17,708 matches
-
doamne goale se uitau curioase în jurul lor. O stare de confuzie cuprinse întregul cabaret. Doar Anghelov nu se pierdu cu firea. - Ippolit Ivanovici! Drăguțule! strigă el. Ești un adevărat vultur! Lasă-mă să te sărut. - E obligația mea de serviciu, rosti neașteptat de ferm polițistul, nu e permis conform regulamentului! - Ce spui, domnule? întrebă Ippolit Matveevici cu un glas de tenor. Cine ești dumneata? - Polițist Iukin, secția șase, circumscripția Sadovaia. - Domnule Iukin, spuse Ippolit Matveevici, du-te la șeful de poliție
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
la loc, dar acesta nu se lipea de marmură. Atunci Savițki se duse la toaletă și aruncă nasul în closet. La ora de greacă, în clasa a treia intră directorul Sizik. Acestă făcu semn grecului să rămînă unde era și rosti același discurs pe care-l mai ținuse în alte cinci clase superioare. Directorul nu mai avea dinți în gură. - Domnilor, începu el, șine a diștrus biuștul șarului în șala de feștivități ? Clasa tăcea. - Rușine! răcni directorul, stropind cu scuipat tocilarii
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
toate gîndurile. Scoase din buzunarul de la vestă o bancnotă de o sută de ruble, o puse pe marginea stîncii maronii din papier mâché și se îndepărtă fornăind zgomotos. Soția procurorului îi zîmbi și mai galeș, trase bancnota spre ea și rosti cu o voce cîntată: - Bieții copii n-o să uite mărinimia dumneavoastră. De la distanță, Ippolit Matveevici își duse mîinile la piept și se înclină cu un arșin mai adînc decît o făcea de obicei. În timp ce se încovoia, își dădu seama că
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
Nicolae Manolescu Fraza din titlul editorialului a fost rostită de un participant la una din Întâlnirile României literareși anume la aceea cu tema „Scriitorii și Securitatea. Ce ne spun dosarele CNSAS”, din noiembrie 2003. Remarca poate părea exagerată, dacă privim lucrurile din punct de vedere cantitativ. Securitatea a strâns
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
Iordăchescu Ionuț Candidatul ARD la alegerile parlamentare din decembrie, Mihail Neamțu, își continuă atacurile eșuate la adresa premierului Victor Ponta. Mai nou, folosind un limbaj prețios că de fiecare dată, Mihail Neamțu se lasă filmat în timp ce rostește pamflete. Cu calități oratorice îndoielnice și un zvâc anti-USL pornit din ”inima” care stă să repornească, liderul Nouă Republică îl ironizează pe premierul României și îl ”alinta” ”Victoraș.” Laitmotivul rămâne același că în celălalt atac nereușit - în care spunea că
Încă un rateu marca Neamțu. Pamflet electoral anti-Ponta - VIDEO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41018_a_42343]
-
Pe dânsa, se pare, a băgat-o Monica Macovei în Europa. “Tot ce am făcut, miniștrii din acest partid - Vasile, eu și alții - și am băgat România în Uniunea Europeană”...." Nu e un text de pictorial, ci un fragment din discursul rostit la întâlnirea cu aleșii locali ai PDL", precizeazaă fostul premier. Adrian Năstase explică, în continuare, că “băgatul” României în UE s-a făcut în perioada 2001 - 2004, pe vremea Guvernului PSD, și nu printr-un “efort de viol colectiv” al
Năstase: România nu a fost "băgată" în UE printr-un viol colectiv al celor din PDL () [Corola-journal/Journalistic/41846_a_43171]
-
Sever Voinescu contracarează speculațiile din mediul public în legătură cu decizia sa, afirmând că vrea să își "refacă prioritățile": "Ticăloșii pot scrie și pot spune pe la colțuri ce vor. Adevărul e mult mai simplu. Și este exact cel pe care l-am rostit: vreau să îmi refac prioritățile în viață. Vreau să îmi petrec următorii ani alături de anumiți oameni, făcînd anumite lucruri și aceste opțiuni exclud prezența în Parlament. Pentru cei care sînt interesați: redeschid acum biroul de avocatură, discut cu organizații pe
Sever Voinescu, la capătul carierei parlamentare: Lumea nu se termină în 2012 () [Corola-journal/Journalistic/41847_a_43172]
-
Marian Victor Buciu Unele dintre textele adunate în Jocurile divinității. Gândire, libertate și religie la sfârșit de mileniu (ediție îngrijită de Ioan I. Ică Jr., Ed. Fundației Culturale Române, București, 1997), au fost rostite la Radio „Europa Liberă”. Limbajul este unul direct, familiar, plastic, cu simplități și gesturi de modestie. Autorul discută cu „un pumn de cititori”. Își reduce sau moderează reflecția: „însăilez câteva gânduri”. Se contaminează verbal de stilistica predicii religioase: „mai râvnic
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
încercat alte soluții. Asta e”, a conchis el. A doua zi, Traian Băsescu, a anunțat de pe pârtie că , că vor continua concedierile, că statul nu are ce oferi contribuabililor. 2012: Pentru al doilea an consecutiv șeful statului a evitat să rostească un discurs de Anul Nou, preferând să le transmită un mesaj românilor printr-un comunicat pe site-ul președinției. „Acum, la cumpăna dintre ani, putem fi mândri că printr-un amplu efort național am depășit împreună dificultățile anului 2011. Îmi
Dezbatere DeCe News: Ce va face Traian Băsescu de Revelion și ce le va spune românilor? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40257_a_41582]
-
două decenii și mai bine de la prăbușirea regimului comunist. Să-mi fie îngăduite două remarci prealabile. Prima este că anumite teme, printre care aceea despre care e vorba, nu pot ieși din preocupările societății postcomuniste înainte ca adevărul să fie rostit, dacă nu, poate, până la capăt, dar, oricum, în cea mai mare parte, mai exact, până când sechelele bolii nu vor fi vindecate. Singura terapie eficientă este cunoașterea tuturor documentelor și mărturiilor. A doua remarcă este aceea că negarea interesului oamenilor de
Preocupări desuete? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4027_a_5352]
-
plat, către fața apei, leșul unui înecat. Copilul fuge și nu spune nimănui. Internat la spitalul Filantropia, Barbu Cioculescu vede în patul alăturat un om fără mîini și fără picioare, plîngînd de disperare, și în loc să se apropie pentru a-i rosti cîteva cuvinte de alinare, se îndepărtează repede. În casa din Cotroceni, aflat în hol, aude din stradă strigătul unei femei ce se sprijinea de zid: „Nu mai pot! Nu mai pot!“ (p. 205), și în loc să deschidă geamul, o așteaptă să
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
mod aparte de șeful statului, consideră fostul premier Adrian Năstase. Pentru a descifra ce înseamnă cuvântul "coabitare" pentru președintele Traian Băsescu, Adrian Năstase realizează pe blogul său o paralelă cu celebrul personaj "Cetățeanul Kane". În clipa morții, celebrul Cetățean Kane rostește un singur cuvânt: “Rosebud”. Începe o cursă teribilă pentru descifrarea acestui ultim mesaj. Sunt intervievate femeile din viața lui, sunt căutate însemnări secrete din arhive. În final, descoperim că “Rosebud” era numele saniei din coplilăria lui Kane", explică Adrian Năstase
Năstase, despre coabitare, în viziunea lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39593_a_40918]
-
Au stat așa în tăcere timp de câteva minute. Apoi i-a povestit tot ce i s-a întâmplat în tot acest timp de când o văzuse ultima dată și tot ce simțea acum, iar asta era mult mai greu de rostit. În mod curios, nu i-a trebuit mult timp să-și termine povestea. În timp ce vorbea, a băgat de seamă că nu îl privea. Închisese ochii, de parcă ar fi ascultat mai bine. De îndată ce a terminat, l-a privit din nou. I-
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
descuia nimic cu ea. Omul din București nu era Ratvich. Era, dacă exista, altcineva, unic. Problemele lui nu erau ale lui Ratvich. Cu toate acestea povestea era pentru el. Ratvich suci această propoziție pe toate părțile în mintea lui, o rosti cu voce tare, înterpretând-o de multe ori, până ajunse să îl doară capul. În cele din urmă renunță. Cât despre dormit, nici nu putea fi vorba. Continuă să stea, imobil, în fotoliu.
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
care zi de zi scruta văzduhul pentru viața altora, neprecupețind-o pe a sa... A rămas atunci singură, Carolina cu micuțul Adrian, dar cu puterea de a răzbi într-o viață care a încercat-o cu asprimea destinului. Cu duioșie, rostește poeta „Târgului de vise”: „E liniște între cuvinte/și o Golgotă între noi. Mă urc pe rugăciuni spre tine... Ne cheamă timpul înapoi...“ Mama, Cristina Mitrofan, învățată cu truda câmpului, i-a povestit Carolinei mai târziu, când copilul avea să
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
O poezie a stărilor firești, nepervertite de răul care ne înconjoară, chiar și când acesta este numit”. (Viorel Marineasa) „Realizată fără efort de artificii, poezia Carolinei Orza captivează și vrăjește. Tensiunea și amplitudinea lirismului, timbrul personal și dezinvoltura cu care rostește, definește un poet experimentat și încărcat cu har. (Marius Munteanu) Confesiuni poetice (din volumul „Târgul de vise“) „Amorțeam de încordare,/pipăind fiecare zgomot/care te-ar fi putut aduce. Și de mama care-mi spunea: Iar îl aștepți? Lasă că
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
avem pentru aceeași Europă? Totodată, vor fi dezbătute subiecte precum Strategia de Inovare Regională și guvernarea regională. Deschiderea lucrărilor va avea loc joi, 14 aprilie, ora 9,30, la Centrul Regional de Afaceri din Timișoara. Mesajele de întâmpinare vor fi rostite de președintele Consiliului de Dezvoltare Regională a Regiunii V Vest, dl Sorin Frunzăverde, președintele C.J. Caraș-Severin, și Sorin Maxim, directorul ADR Vest. L. Scripcă Studiu de oportunitate l Reabilitarea clădirilor istorice În cursul săptămânii, o delegație din partea Kreditanstalt für Wiederaufbau
Agenda2005-15-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283578_a_284907]
-
elitelor apărătoare ale culturii, civilizației, dar mai ales ale “wealth-ului” establishment-ului occidental. Nu trebuie să fii comunist ca să fi știut ce efecte “benefice” a avut imperialismul, valul colonialist britanic său francez. Și asta e o problemă, daca îndrăznești să rostești cuvântul asta ești făcut imediat comunist, sau ți se aduce aminte ce nenorociri a făcut Stalin. Dar aici vreau să spun ceva important, dle. Bucurenci. Și mă adresez dvs. în special, pentru că asta ar trebui mai des discutat pe blog-ul
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
și manipulatoare, o libertate a cuvântului restricționată de cutume rasiale și de altă natură, minorități auto-victimizante etc. Spunea cineva că și dreaptă poate fi acuzată de “-isme”, majoritatea intelectualității de dreapta din RO se ferește că dracul de tămâie să rostească astfel de cuvinte: imperialism , colonialism, sclavagism economic(în trecut, dar și-n prezent - în numele democrației, care trebuie implementată chiar și acolo unde societățile nu au depășit de fapt stări feudale sau medievale, n-au ieșit din corturi!!). N-am vrut
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
maximă seriozitate. Meteahna nu e nici nouă, nici originală: au patit-o milioanele de atei, agnostici sau nepăsători care au îngroșat rândurile BOR la recensământ din cauza cruciuliței de la breloc, a icoanei decorative din bucătărie și a incredibilei incapacități de a rosti un cuvant tabu. E util și reconfortant să le spui celor care te confundă, “Nu contați pe mine!”, și îi mulțumesc d-lui Răducanu pentru că făcut-o într-un text de maximă concizie. «(...) Aș dori să prezint câteva trăsături ale
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
un caraghios, un mișel ș...ț s-apucă și face o scrisorică de amor ca din partea lui Fănică, prefectul... cătră Zoițica, nevastă-mea, și-i imitează slova băiatului,... știi, să juri, nu altceva...". Formula pe care am subliniat-o fusese rostită aidoma în convorbirea cu prefectul din cuprinsul actului I. Convingerea lui Trahanache privind ,autenticitatea falsului", dacă mă pot exprima astfel, rămîne deci nezdruncinată de la început pînă la sfîrșit. Reprobabilă moral cînd slujește scopuri imorale, plastografia este, în esența ei, o
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
mine... ai?... - Nu, nu ne-a spus, moșule, nu prea stă el de vorbă cu noi. Are de-a face tot numai cu consuli." în sfîrșit, stăpînul se trezește, iar servitorul îl introduce la el pe bătrîn: " - Tatăl dumneavoastră, înălțimea-voastră! rosti solemn paznicul. Doctorul rămase trăsnit, scăpă ceașca cu ceai și... șovăiala lui dură doar o singură clipă... Sări de pe scaun și, privind cu cel mai mare dispreț la bătrîn, urlă: - Cum ai spus? Cum de îndrăznești să-mi introduci în
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]
-
repeți mereu apoi te uiți pe fereastră vezi un zid roșu de furie alt zid albastru de spaimă alt zid galben de indiferență și-o altă fereastră prin care te uiți nedumerit la tine însuți. Morală Castitatea cifrelor ce se rostesc în numele mulțimii promiscuitatea literelor ce se rostesc în numele tău unde e oare morala cînd ambele izvorăsc din aceeași fire-a omului? în local Și cîte păsări nu se dezlipesc de soarele Toscanei văzut la tv. cum niște timbre pe plic
Gheorghe Grigurcu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10387_a_11712]
-
vezi un zid roșu de furie alt zid albastru de spaimă alt zid galben de indiferență și-o altă fereastră prin care te uiți nedumerit la tine însuți. Morală Castitatea cifrelor ce se rostesc în numele mulțimii promiscuitatea literelor ce se rostesc în numele tău unde e oare morala cînd ambele izvorăsc din aceeași fire-a omului? în local Și cîte păsări nu se dezlipesc de soarele Toscanei văzut la tv. cum niște timbre pe plic stau fixate de lumina lui care orbește
Gheorghe Grigurcu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10387_a_11712]
-
sus, trece, de fapt, printr-o continuă transformare și automacerare prin simpla repovestire. Fascinante și incredibile, micile narațiuni par să-i deconstruiască înainte de a-i pune pe picioare. Cum poți face cunoștință cu un erou care se volatilizează imediat ce își rostește numele? Și care poate avea o altă înfățișare peste numai zece pagini? Sau, eventual, un alt nume. Bineînțeles, poți spera în arta adnotărilor. Sau poți, epuizat, să consideri opul în întregime o enormă și complicată proiecție onirică. Pe jumătate - adică
Abordările ipotetice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10090_a_11415]