5,505 matches
-
imaginii de sine. Aceste criterii generale ale tulburărilor de personalitate, pe care le conceptualizează și le relevă TCI, se suprapun cu cele precizate în DSM-IV, nuanțându-le. Criterii pentru tulburarea de personalitate (după Cloningeră Un model (patternă durabil de răspunsuri rigide la experiențe, ce duce, încă din adolescență, la comportament disfuncțional în relațiile sociale, la sentimente și gânduri maladaptative, concretizate în cel puțin doi dintre cele patru trăsături de mai jos, fiecare din aceștia având cel puțin trei itemi bifați. Tabelul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2. Axele ortogonale ale lui Bakan (după Wigginsă Figura 6.3. Circumplexul epitetelor interpersonale (după Wigginsă Un om poate fi caracterizat prin valori mai mari sau mai mici în toate cadranele. Aceste variante pot developa destul de bine persoana cu trăsături rigide și maladaptative, deci cu o tulburare de personalitate. Circumplexul de mai sus și variantele sale nu acoperă însă tot spectrul atitudinilor și comportamentelor interpersonale posibile. Lipsesc cele ce caracterizează hiperexpresivitatea, impulsivitatea sau atitudinea rigidă sau oscilantă a obsesivului. Din cei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
developa destul de bine persoana cu trăsături rigide și maladaptative, deci cu o tulburare de personalitate. Circumplexul de mai sus și variantele sale nu acoperă însă tot spectrul atitudinilor și comportamentelor interpersonale posibile. Lipsesc cele ce caracterizează hiperexpresivitatea, impulsivitatea sau atitudinea rigidă sau oscilantă a obsesivului. Din cei cinci factori ai FFM se consideră că doar doi sunt bine reprezentați de CIP: extroversia și agreabilitatea. Totuși, multe tipuri de tulburări de personalitate au putut și pot fi bine descrise prin CIP (SIM
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pasiv-agresivăă. Concepția lui Millon privitoare la tulburările de personalitate e una eclectică, pe care autorul o plasează într-o înțelegere „evoluționistă” a personologiei. Tulburările de personalitate s-ar cere înțelese și comentate nu din perspectiva unei unice teorii sau doctrine rigide, ci în cadrul unui „program de cercetare” asupra personalității, deschis mai multor conceptualizări. Millon recomandă să se folosească nu doar definiții operaționale, care vizează entități ce se cer măsurate, ci și „concepte deschise”. Persoana e concepută ca dezvoltându-se în stadii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de teoria circumplexului, sunt puse alături de alte manifestări psihice, fără diferențiere. Nu e comentată stima de sine scăzută sau crescută. În sfârșit, nu sunt reliefate acțiunile care implică moralitate, responsabilitate, discernământul, culpa, generozitatea. În doctrina psihanalitică, pe cât e ea de rigidă și generalizatoare, este loc pentru eu, sine, impulsuri, tendințe, reflectarea altora în sine prin introjecția normativității sociale reprezentată de supra-eu. Aceasta conduce la conflict intrapsihic. Concepția lui Livesley, a lui Millon și, până la un punct, chiar circumplexul interpersonal, fac loc
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
MCMI, MMPI, SNAP. Cercetările cu aceste instrumente susțin ideea că atât personalitatea normală cât și cea anormală sau tulburările psihopatologice sunt fundamentate în aceleași structuri subiacente. Evident, e vorba de o perspectivă largă și complexă ce încearcă să depășească limitele rigide ale actualelor constructe nosologice categoriale de pe Axa I și II, bazându-se pe cercetări empirice, cu instrumente de investigare standardizate și validate. Au fost avute în vedere entitățile deja menționate: tulburările afective, anxioase, dependența de substanțe și tulburările de conduită
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în stilul de manifestare a tulburărilor de personalitate, pe baza căreia acestea sunt împărțite în categorii tipologice. Există însă și un plan general care definește și întreține tulburările de personalitate și care se referă la atitudinile și conduitele disfuncționale, maladaptative, rigide, în raport cu variate circumstanțe. O problemă pe care cercetările empirice urmează a le clarifica este dacă cei diagnosticați cu tulburări de personalitate la o anumită vârstă își păstrează rigid, de-a lungul vieții, în aceeași măsură deficiența de raportare interpersonal-socială și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cea care derivă din exemplul altora, din perceperea reușitelor și eșecurilor, suferințelor și bucuriilor celorlalți, sau ar asimila exclusiv exemplele negative, cele care întrețin și exagerează felul lor distorsionat de a fi și a se comporta, devenind astfel tot mai rigid și inflexibil (CASPI, 1995; DISHION, 1995Ă. Cei cu tulburări de personalitate ar asimila și practica cu dificultăți rolurile sociale, fiind astfel frustrați de experiențele formative pe care acestea le induc, atât în ceea ce privește stilul comportamental cât și responsabilitățile sau au preferință
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să învețe din experiențele de viață proprii datorită unei deficiențe primare de a trăi în profunzime semnificația evenimentelor. Astfel, de-a lungul vieții nu s-ar petrece îmbogățirea în conținut a personalității, metamorfoza sa diferențiatoare „individuația”, „înțelepciunea”. Persistă în manieră rigidă un mod de a fi - de a resimți, acționa și reacționa - mai puțin diferențiat, distorsionat. Din acest punct de vedere rigiditatea tulburărilor de personalitate ar consta în faptul de a nu se schimba suficient de mult de-a lungul vieții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
număr important de etape ale procesului de producție, cu atât este mai dificilă coordonarea diferitelor divizii. Economiile realizate asupra costurilor de producție sunt compensate parțial de o creștere a costului de coordonare. Întreprinderea integrată se transformă adesea Într-o organizație rigidă, care are costuri administrative importante. Alternativă a integrării, subcontractarea este o relație de subordonare, Înscrisă Într-un contract, prin care subcontractantul se obligă să respecte cerințele clientului În ceea ce privește sarcinile care Îi sunt Încredințate. În producția de masă, scopul principal este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
forma veche, complicând-o. Întrucât au fost ieftine pe termen scurt, inovațiile de substituție au determinat consecințe grave prin prelungirea agoniei vechiului capital fix. Structura arborescentă, cu multe niveluri ierarhice, a firmelor românești perpetuează barierele În calea comunicării, organizațiile devin rigide și nu pot Înfrunta schimbările. Pentru a evita aceste neajunsuri, se impune regândirea modalităților de stimulare a indivizilor În cadrul organizației. Nu vom putea atinge performanțe fără un aport considerabil din alte zone funcționale. Recompensele ar trebui să se bazeze pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
chiar opun rezistență Învățării, o refuză, mai ales dacă sunt instalați la pârghiile puterii și dețin poziții de comandă. Evoluția culturală a omului are loc numai la vârsta plasticității, când indivizii unei generații Încă nu s-au instalat În pozițiile rigide ale puterii și ale atribuțiilor decizionale, când omul este Încă pur, necorupt de privilegii, aflându-se În opoziția critică față de instituțiile devenite și generațiile ajunse. Specialiștii condiționează astăzi performanța novatoare de existența unui fond de informație, inteligență și creativitate, un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
antisovietică. Susținută de colaborarea permanentă a lui Aron Cotruș și a lui Pamfil Șeicaru, se situează între cele mai importante reviste românești ale perioadei postbelice, impunându-se deopotrivă prin ținuta publicistică, prin valoarea textelor selectate și, dincolo de unele atitudini excesive, rigide, prin consecvența cu care militează în apărarea spiritului național și a tradițiilor culturale românești. În structura revistei, alături de paginile de proză și versuri, figurează câteva rubrici permanente: „Note pe marginea cărților”, „Ecouri. Reviste” (din care, după un timp, se desprind
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
limitează este un scenariu ce revine mereu și încercările de a înviora ideea prin imagini de oarecare concretețe sfârșesc prin a le anexa pe acestea construcției demonstrative (Pârâul și floarea, În peșteră, Legenda unei stânci). Sobrietatea paradoxului moral, depășirea granițelor rigide ale alegoriei într-o cuprinzătoare expresie simbolică a existenței eroice sunt excepții notabile în Floare și genune sau În peșteră. Arid, dar și cu accente de o puritate notabilă, ce prevestesc lirica lui Al. A. Philippide (Dura lex), retoric, dar
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
pare „traductibil” în cel conexionist. În orice caz, Thorndike nu a reușit acest lucru. Este probabil cea mai bună dovadă a îngustimii ideatice a doctrinei conexioniste. Reducționismul „naturalist” încercat de Thorndike, deși nereușit, a putut totuși fundamenta o anumită practică rigidă ce a intrat în consonanță cu „obiectivismul” și „pozitivismul” - direcții epistemologice care au dominat cercetarea educațională în secolul XX. Este oarecum iritant - în sensul conexionismului - că s-a ajuns doar la o precizie formală în științele educației care nu are
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și a altor obiecte de însuși Skinner; totul părea spectaculos și entuziasma exagerat. Așa încât Skinner a perseverat. Pentru elevii avansați - de la gimnaziu până la colegiu - a conceput o mașină care recepta aranjarea lucrurilor sau a figurilor, dar aceasta s-a dovedit rigidă în prezentarea formelor de răspuns. Skinner a propus modificări. Studenții puteau fi rugați să-și compare răspunsurile cu materialul afișat de mașină. Materialul era scris în frame-uri de 30 de radiali pe un disc de 12 inch. Studentul introducea discul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de modelare socială, specificând în mod clar rolul „modelator de răspuns” al „transmițătorilor unanimi”, specificul modelării verbale, modul de învățare a răspunsului și, desigur, răspunzând concluziilor și criticilor. Este teoria în care a încercat (și a reușit) să extindă granițele rigide ale behaviorismului. Dezvoltarea de noi modele de răspuns presupune organizarea de elemente comportamentale în anumite modele și secvențe. Procesul de integrare a unui răspuns deosebit este facilitat de reprezentarea clară a modului cum elementele variate trebuie să fie combinate și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
său sunt percepute de cel avizat ca dovezi ale dezorganizării. Ar exista ordine în aparentul haos - dar ea nu este recunoscută de experți. Ceea ce unul vede ca fluiditate, deschidere spre experiență, altul vede ca o organizare existențială mai mult decât rigidă. Așadar, pare posibil ca deschiderea, adaptabilitatea și existențialitatea caracteristică unei persoane care a primit ajutor maximal prin terapie să fie văzute de diagnostician (care ce operează cu expresii din limba populară) ca semne că persoana „suferă o cădere”. Limbajul comun
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o pregătire, un training pentru încadrarea cu succes în metodă este necesar. Orlich et al. (1990) subliniază că metoda jocului de rol nu trebuie aplicată înainte ca participanții să se cunoască unii pe alții (în caz contrar, implicarea va fi rigidă și stereotipă, neatingându-se obiectivul principal al jocului de rol, acela de implicare și motivare a grupului în vederea realizării unui background comun pentru toți membrii lui). Unele jocuri de rol sunt împărțite în două secvențe, începându-se prin jucarea scenetei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
poate părea de dorit la o primă vedere; nu trebuie însă să uităm că, pe lângă faptul că este relativ dificil să ne imaginăm o observație obiectivă sută la sută (mai ales dacă sunt supuse observării procese sociale), aceasta ar fi rigidă, în mare măsură neimplicativă pentru cel care învață și - nu în ultimul rând - am pierde accesul la un mare număr de trăiri personale, la modul de a percepe, gândi și de a fi al cursantului nostru. O soluție la această
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la dimensiuni care pot fi controlate; - evaluează performanța obținută de cursanți prin definirea unor standarde etc. Aparent paradoxal, unul dintre riscurile simulării poate fi tocmai cel al implicării, deoarece participanții pot fi motivați în cadrul procesului de o definire profundă și rigidă a propriului mod de a vedea lucrurile. O astfel de perspectivă este dezvoltată în special de simulările în care cursanții sunt puși în situația de a lua decizii ce implică valori „critice” ale ființei umane. Orlich et al. (1990) citează
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
critic prin toate mijloacele. Permanent și energic, el a participat la toate demersurile ce urmăreau deschiderea spre lumea modernă, lărgirea orizonturilor în toate direcțiile, răpunerea dogmatismului, promovarea spiritului liber, îndrăzneț. Nu fără situarea, în probleme de orientare, pe unele poziții rigide, cu manifestări de opacitate și intoleranță față de anumite valori, față de structuri artistice tradiționale îndeosebi, dar și față de unele moderne (Nina Cassian). După 1970, consacrându-se creației beletristice, G. a abandonat în cele din urmă critica. Proza sa narativă e de
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
libertate interioară. Scrierea există și într-o versiune dramatică, reprezentată sub titlul Cu fața la zid. Încă de la primele sale volume de articole, intitulate Încercări critice și publicate în 1957 și 1958, el demonstrează o concepție de multe ori emancipată de rețetele rigide ale vremii, deși, se înțelege, nu fără anumite limite inevitabile și nu fără a fi plătit și el un anumit tribut exagerărilor dogmatice și sociologiste [...]. Dincolo de un oarecare festivism care-și împarte ponderea cu un militantism adesea cam frazeologic, sunt
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Angle, Wrestler în cadrul Jocurilor Olimpice de la Atlanta, p. 549). Însă, de cele mai multe ori, sportivii se refugiază în religie pentru a dobândi autonomie în fața puterii, după cum spune Andrew Corselllo, jurnalist sportiv: „Religia îl ajută pe jucător să dobândească o identitate în afara structurii rigide, ierarhice din cadrul sporturilor organizate și astfel să reziste în fața puterii antrenorilor și proprietarilor echipelor, care le controlează viețile” (p. 554). Și pentru că sportul este dependent de contextul social, autorul cărții ne spune ce se întâmplă atunci când internetul și jocurile video
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
poeziei apărând abia în primele decenii ale secolului al XIX-lea. A. urmărește periplul poeziei începuturilor, de la „poezia-trudă” la „poezia-divertisment”, de la „poezia-adevăr” la „poezia-ficțiune”. S-a dat, afirmă autorul, până la 1830, o adevărată luptă pentru expresie, pentru debarasarea de formele rigide, greoaie, confuze, arhaice, ermetice, de nebulozitatea multor versuri, o bătălie pentru câștigarea clarității, simultană cu conturarea conștiinței că literatura trebuie să fie înțeleasă de publicul ei (Simion Ștefan, Radu Greceanu, Dimitrie Cantemir, Vasile Aaron, Vasile Vârnav), idee apărută atunci când intelectualii
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]