KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...141 142 143 ...174 >

4,350 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

pe care le-am putea cita anume. Îndealtmintrelea statele mari ale Europei cugetă cu desăvârșire tot în modul acesta când e vorba de evreii lor. Legile restrictive cari au existat pîn-acuma zece-cincisprezece ani în mai toate statele cele mai civilizate sânt dovezi clare că evreii au fost considerați pretutindenea ca străini neasimilabili, îngăduiți într-adevăr, dar numai îngăduiți. Admiterea evreilor în cetățenia prusiană era până la 1869 foarte strict circumscrisă și cu toate acestea nici această admitere nu era absolută: evreii totuși

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
trebuit trimiși îndărăt și aceasta cu atât mai repede cu cât tiraliorii musulmani, precum și gumii (soldații triburilor arabe ) nu puteau primi ideea de-a trage focuri în contra coreligionarilor lor arabi văzând evrei în rândurile noastre. Astfel, pentru cuvinte cari le sânt proprii lor sau cari ating raporturile lor cu alte rase, evreii sânt incapabili de serviciul militar. {EminescuOpX 293} Prezența lor ca jurați în tribunale este asemenea imposibilă; căci afară de aceea cu cel mai mare număr al lor nici înțelege, nici

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
din România. Concluziile ce le-ar face acel ziar sau sfaturile ce ni le-ar da pot să ne fie până la un grad oarecare indiferente, căci, fiind vorba de interesele noastre cele mai vitale, sfaturile unui ziar desigur că nu sânt în stare să modifice în mod esențial părerile noastre în cestiune. Interesul nostru de căpetenie față cu Europa era însă de-a vedea odată lămurindu-se fondul cestiunii, de-a vedea că dispare acel neadevăr debitat cu asiduitate de Alianța

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
posesiune. Deci daca nu se potrivește ca cerințele echității de a trata după același calup Serbia și România în cestiunea evreilor și de a măsura cu aceeași măsură, totuși pe de altă parte împrejurarea că clasele superioare din Principatele dunărene sânt îndatorate {EminescuOpX 295} la evrei nu e un cuvânt pentru a dispensa România de îndatoririle ce li s-au impus tuturor statelor Peninsulei Balcanice în privirea egalității civile a membrilor tuturor confesiunilor. Minimul pe care Europa îl poate pretinde de la

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
pe care ziarul citat o patronează, avem cuvânt de a ne părea bine că în sfârșit cestiunea se mută de pe terenul nediscutabil și șarlatanesc al teoriilor umanitare pe acel discutabil al intereselor naționale și economice. Întru cât dar interesele noastre sânt armonizabile cu emanciparea, vom ceda, întru cât nu, nu. De vro câteva zile oamenii politici ne prezintă priveliștea alergărilor, căci fiecare pe întrecute au fost chemat pentru a da consilii. M. Sale Domnului în privirea chipului cu care gândește că

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și se vede că sfetnicii oficiali ai M. Sale asemenea. În sine lucrurile stau astfel: Camera nu se mai împarte în opoziție și guvernamentali ci în: Moldova și Țara Românească. Cumcă Moldova e în pericol, iar nu Muscelul, în care sânt numai doi evrei, e evident pentru oricine. Moldova, care are deplina conștiință a pericolului imediat, este aceea care nu-l crede pe d. Brătianu, și Moldova cată să aibă pasul întîi în cestiune. E o dovadă de înalt patriotism din partea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și este liberal, nu face parte din dreapta conservatoare și e ales vicepreședinte cu voturile roșiilor, deci nu se poate presupune că noi i-am fi inspirat consiliile ce avea de gând a le da M. Sale. Informațiile noastre, întru cât sânt exacte, atribuie d-lui Teriachiu rolul de a fi atras atenția M. Sale asupra faptului că în cestiunea izraelită deputații moldoveni stau aproape toți la un loc, căci esperiența de toate zilele le-au arătat ce greu pericol amenință în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ar trebui să decidă pur și simplu, căci se izbește mai cu seamă într-o parte a țării și că ar fi o dovadă de patriotism daca deputații din Țara Românească ar urma opiniile moldovenilor și ai acelor colegi cari sânt de o părere cu moldovenii. Acești colegi sânt grupul Vernescu și mulți alți deputați roșii chiar, din județele însă unde populația e curat românească. {EminescuOpX 296} Nu putem chezășui că espunem din cuvânt în cuvânt și în toate amănuntele ei

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
se izbește mai cu seamă într-o parte a țării și că ar fi o dovadă de patriotism daca deputații din Țara Românească ar urma opiniile moldovenilor și ai acelor colegi cari sânt de o părere cu moldovenii. Acești colegi sânt grupul Vernescu și mulți alți deputați roșii chiar, din județele însă unde populația e curat românească. {EminescuOpX 296} Nu putem chezășui că espunem din cuvânt în cuvânt și în toate amănuntele ei opinia atribuită d-lui Teriachiu, căci ea, trecând

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
are sute de mii de evrei, Țara Românească numai zeci de mii; în Moldova nu e oraș în care evreii să nu formeze majoritatea sau cel puțin jumătatea populației, în Țara Românească sânt orașe, ba județe întregi în care nu sânt decât 2-3 familii evreiești; în Moldova nu e sat în care să nu fie cel puțin una, dar în genere mai multe familii evreiești, în Tara Românească sânt mii de sate în care nu se află un picior de evreu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Cu privire deci la această opinie adevărată am scris în jurul nostru de marți următorul pasaj: Camera nu se mai împarte în opoziție și guvernamentali, ci în: Moldova și Țara Românească. Cumcă Moldova e în pericol, iar nu Muscelul, în care sânt numai doi evrei, e evident pentru oricine. Moldova, care are deplina conștiință a pericolului imediat, este aceea care nu-l crede pe d. Brătianu, și Moldova cată să aibă pasul întîi în cestiune. E o dovadă de înalt patriotism din partea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
realizarea marei idei naționale a Unirii. Din contra, această idee n-a aflat antagoniști decât printre cei cari se mândreau cu titlul de conservatori. N-avem nevoie a spune că toată lumea știe contrariul. Toate actele Divanului ad-hoc pentru unirea principatelor sânt iscălite de d-nii Lascar Catargiu și P. Mavrogheni alături cu Anast. Panu și A. Hurmuzachi, încît partidul conservator de astăzi nu e - în cea mai mare parte decât partidul unionist din vremea Tratatului de la Paris. După cel de mai sus

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cuvântul evreu se pune accentul, căci noi știm că aceasta le este adevărata naționalitate, particularitatea lor pronunțată, iar cealaltă nu este decât o ușure modificare a celei dîntîi. Așadar noi românii admitem teoria d-lui Schleiden, că într-adevăr evreii sânt un popor, adoptăm chiar că ei sânt cel mai remarcabil popor - din multe puncte de vedere - asemenea că sânt poporul ales al lui Dumnezeu; dar odată admise aceste teorii ad majorem Dei gloriam ni se va concede ca în asemenea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
nu este decât o ușure modificare a celei dîntîi. Așadar noi românii admitem teoria d-lui Schleiden, că într-adevăr evreii sânt un popor, adoptăm chiar că ei sânt cel mai remarcabil popor - din multe puncte de vedere - asemenea că sânt poporul ales al lui Dumnezeu; dar odată admise aceste teorii ad majorem Dei gloriam ni se va concede ca în asemenea condiții să nu-i privim drept români și să le refuzăm net drepturi cari în această țară nu li

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
va fi de acum înainte dovada cea mai bună că nu există persecuțiuni religioase. Mai puțin sinceră și mai greu de mistuit este categoria aceea de ziare evreiești cari, sub masca apărării unor interese generale, deci sub masca romînității, nu sânt în fond decât reprezentante ale intereselor evreiești. Această categorie consistă pîn-acuma din două organe: "Ștafeta'', foaie ce apare zilnic în lași; "Suceava", apărând o dată pe săptămână la Folticeni. Nu se poate o deosebire mai mare decât între "Fraternitatea" și "Ștafeta

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Oricât de clar am dovedi că nu există români de rit mozaic, că o deosebire trebuie mănținută între străini asimilabili și cei neasimilabili, oricât de limpede am arăta că teoria "om și om" nu e admisă decât în state ce sânt la adăpostul a orice pericol esterior și interior, iar nu in state unde teoria pusă în practică ar produce revoluțiuni economice și sociale înlăuntru și nimicirea din afară, "Ștafeta", ca reprezentantă a ideilor Alianței, nu se va abate nicicând din

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de esploatare să fie înghesuită la părete, trebuia să i se înfunde odată minciunile și clevetirile, trebuia să se vază că acești oameni n-au în ei nici atâta onestitate politică cât e firul de muștar; că amăgirea poporului când sânt în opoziție, jaful și vânzarea când ajung la putere sânt singurele lor directive. Văzând starea de goliciune și de mizerie în care s-au întors armata noastră de pe câmpul de război oricine putea presupune câte milioane trebuie să se fi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
hoția și spoliarea averii poporului devenise în timpii cei mai grei principii de administrare în România; văzând în fine cineva numirea unui Stolojan la Justiție știe la ce are să se aștepte de acum înainte, căci Stolojan și cocoloșirea furăturilor roșii sânt lucruri identice. Văzând cineva numirea unui Lecca la Ministerul de Război, care, spre ironia amară a disciplinei și onorii [î]și începe zilele de ministru printr-o circulară în care recomandă armatei disciplina și credința cătră Domn, el care, prin

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în loc de a-i zdrobi, o amenință cu soarta chedivului de Egipet, cu invaziunea străină, cu împărțirea, cu dezmembrarea, daca... nu se va da de bunăvoie în stăpânirea evreilor. "Spuneți neadevărul" li s-a zis în Parlament și în ziare, pericolele sânt invențiuni de ale voastre și de ale Alianței izraelite; ele sânt mijloacele voastre de presiune asupra conștiinței și bunului-simț al țării. Atunci au început a se zvârcoli idra și a căuta scăpare într-un ministeriu de fuziune. În acest ministeriu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să fi căzut ca nuorii locustele pe lanurile înflorite ale României, totuși n-ar fi produs pagubele pe care le aduc doi-trei ani de administrație roșie. Într-adevăr, dacă n-ar exista bietele tribunale cari de rău de bine tot sânt o amenințare permanentă pentru acești oameni și cari, cu toată starea precarie și pururea primejduită a judecătorilor, tot își fac datoria când lucrurile prea se deoache, am asista la anarhia cea mai deplină de la un capăt până la altul al României

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ar sprijini presa și opinia publică în genere. Administrația a devenit o adevărată pată pentru țara aceasta, o pepinieră de candidați de penitenciare, un loc de refugiu și de impunitate pentru cei ce au părăsit temnițele sau pentru cei cari sânt în perspectivă de-a intra în ele de acuma-nainte. Știm că trebuie un curaj estraordinar, când ai pe un Lecca sau pe un Stolojan alături, de-a mătura fără cruțare lepădăturile societății cu cari roșii pretind a administra, știm

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
S-a vorbit atâta în contra pedepsei cu moartea. După vechiul obicei al pământului pedeapsa cu moarte meritată pentru crime comune se putea răscumpăra cu gloabe, numai pentru crima de înaltă trădare nu. Dacă acei mizerabili agenți ai Alianței izraelite cari sânt în țară ar fi știut că pentru criminalele lor uneltiri cu Alianța, că pentru punerea în îndoială a existenței țării în care trăiesc, îi așteptă ștreangul de cânepă sau securea călăului, n-ar fi cutezat nicicând a trăda țara și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
dădeau titluri nobilitare și alte distincțiuni, cu un cuvânt se bucurau de deplina libertate a acțiunii, ba încă se bucurau și de privilegii pe cari țăranii și ceilalți burgeji nu le aveau. Afară de deplina libertate a acțiunii, toate aserțiunile celelalte sânt neexacte. Adevărul e că înaintea Regulamentului organic obiceiul pământului permitea evreilor - pe atunci foarte puțini la număr - cumpărarea de case în orașe, și că tot acei evrei pământeni aveau - nu dreptul de a intra încorporațiile breselelor orășenești, de la care erau

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
caz însă evreii vor fi aceia cari vor avea a regreta introducerea art. 44 în Tratatul de la Berlin. [1 august 1879] ["CARACTERUL OBȘTESC AL LUPTELOR... Caracterul obștesc al luptelor din viața publică a românilor e că în mare parte nu sânt lupte de idei, ci de persoane, că cei mai mulți, în deplină necunoștință de ceea ce combat, dau într-un principiu oarecare c-o orbire și c-un curaj demn de-o cauză mai bună, condamnă ceea ce nu cunosc, batjocoresc ceea ce nu vor

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
adecă tendența de-a ne-ntoarce la teocrația și feudalismul evului mediu, în zădar am dovedi că nici prin vis nu ne-a trecut de-a fi ceea ce ni se impută că voim a fi și că faptele noastre toate sânt contrarie acelei aserțiuni gratuite, adversarii noștri, dacă n-au minte, au cel puțin o gură, o gură ce pare a-și fi arogat pe seamă-și atribuțiunile tuturor celorlalte calități intelectuale pe care natura obicinuiește a le dărui oamenilor. Dacă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]