5,379 matches
-
de la învățătorul Vladimir țopa funcția de director la Școala din Vatra-Hudeștilor. S-a preocupat de terminarea localului de școală, a împrejmuit cu gard școala, făcut din ostrețe de brad, iar în fața școlii a pus o troiță frumoasă, căutând să atragă sătenii la activități benevole în favoarea școlii. în martie 1939 primește vizita unui inspector care face următoarele constatări cu privire la activitatea învățătorului Constantin Molocea: Am examinat elevii cl.I din citire,memorizare și aritmetică. Am obținut răspunsuri bune. După aceea d-l învățător
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ales în recapitulare cu cea întrebătoare. . .Am mai constatat că d-l Molocea are și activități extrașcolare: cantină școlară, cooperativă școlară și bibliotecă. . . Căminul cultural, unde d-l Molocea este director, este în funcțiune și își ține regulat ședințele cu sătenii în fiecare duminecă 1. Aprecieri pozitive cu privire la activitățile extrașcolare se fac și cu prilejul altor inspecții referitor la grădina școlară și lotul școlar, apoi despre cooperativa școlară despre care se spune că s-a înființat la data de 15 martie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
martie 1940 cu 3.650 capital subscris și 586 lei capital vărsat. Mai târziu, într-un alt proces-verbal se arată că d-l Molocea a înființat și condus farmacia școlară atât în scop educativ cât și util pentru elevi și săteni, mai ales în combaterea malariei, diareei și viermilor intestinali... A înființat și condus cantina școlară, amenajând o sală de clasă în acest scop, unde se servea hrană caldă la aproape 30 de elevi săraci. Pentru înaintarea la gradul didactic I
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
conform Testamentului lui Iordache Costache Boldur Lățescu și ia ființă școala din satul Alba cu clasele I și a II-a 1898-Alba, sat în comuna Hudeștii Mari, plasa Prutul de Sus, județul Dorohoiu, cu 273 familii și 1215 suflete. Așezările sătenilor sunt mai mult bune. Sătenii împroprietăriți cu 408 hectare și 18 ari pământ. (M.D.G.R./pag.34) 1899-Alba, sat în comuna Hudeștii Mari 1912-Alba, sat în comuna Hudeștii Mari cu 1412 locuitori din care 703 de sex masculin și 709 de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Boldur Lățescu și ia ființă școala din satul Alba cu clasele I și a II-a 1898-Alba, sat în comuna Hudeștii Mari, plasa Prutul de Sus, județul Dorohoiu, cu 273 familii și 1215 suflete. Așezările sătenilor sunt mai mult bune. Sătenii împroprietăriți cu 408 hectare și 18 ari pământ. (M.D.G.R./pag.34) 1899-Alba, sat în comuna Hudeștii Mari 1912-Alba, sat în comuna Hudeștii Mari cu 1412 locuitori din care 703 de sex masculin și 709 de sex feminin 1930-Alba, sat în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
icoana hramului este pictat sfântul Gheorghe și se crede că nu e din greșeala pictorului Ion Cristescu din Botoșani care a pictat și catapeteasma bisericii din Bașeu. S-ar putea ca hramul bisericii să fi fost schimbat de către preot și săteni, având în vedere că la 23 aprilie încă e frig afară și de mai multe ori această dată cade în postul mare, iar oamenii nu puteau petrece în mod corespunzător. Schimbarea s-a putut face desigur cu aprobarea Mitropoliei de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din lemn la 1902, ctitorii bisericii fiind Ion și Marie Franc ale căror tablouri se află reproduse pe peretele din spate al sfântului locaș, iar mormintele lor se află în cimitirul din apropierea bisericii. După unele informații se arată că și sătenii ar fi contribuit cu sume între 10 și 15 lei, iar proprietarul ar fi dat lemnul, ajungând în 1902 la suma de 7.000 lei. Catapeteasma în trei rânduri de icoane, pe lângă cele împărătești e zugrăvită de I. Cristescu din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lemnul, ajungând în 1902 la suma de 7.000 lei. Catapeteasma în trei rânduri de icoane, pe lângă cele împărătești e zugrăvită de I. Cristescu din Botoșani. Clopotnița de lemn din apropierea corpului bisericii are două clopote. Prăznicarul este construit prin contribuția sătenilor în anul 2000. Cimitirul închis cu gard este în apropierea bisericii. Casa parohială se află în centrul satului și este construită în 1969 de enoriași păstoriți de P. C. Pr. D. Codău. Biserica din acest sat, ca instituție, este mult
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în depărtare satul și moșia Mlenăuți au fost închinate în unele perioade de timp mănăstirilor Moldovița și mai apoi mănăstirii Solca (1623-1785) care desigur vor fi trimis călugări și preoți pe aceste meleaguri și care-i vor fi chemat pe săteni la dreapta credință întru Iisus Hristos. Faptul că la Mlenăuți credința a fost puternic înrădăcinată este dovedit și de numărul mare de preoți existenți în acest sat. Astfel la împroprietărirea din 1864-1865,la pozițiile 26, 27 și 28 din listă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vara anului 2008 cu prilejul acestor inundații satul Baranca a primit vizita șefului statului, președintele Traian Băsescu și mai apoi a primului ministru, Călin Popescu-Tăriceanu. De altfel mai în toate verile Prutul varsă , dar uneori apa nu ajunge până la casele sătenilor. în vara lui 2008 au fost afectate de inundații 29 de gospodării. Statul a trimis ajutoare celor sinistrați în haine, hrană, module pentru locuit, materiale de 288 292 5. Personalități Campioana mondială Maria Macoviciuc (Sava) Dubla campioană mondială la canotaj
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe care se deapănă tortul de pe fuse sau gheme pentru a-l face scul. Rufet - muncă suplimentară pe care țăranii trebuiau s-o presteze moșierilor, mită. Ruptaș - persoană care nu plătea toate dările și nu executau toate muncile ca ceilalți săteni. în categoria ruptașilor intrau fii de preoți, dascălii etc. Seliște - loc pe care a fost cândva un sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu. Sâsâiac - hambar pentru păstrarea porumbului din leațuri sau din nuiele împletite. Sluger - dregător domnesc, însărcinat cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locul de naștere al acestui sport extrem, bazat pe unele ritualuri și credințe. La Festivalul Naghol din Vanuatu, au loc salturi de la 25 m înălțime în fiecare sâmbătă, de la începutul lunii aprilie, până la începutul lunii mai. La acest festival vin săteni cu familii cu tot, din toate insulele locuite, să aducă ofrande lui Dumnezeu pentru a avea o recoltă mai bună. 90% dintre locuitorii acestor insule sunt creștini aparținând bisericilor prezbiteriană, anglicană, romano catolică, adventistă de ziua a șaptea sau bisericii
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
veche, din marea familie a Rosetteștilor, cum remarcă G. Călinescu în a sa Istorie a literaturii române - era cunoscut atunci pentru articolele din „Revista nouă”, „Analele Academiei”, „Viața românească”, pentru romanele Cu paloșul (1905), Păcatele sulgeriului (1912), pentru volumele Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova și Pentru ce s-au răsculat țăranii, ambele apărute în anul răscoalei din 1907. Aceste volume l-au consacrat definitiv ca istoric de prestigiu al problemei agrare din țara nostră. În 1914-1915, Radu Rosetti și-a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în care se găsește această nenorocită țară. Fapt este că, dacă această stare de lucruri mai ține un an, Țara Românească va fi o țară dărăpănată, fără sorți de mântuire și care va trebui repopulată, căci o mare mulțime de săteni din satele care se află în apropiere de Dunăre, împinși de desnădejde, au fugit și mai fug încă în Bulgaria, spre părțile Șiștovului și Nicopolei unde sunt foarte bine primiți...” Extrag următoarele din raportul adresat la 14 iulie 1810, de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
al etnicilor sârbi. Odată însă creată, în 1950, Regiunea Gorj, ce se întindea spre Dunăre, cuprinzând localități din actualele județe Mehedinți și Dolj, inclusiv Turnu-Severin, amplitudinea și „răutatea” lor sporește. Un prim exemplu îl reprezintă manifestările din localitatea Piscuri, unde sătenii nu doreau cu niciun chip colectivizarea. Iarnă anilor 1949 - 1950 a fost extrem de frământata, primarul Gh. Bratu și oamenii săi de încredere, între care I. Pârvu, C. Constantinescu, St. Cincă, St. Piscureanu și alții declanșează contraofensiva la acțiunea autorităților. Locul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fost extrem de frământata, primarul Gh. Bratu și oamenii săi de încredere, între care I. Pârvu, C. Constantinescu, St. Cincă, St. Piscureanu și alții declanșează contraofensiva la acțiunea autorităților. Locul de întâlnire al nemulțumiților era „cooperativa” satului, unde primarul le vorbea sătenilor despre un „proiectat război între americani și sârbi, pe de o parte, si U.R.S.S. și România, pe de altă parte.” Practic era „pentru prima oară când un țăran (gorjean - n.n. G.N.) vorbește de o alianță sârboamericană îndreptată împotriva U
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Pe aceștia îi vom face inofensivi în cel mai uman mod cu putință”. Anul 1951 debutează în aceeași notă de ostilitate față de evoluțiile din sudul Dunării. Articolul „Țărănimea muncitoare din Iugoslavia jegmănită crunt de regimul titoist” face o critică severă sătenilor înstăriți avantajați de „legea moștenirii”, recent promulgată, ce prevedea impozite exagerate. Conform relatării, sătenii săraci sunt obligați să-și vândă la prețuri de nimic pământul și alte bunuri. Pe de altă parte se reproșează controlul exercitat de chiaburi asupra cooperativelor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
1951 debutează în aceeași notă de ostilitate față de evoluțiile din sudul Dunării. Articolul „Țărănimea muncitoare din Iugoslavia jegmănită crunt de regimul titoist” face o critică severă sătenilor înstăriți avantajați de „legea moștenirii”, recent promulgată, ce prevedea impozite exagerate. Conform relatării, sătenii săraci sunt obligați să-și vândă la prețuri de nimic pământul și alte bunuri. Pe de altă parte se reproșează controlul exercitat de chiaburi asupra cooperativelor agricole, unde veniturile „nu se împart după zilele de muncă, ci după suprafață de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
concentrare”. Autorul articolului crede că suferințele țărănimii iugoslave s-ar explică foarte simplu prin neinspirată măsură de a se reintroduce relațiile capitaliste în agricultură, precum și a politicilor costisitoare de înarmare, ceea ce a condus la sporirea neîncetata a impozitelor directe pentru sătenii cei mai săraci, în timp ce ale chiaburilor s-au redus. Impozitele indirecte au luat-o și ele pe o pantă ascendentă, complicând nivelul de trai al populației. Dacă în 1947, pentru fiecare 1000 dinari cheltuiți pentru mărfuri de larg consum se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
plătit muncitorilor doar 60% din fostele lor salarii.” Preluând informații de la publicația „Zeri i populit” din Albania, organul de presă al Comitetului Raional Târgu-Jiu scrie că „prin impozite bandiții titoiști jefuiesc în mod nerușinat pe țăranii săraci din Pristina”. Un sătean din localitatea Andrievici a fost obligat să plătească un impozit de 42.000 dinari, mult peste veniturile sale, în timp ce un primar din regiunea Bielin, „agent titoist care posedă o mare avere, pământ, oi, porci și altele, n-a fost impus
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de unde rar mai vedeau lumina zilei. Domnitorii încredințau frecvent dreptul de a judeca faptele mărunte boierilor sau înalților ierarhi și egumeni din mînăstiri. Ștefan cel Mare a acordat, de exemplu, mînăstirii Probota în 1472 dreptul de a-i judeca pe săteni, cu excepția crimelor și răpirilor de fete. Și Petru Vodă, în 1448, a acordat altor mînăstiri jurisdicție ecumenică, pe baza unei tradiții mai vechi, de sorginte bizantină. Judecata monahală a fost, probabil, una eficientă, căci puține plîngeri veneau către Divan din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Negrea; asiguram legătura continuă zi și noapte, stabileam traseul și puterea viiturii ca cei veniți să sprijine, și-n special subunitățile militare, să evacueze locuitorii din satele aflate în preajma albiei râului, diminuând distrugerile și efectele datorate luării prin surprindere a sătenilor; așa cum am văzut în multe locuri că fugeau bieții oameni din case imbrăcați care si cum mai apucau! Ce am văzut atunci , nu-mi vine să cred nici acum că a fost realitate, iar dacă-i povestești cuiva, nu te
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
atât de lent, cu apa limpede care creează impresia că stă pe loc, să curgă cu o viteză atât de mare, cu valuri de peste un metru înălțime, aruncând în sus resturi de case, animale luate de pe câmp sau din curtea sătenilor, păsări și chiar oameni care se aflau pe acoperișuri de case, mobilier și tot ce a putut aduna în iureșul nebun pe care-l urma cu o răutate de nedescris! Producea un vuiet care se auzea la o distanță de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
știa nimic de restul familiei, de soție, de mama și de cei doi copii. Era unul din cei care nu au vrut să fie evacuați din calea apelor, crezând că poate evita acea nenorocire în care au căzut pradă mulți săteni. Cred că mulți dintre cei care au trăit acele momente groaznice din 1970 și 75 nu au uitat și nu vor uita până la moarte acele vremuri. Alți eroi care-și pusesera viața în pericol salvând oameni de la moarte din apele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
satului, unde erau petrecuți cei care plecau, din familie sau rude. Treceau dealul Tarinei, și acesta blestemat de oameni,pentru că deacolo îi așteptau rudele să vină înapoi acasă, dar mulți dintre ei nu au mai revenit. Altă cale blestemată de sătenii mei este Drumul Furului, denumire de pe vremea haiducilor. După ce treceau dealul, mergeau o bună bucată de timp pe acest drum, spre gara Rediu, și aceasta rămasă în memoria oamenilor ca un reper cu amintiri urâte și dureroase. Să-l amintesc
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]