6,157 matches
-
România. ... Articolul 38 Institutul își va organiza controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune, potrivit legii. Capitolul 7 Reglementarea litigiilor Articolul 39 Litigiile institutului cu persoane fizice sau juridice, nesoluționate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instanțelor de judecată române competente, potrivit dispozițiilor legale. Capitolul 8 Dispoziții finale Articolul 40 (1) Prezentul regulament de organizare și funcționare se completează cu celelalte reglementări legale care se referă la activitatea institutelor de cercetare-dezvoltare. ... (2) Modificările și completările regulamentului de organizare și funcționare
HOTĂRÂRE nr. 1.309 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" - IFIN - HH Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116423_a_117752]
-
României. ... (2) Lunar, Fondul Proprietății de Stat și Agenția Națională pentru Privatizare vor informa Guvernul asupra îndeplinirii programului de vînzare a acțiunilor societăților comerciale. Articolul 3 (1) Acțiunile societăților comerciale pot fi cumpărate exclusiv de către persoane fizice și/sau juridice române cu capital integral privat ori de persoane fizice sau juridice străine. ... (2) Orice societate de intermediere, autorizată în condițiile Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori, poate dobîndi acțiuni ale societăților comerciale. ... (3) Asociațiile salariaților și
HOTĂRÎRE Nr. 887 din 1 noiembrie 1995 cu privire la Normele metodologice privind vânzarea, contra numerar, a acţiunilor societăţilor comerciale cu capital de stat care se privatizează potrivit Legii nr. 55/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113443_a_114772]
-
9 Administrația Zonei Libere Sulina va asigura, fără plată, spațiile de birou și mijloacele de comunicații necesare lucrătorilor vamali care își desfășoară activitatea în Zona liberă Sulina. Articolul 10 Controlul pașapoartelor și al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române ale personalului navelor care operează în Zona liberă Sulina se efectuează de către organele poliției de frontieră, conform prevederilor din Legea nr. 56/1992 privind frontieră de stat a României. Administrația Zonei Libere Sulina va asigura spațiile și dotările necesare punctelor
HOTĂRÎREA nr. 156 din 22 aprilie 1993 privind instituirea Zonei libere Sulina şi înfiinţarea Administraţiei Zonei Libere Sulina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109386_a_110715]
-
Autonomă "Administrația Zonei Libere Constantă Sud" va asigura fără plată spațiile de birou și mijloacele de comunicații necesare desfășurării normale a activităților lucrătorilor vamali și organelor grănicerești. Articolul 9 Controlul pașapoartelor și al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române ale personalului care operează în sau tranzitează Zona liberă Constantă Sud se efectuează de către organele poliției de frontieră, conform prevederilor Legii nr. 56/1992 privind frontieră de stat a României. Schemă Ministerului de Interne se suplimentează cu 7 ofițeri și
HOTĂRÎRE Nr. 410 din 16 august 1993 privind înfiinţarea Zonei libere Constanta Sud şi a Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere Constanta Sud". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109572_a_110901]
-
părinților săi lipsiți de mijloace suficiente de existență, aceștia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaș stabilită potrivit prevederilor alin. 1 și, o singură dată, de un ajutor în cuantum de șase solde lunare impozabile. Personalul Poliției de Frontieră Române care și-a pierdut total capacitatea de muncă în timpul și în legătură cu serviciul va primi, în afară drepturilor ce decurg din pensionare, o singură dată, un ajutor bănesc egal cu de 12 ori soldă integrală avută în ultima lună de activitate
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 80 din 4 iunie 1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124468_a_125797]
-
total capacitatea de muncă în timpul și în legătură cu serviciul va primi, în afară drepturilor ce decurg din pensionare, o singură dată, un ajutor bănesc egal cu de 12 ori soldă integrală avută în ultima lună de activitate. Personalul Poliției de Frontieră Române care și-a pierdut parțial capacitatea de muncă în timpul sau în legătură cu serviciul și nu mai poate exercita atribuțiile profesionale va beneficia de o pensie egală cu soldă integrală avută în ultima lună de activitate, de un ajutor bănesc egal cu
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 80 din 4 iunie 1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124468_a_125797]
-
Română și care vor avea cazuri ce intră sub incidența art. 80 asigura sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de militari și de membrii familiilor lor." 55. Articolul 81 va avea următorul cuprins: "Art. 81. - Personalul Poliției de Frontieră Române care își desfășoară activitatea în legătură cu pază, supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat beneficiază de o indemnizație de frontieră de până la 20% din soldă sau din salariul de bază." 56. După articolul 81 se introduce articolul 81^1 cu următorul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 80 din 4 iunie 1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124468_a_125797]
-
lor. Articolul 36 La eliberarea produselor farmaceutice preparate industrial se înscrie pe ambalajul exterior modul de administrare. Articolul 37 Preparatele magistrale și elaborările se eliberează în ambalaje adecvate, potrivit formei farmaceutice și caracteristicilor acestora, si se etichetează conform prevederilor Farmacopeei Române în vigoare, precizându-se calea de administrare (intern, extern), perioada de valabilitate, precum și alte precauții necesare ("a se agită", cap de mort etc.). Articolul 38 Conservarea produselor farmaceutice și a altor produse de uz uman se face în concordanță cu
ORDIN nr. 201 din 5 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea de funcţionare a unităţilor farmaceutice, precum şi a Normelor tehnice privind funcţionarea farmaciei, depozitului farmaceutic şi a drogheriei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124509_a_125838]
-
farmaceutice. Articolul 61 Obligația depozitului farmaceutic este de a recepționa cantitativ și calitativ produsele farmaceutice și celelalte produse de uz uman, substanțe farmaceutice, de a le depozită adecvat în funcție de natură fizico-chimică și de forma farmaceutică a acestora, potrivit prevederilor Farmacopeei Române în vigoare sau altor standarde internaționale, în scopul distribuției către unitățile farmaceutice autorizate să desfășoare activitate farmaceutică (farmacii, drogherii, unități de producție). Articolul 62 Depozitul farmaceutic este condus de farmacistul-șef. Personalul admis să lucreze în depozitul farmaceutic se compune
ORDIN nr. 201 din 5 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea de funcţionare a unităţilor farmaceutice, precum şi a Normelor tehnice privind funcţionarea farmaciei, depozitului farmaceutic şi a drogheriei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124509_a_125838]
-
august 1953 pentru stabilirea drepturilor elevilor din școlile profesionale speciale, precum și ale ocrotiților din unitățile de ocrotiri sociale, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 4.009/1953 pentru aprobarea Instrucțiunilor Ministerului Justiției și Procurorului General al Republicii Populare Române privitoare la plata cheltuielilor martorilor și a remunerației experților și interpreților, publicată în C.H.D. nr. 76 din 9 decembrie 1953, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 127 din 31 ianuarie 1954 privind mărirea conținutului în aur a leului
HOTĂRÂRE nr. 474 din 14 iulie 1999 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124811_a_126140]
-
să nu ne atace și pe noi. Să nu le dăm pretexte". Emil Bodnăraș, însoțitorul lui Ceaușescu în vizita din Iugoslavia, va contraargumenta: "Cel mai probabil e că va trebui să luptăm împreună". Tito va răspunde însă evaziv, sugerând conducerii române că se află pe cont propriu. Exaltarea romantică a lui Ceaușescu întâmpina luciditatea rece a lui Tito. De fapt, acesta a fost și sfatul dat de liderul iugoslav delegației române: prudență, moderație, "luarea de poziție pozitivă, ca țară socialistă și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Sovietică Moscova nu a ezitat să își manifeste iritarea față de comportamentul internațional, deseori sfidător, al RSR. Gesturile de frondă ale lui Ceaușescu din primii ani de după obținerea puterii, deși circumscrise unei retorici moralizatoare, dețineau întotdeauna și o latură conciliantă: disidența româna nu își permitea să forțeze prea tare anumite limite. Dar problema nu se punea în termenii unei amenințări militare sovietice, ci în presiuni intersistemice care ar fi riscat să se repercuteze până la urmă și asupra Bucureștiului. Așa cum am observat, în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
maselor populare" de a edifica "societatea socialistă multilateral dezvoltată". La fel de democratic, ei înșiși urmau să devină parte, după ezitările, dubiile și pornirile rebele tipice tinereții a "poporului muncitor unic", ajungând deci să vorbească singura limbă pe care acesta o înțelegea, româna. De fapt, termenul "înțelegere" este impropriu, deoarece limba "poporului muncitor unic" nu exista în sensul dezvoltării și potențării cunoașterii, a accesului la realitatea trăită și gândită a vieții, ci în sensul îngustării cunoașterii, a cărei diversitate și pluralism erau ab
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a fost lagăr cu sârmă ghimpată. Moghilău, domnule. Puteam, În cele 4, 5 străzi de ghetou, să circulăm cât voiam - dar dacă făceam un pas mai Încolo ne Împușcau imediat. Tatăl meu, știind foarte bine și ucraineana, și germana, și româna, a fost unul din cei trei translatori care s-au dus și când a fost de mers În afara ghetoului și a vorbit și cu oamenii de acolo, și nemți, dar În general la noi În ghetou au comandat românii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
rușine de corpul omenesc. V-ați Împrietenit cu copiii de acolo? Da, copiii sunt copii. Sigur, care au rezistat. Nimeni nu ne da de mâncare, dar am rezistat. Și educația e foarte importantă - atunci știam și germana, și rusa, și româna, ce era În capul meu! Îmi plăcea... Dacă s-ar fi ocupat cineva de mine mai mult... Dar asta este. Muzica Îmi plăcea foarte mult. Oamenii Își păstrau integritatea, nu erau chiar așa, ca niște animale. (decembrie 2002) „Foamea era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Întrebai spiritele - adică se făcea spiritism. Unii jucau cărți. Aveam o singură carte de citit. Cred că am citit cartea asta de 100 de ori. N-aveam altceva, n-aveai de unde. Ce carte era? Nu-mi mai amintesc. Era În română? Da. Era o traducere din engleză. Era literatură? Da, literatură. Dar acum nu-mi amintesc ce carte era. Și despre ce era? De dragoste. Un roman de dragoste. Cam asta a fost. Lumină, știți, nu exista. Opaiț. Nu, nu era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Și atunci s-a Înființat un liceu particular cu predare tot În limba română - și practic numai am Început clasa a II-a, din septembrie până În octombrie, când deja am plecat... — Școala privată era pentru evrei, chiar dacă se preda În română? — Da, era o replică la măsura asta de a interzice copiilor evrei să participe la Învățământ - și atunci s-a Înființat o școală care a cuprins Întreaga suflare evreiască, deci o școală primară. Nu a fost altceva... — Tatăl dumneavoastră a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
târziu... Imediat după Începerea acestui regim, foarte rapid, fără multe introduceri, s-a naționalizat brutăria. După aceea, În septembrie, când m-am prezentat la școala sovietică (În vechea școală românească), cum făceam vreo năzbâtie erau Învățători comuniști... Se preda În română? Predarea era În română, dar imediat ni s-au introdus și cursuri de rusă. Director era deja un rus... Țin minte că era un Învățător originar chiar din Herța și În momentul când făceam vreo năzbâtie Îmi striga „fiu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
religioși... Nici eu nu mi-am Însușit o educație religioasă. Mai mult laică. Sigur că da, mi-am Însușit cultura evreiască, dar eu sunt de cultură românească. Dovadă că nu prea știu idiș. Nu mai vorbesc de ebraică. Știu numai româna și am Învățat maghiara. - În perioada dinainte de război ați sesizat anumite diferențe În privința statutului evreilor? - În perioada românească, adică Începând de prin ’38, au Început legile discriminatorii. Țin foarte bine minte când tata și-a pierdut slujba pentru că patronul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
uita cazul confratelui meu, poetul și eseistul Vasile Nicolescu, care în urma unui accident vascular cerebral a pierdut pentru o perioadă darul vorbirii. Dat fiind faptul că franceza, germana, italiana, engleza și multe alte limbi erau pentru el la fel de binecunoscute precum româna, revenirea cuvintelor, a prozodiei și a posibilitățților de răstălmăcire, cu predominanță poetică, a fost progresivă, primele versuri create de poet fiind în limba franceză. Oare cum se poate armoniza această diversitate funcțională pe care ne-o oferă creierul cu principiul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
parcurge manuscrisele și că în timp voi primi un răspuns mai precis. Rugămintea mea este deocamdată următoarea: 257 Ulterior s-a renunțat la secția de arheologie, întreaga clădire fiind afectată Colecției de artă „Ion Irimescu”. 258 Nicolae Sturzu, profesor de română la Fălticeni, văr drept cu Corneliu Sturzu. Pe Nicolae l-am preparat la franceză, pe când era elev la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni. 200 1. Să dați D-lui Iacobescu lucrarea „Seri la Rotopănești” a D-nei Istrati 259, pentru a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la ambele doamne 432 și calde salutări. Gh. Balan 431 E vorba de a doua soție a profesorului Dan Protopopescu, stabilită la Tg. Ocna, de la care speram să aflu unele date rămase în documente, privind relațiile fostului meu dascăl de română cu Aurel Băeșu, cu niște personalități și eventual știri privind activitatea literară a lui Alexandru Protopopescu, fiul lor. 432 Referire la mama mea, Varvara Dimitriu și la soția Eugenia (n. Todicescu). 341 7 (Piatra-Neamț), 6, neomb. 1975 Stimate Domnule Dimitriu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dumitru Frițescu - institutor în Fălticeni, publicist, autor de monografii școlare; fost elevul lui Virgil Tempeanu la Școala Normală „Ștefan cel Mare”. Cumnat cu academician prof. univ. dr. Petru Jitaru. 578 Nepoatele lui Ion Dragoslav. Prima, telefonistă; a doua profesoară de română; o a treia nepoată - casnică. 579 Probabil cu prof. Petru Froicu. 580 Prof. dr. Virgil Tempeanu a scris în colaborare cu prof. Aurel George Stino, monografia închinată lui I. Dragoslav. Lucrarea n-a mai văzut lumina tiparului. 443 recenzie a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
moral pentru ca Nicolae Iorga să-și facă studiile 13. Iorga și-a început educația acasă. La vîrsta de patru sau cinci ani știa deja să citească și să scrie. Fără gramatică și dicționar, știa franțuzește înainte de a intra la școală. Româna învățată de el era limba lui Kogălniceanu. Într-o carte care descria ruperea Bucovinei de Moldova, Iorga a avut primul contact cu istoria României, și aceasta înainte de a deveni elev de școală primară. A învățat geografie și istorie din cărți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
iritantă. Iorga menționa că mareșalul Lyautey, căruia îi plăcea România, i-a spus că românii sînt "murdari"188. Iorga a continuat să editeze "Neamul românesc pentru popor ". Primul lucru care frapează este limba folosită în "Neamul românesc pentru popor", o română simplă și frumoasă, limba vorbită de țărani. Tonul este destul de tutelar. În acești ani interbelici, Iorga a respins antisemitismul. Putem totuși detecta în "Neamul românesc pentru popor" avertismente adresate țărănimii împotriva activităților parazite din mediul rural ale evreilor. După părerea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]