenajul percutanat al abcesului, marsupializarea, excizia abcesului și procedeul nostru prin „aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie de avantaje:- evită pericolul vital al rezecției pulmonare („frozen hilum”), accidentele hemoragice frecvente, evoluția dificilă postoperatorie, mai ales la cazurile la care probele respiratorii contraindică rezecția;- respectă parenchimul pulmonar, pe care rezecția pulmonară îl sacrifică și din care o parte mai este încă funcțională sau recuperabil prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
excizia abcesului și procedeul nostru prin „aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie de avantaje:- evită pericolul vital al rezecției pulmonare („frozen hilum”), accidentele hemoragice frecvente, evoluția dificilă postoperatorie, mai ales la cazurile la care probele respiratorii contraindică rezecția;- respectă parenchimul pulmonar, pe care rezecția pulmonară îl sacrifică și din care o parte mai este încă funcțională sau recuperabil prin pneumoplicatură și terapia antiinfecțioasă postoperatorie susținută;- efectuându-se în pleură liberă permite inventarierea corectă a leziunii (întindere, volum, vecinătăți

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie de avantaje:- evită pericolul vital al rezecției pulmonare („frozen hilum”), accidentele hemoragice frecvente, evoluția dificilă postoperatorie, mai ales la cazurile la care probele respiratorii contraindică rezecția;- respectă parenchimul pulmonar, pe care rezecția pulmonară îl sacrifică și din care o parte mai este încă funcțională sau recuperabil prin pneumoplicatură și terapia antiinfecțioasă postoperatorie susținută;- efectuându-se în pleură liberă permite inventarierea corectă a leziunii (întindere, volum, vecinătăți periculoase);- evită pericolul diseminării intrapleurale și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
diagnostic bacteriologic cu un tratament medicamentos corespunzător și eficient post-operator;- permite rezolvarea cavității intrapulmonare restante după puncția abcesului, care se vindecă rapid, practic bolnavul plecând de pe masa de operație cu cavitatea supurată desființată; ceea ce la celelalte procedee „minore” care evită rezecția pulmonară (puncția repetată percutanată și drenajul percutanat al abcesului) se obține numai în câteva săptămâni de tratament;- față de procedeul prin „aplatizare-plicaturare” prezintă avantajul că, prin puncție aspirativă-lavaj în circuit închis, evită momentul „aplatizării”, timp operator în care cavitatea abcesului larg

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
de Hodder și colab. (Shields, 2006) termenul se referă la o dilatație anormală și permanentă a căilor aeriene subsegmentare [90]. Istoricul bronșiectaziilor merge în paralel cu cel al chirurgiei toracice după cum a fost subliniat de Lindskog, 1986) [70]. Tehnicile de rezecție segmentară s-au dezvoltat într-o mare măsură datorită acestei entități. Descrierea în detaliu a anatomiei segmentare de către Cordier și Cabrol (Les pédicules segmentaires des poumons - Editura L’expansion scientifique française, Imprimerie Wallon, Vichy, vol. I, 1952, vol. II, 1955

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
la cei cu colită cronică ulcerativă. Legăturile între afecțiuni includ: infiltrarea căilor aeriene cu celule efectoare imune cum ar fi limfocitele, o creștere a activității autoimune ca și parte a afecțiunii preexistente și complicații ale tratamentelor imunomodulatoare [26, 31, 68]. Rezecția intestinală nu ameliorează simptomele respiratorii și poate chiar agrava bronșiectaziile. Bronhodilatatoarele și medicația inhalatorie corticosteroidiană pot reduce simptomele. Deficitul de α-1 antitripsină În deficitul de alfa-1 antitripsină s-a raportat apariția bronșiectaziilor în absența emfizemului. Totuși, într-un studiu efectuat

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
sunt consecința pneumoniilor recidivante, localizate și persistente. Acest teritoriu pulmonar este exclus, în final, atât ventilației cât și perfuziei. El este sediul acelor anastomoze dintre arterele bronșice și arterele pulmonare responsabile de scăderea oximetriei periferice și de normalizarea acesteia după rezecția pulmonară. Complicația cea mai de temut a bronșiectaziei în perioada actuală este insuficiența respiratorie urmată de cordul pulmonar cronic, la care se ajunge atunci când bronșiectazia este difuză sau a devenit difuză prin evoluția ei [44]. În concluzie, evoluția bronșiectaziilor depinde

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
bune s-au obținut și prin tratamente alternative ce obțin o imunomodulare demonstrată cantitativ prin studii cuantificabile cu Isorel (Iscador), Thuja, Silicea. Tratamentul chirurgical Tratamentul chirurgical se aplică astăzi numai după o analiză aprofundată a fiecărui bolnav în parte [107]. Rezecția pulmonară are astăzi indicații mult mai restrânse decât la începutul antibioterapiei, deoarece posibilitățile actuale ale terapiei medicale și profilaxia antiinfecțioasă pot menține sub control majoritatea cazurilor. Chimioterapia actuală este eficientă și poate preveni complicațiile. În al doilea rând, multe cazuri

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Unele dilatații bronșice considerate lipsite de importanță și nerezecate împreună cu leziunile principale au devenit după câțiva ani sediul unor supurații la fel de incomodante ca și acelea care au impus intervenția chirurgicală. În practica chirurgicală este cunoscută și situația inversă, când după rezecția unui focar principal, celelalte regresează, uneori până la remisiune completă. Din aceste motive, rezecția pulmonară efectuată trebuie să fie în același timp economică și suficientă. Exereza pulmonară nu trebuie să îndepărteze teritorii sănătoase sau recuperabile, dar nici nu trebuie să lase

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
devenit după câțiva ani sediul unor supurații la fel de incomodante ca și acelea care au impus intervenția chirurgicală. În practica chirurgicală este cunoscută și situația inversă, când după rezecția unui focar principal, celelalte regresează, uneori până la remisiune completă. Din aceste motive, rezecția pulmonară efectuată trebuie să fie în același timp economică și suficientă. Exereza pulmonară nu trebuie să îndepărteze teritorii sănătoase sau recuperabile, dar nici nu trebuie să lase pe loc teritorii bolnave sau irecuperabile funcțional. Aceste teritorii lăsate pe loc constituie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
baza anatomică a viitoarelor „recidive”. Bolnavul pleacă de fapt cu „recidiva” de pe masa de operație. c. Plămân restant suficient pentru a asigura postoperator nevoile funcționale vitale. Valorile predictive pentru fiecare bolnav în parte se pot stabili prin scintigrafii cuantificate. După rezecția pulmonară, oximetria bolnavului se poate îmbunătăți atunci când se îndepărtează un teritoriu de șunt între arterele pulmonare și arterele bronșice. d. Gravitatea bolii evidențiată prin eșecul demonstrat al tratamentului medical ce nu a putut ține sub control boala cel puțin 12

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
practicată de echipa noastră cu Tachocomb. Procentul bolnavilor care se încadrează în condițiile enunțate mai sus este relativ mic. Marea majoritate a bolnavilor au indicația de tratament medical și un număr de bolnavi sunt irecuperabili datorită unor multiple contraindicații operatorii. Rezecția pulmonară cea mai practicată astăzi este lobectomia. Pneumonectomia pentru bronșiectazie se practică relativ rar astăzi, la bolnavii cu „plămân distrus” bronșiectatic. Segmentectomiile reglate și plurisegmentectomiile au fost larg practicate în anii ’60-’70 când au fost foarte „la modă”. O

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
caracterizat prin: afebrilitate, absența expectorației, creștere în greutate, corectarea anemiei și a proteinemiei, existența a cel puțin 1-2 antibiotice de rezervă. Kutlay și colab. și-au prezentat experiența obținută în cazul unui lot de 166 pacienți care au fost supuși rezecției pulmonare pentru bronșiectazii. Lotul includea 92 femei și 74 bărbați, vârsta medie fiind de 34,1 ani (limite 7 și 70 ani). Simptomele includeau tusea (100%), expectorația de spută purulentă (81%), sputa cu halenă fetidă (66%) și hemoptizia (21%), cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
de drojdie la temperatura corpului. Fungii oportuniști sau secundar patogeni sunt: Cryptococcus neoformans, Torulopsis glabrata, specii de Candida, Mucor și Aspergillus. Rolul chirurgului toracic în managementul micozelor pulmonare este în general diagnostic, însă există anumite situații în care chirurgia de rezecție are indicație terapeutică, iar terapia medicamentoasă este adjuvantă [35, 40]. HISTOPLASMOZA Histoplasmoza este infecția fungică produsă de Histoplasma capsulatum. Acesta este un fung dimorf, fiind prezent sub formă micelială liber în natură și sub formă de drojdie la temperatura corpului

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
de obicei histoplasmomul prezintă calcificări. Același aspect imagistic este dat însă și de coccidioidomicoză și, mult mai frecvent în țara noastră, de tuberculoză (tuberculomul). Diagnosticul de granulom poate fi afirmat prin biopsie transbronșică sau prin puncție-biopsie percutană. Nodulul pulmonar impune rezecția chirurgicală pentru stabilirea diagnosticului de leziune și pentru excluderea diagnosticului de malignitate (vezi capitolul Nodulul pulmonar solitar). Este recomandat abordul miniinvaziv: chirurgie toracoscopică sau chirurgie toracică video-asistată ori de câte ori este posibil. Tratamentul antifungic nu este necesar în histoplasmom. Granulomul mediastinal și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
adenopatii mediastinale metastatice, limfoame. Pentru excluderea malignității diagnosticul histologic se obține prin mediastinoscopie (cervicală anterioară Carlens), mediastinotomie anterioară (Chamberlain) cu sau fără mediastinoscopie, chirurgie toracoscopică, chirurgie toracică video-asistată sau chiar prin toracotomie. Atunci când diagnosticul este cert se instituie tratament antifungic. Rezecția chirurgicală a granuloamelor mediastinale este practicată la pacienții simptomatici în cazul eșecului tratamentului antifungic. Scopul chirurgical este acela de a exciza granulomul, chiar dacă doar parțial, lăsând pe loc capsula. Intervenția chirurgicală este dificilă datorită inflamației intense și a aderențelor care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
venei cave superioare se poate realiza cu venă safenă spiralată sau cu proteză de Gore-Tex sau PTFE [17, 18, 25, 28]. Stentarea intraluminală este o opțiune care se însoțește de morbiditate scăzută. Dispneea sau hemoptiziile pot necesita în cazuri selecționate rezecții pulmonare - lobectomii, eventual cu rezecții bronhoplastice sau bronhoanastomoze; aceste intervenții chirurgicale sunt paleative și ameliorează simptomatologia, însă rata mortalității este mare - 25% [45]. Bronholitiaza Reprezintă o complicație a vindecării prin calcificare a leziunilor granulomatoase din parenchimul pulmonar și din ganglionii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
realiza cu venă safenă spiralată sau cu proteză de Gore-Tex sau PTFE [17, 18, 25, 28]. Stentarea intraluminală este o opțiune care se însoțește de morbiditate scăzută. Dispneea sau hemoptiziile pot necesita în cazuri selecționate rezecții pulmonare - lobectomii, eventual cu rezecții bronhoplastice sau bronhoanastomoze; aceste intervenții chirurgicale sunt paleative și ameliorează simptomatologia, însă rata mortalității este mare - 25% [45]. Bronholitiaza Reprezintă o complicație a vindecării prin calcificare a leziunilor granulomatoase din parenchimul pulmonar și din ganglionii mediastinali. Leziunea calcificată poate exercita

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
antifungic nu are indicație. Înlăturarea bronholitului se poate realiza prin bronhoscopie (extragere cu pensa, fragmentare laser, cateter cu balonaș) sau chirurgical. Indicațiile intervenției chirurgicale sunt: hemoptizia, tusea persistentă, stenoza bronșică, supurațiile pulmonare cu distrucție parenchimatoasă, bronșiectaziile, lipsa diagnosticului. Au indicație rezecțiile bronșice bronhoplastice sau bronhoanastomoze cu sau fără rezecții de parenchim pulmonar, conservând la maxim parenchimul pulmonar neafectat [66]. Hemoptiziile masive reprezintă urgențe chirurgicale. De asemenea, fistulele bronho-esofagiene și aorto-traheală impun tratamentul chirurgical specific de urgență. Pericardita După un episod de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
realiza prin bronhoscopie (extragere cu pensa, fragmentare laser, cateter cu balonaș) sau chirurgical. Indicațiile intervenției chirurgicale sunt: hemoptizia, tusea persistentă, stenoza bronșică, supurațiile pulmonare cu distrucție parenchimatoasă, bronșiectaziile, lipsa diagnosticului. Au indicație rezecțiile bronșice bronhoplastice sau bronhoanastomoze cu sau fără rezecții de parenchim pulmonar, conservând la maxim parenchimul pulmonar neafectat [66]. Hemoptiziile masive reprezintă urgențe chirurgicale. De asemenea, fistulele bronho-esofagiene și aorto-traheală impun tratamentul chirurgical specific de urgență. Pericardita După un episod de histoplasmoză acută se poate dezvolta pericardita lichidiană, ca

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
indicații limitate: cavitățile cu pereți groși care nu au răspuns la două cure de antifungice [40] și hemoptiziile la care nu se poate realiza embolizare arterială bronșică; dealtfel în majoritatea cazurilor pacienții nu prezintă rezerve funcționale care să permită o rezecție pulmonară [35]. Histoplasmoza diseminată progresivă Reprezintă infecția fungică oportunistă (primară, reinfecție sau reactivare) a unui organism imunodeprimat; apare de obicei la pacienții cu limfom Hodgkin, la cei cu terapie imunosupresoare, la transplantați și, mai ales, la pacienții HIV-pozitivi. Simptomatologia este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
rolul de a stabiliza pacientul până la momentul operator. În principiu indicațiile tratamentului chirurgical sunt: 1. hemoptiziile recurente; 2. hemoptiziile masive; 3. tuse cronică asociată simptomelor generale; 4. infiltrat progresiv în jurul aspergilomului; 5. formațiune pulmonară de etiologie neprecizată [35]. Se practică rezecție pulmonară în țesut sănătos, conservând la maximum parenchimul pulmonar neafectat. Pot fi practicate rezecții pulmonare atipice, segmentectomii, lobectomii [52], chiar pneumonectomii. La pacienții cu aspergilom complicat se recomandă acoperirea bontului bronșic cu un lambou tisular pediculat (grăsime pericardică, pericard, pleură

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
1. hemoptiziile recurente; 2. hemoptiziile masive; 3. tuse cronică asociată simptomelor generale; 4. infiltrat progresiv în jurul aspergilomului; 5. formațiune pulmonară de etiologie neprecizată [35]. Se practică rezecție pulmonară în țesut sănătos, conservând la maximum parenchimul pulmonar neafectat. Pot fi practicate rezecții pulmonare atipice, segmentectomii, lobectomii [52], chiar pneumonectomii. La pacienții cu aspergilom complicat se recomandă acoperirea bontului bronșic cu un lambou tisular pediculat (grăsime pericardică, pericard, pleură mediastinală, mușchi intercostal, epiploon) pentru prevenția fistulei bronșice. La acești pacienți se poate chiar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
atipice, segmentectomii, lobectomii [52], chiar pneumonectomii. La pacienții cu aspergilom complicat se recomandă acoperirea bontului bronșic cu un lambou tisular pediculat (grăsime pericardică, pericard, pleură mediastinală, mușchi intercostal, epiploon) pentru prevenția fistulei bronșice. La acești pacienți se poate chiar evita rezecția pulmonară și se poate practica plombajul cavității (cavernostomie) cu pedicul muscular [35], cavernoscopia cu îndepărtarea micetomului [58]; ca ultimă soluție chirurgicală este încă citată în literatură și utilizată toracoplastia [43]. Dacă analiza anatomopatologică descrie invazia pulmonară micelială se va iniția

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]