3,827 matches
-
Hänsel se grăbi s-o liniștească, spunându-i: Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna, și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă!" (Frații Grimm, Hänsel și Gretel) (b) ,,Mai ales una, chiar în grădină la mine, într-o salcie pletoasă, cânta... Doamne, Dumnezeule!... De câte ori începea, făcea într-un fel nou." (I. Al. Brătescu-Voinești, Privighetoarea) (c) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
temele zilei și exprimând totodată spiritul insurgent și tonul polemic al publicației, ale cărei ținte sunt politicianismul și oportunismul. Dacă predominantă rămâne critica vieții sociale și politice, literatura și arta nu sunt nicidecum neglijate. Apar poezii de Teodor Scarlat, Constantin Salcia, Vlaicu Bârna, Ion Moldoveanu și, mult mai numeroase, proze scurte de G.M. Zamfirescu (Viața care se apără), N. Papadopol, L. Leoneanu, Silviu Cernea, Sergiu Dumitrescu. În numărul 9/1938 se reia un text confesiv din 1925 al lui Panait Istrati
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
sunt preferate scorburile plasate la înălțimi de peste trei metri și cu intrare foarte strâmtă, deoarece acestea sunt mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe pentru anumite specii de arbori. Astfel, scorburile din sălcii și plopi sunt căutate cu predilecție de Myotis daubentonii și Myotis bechsteinii, în timp ce scorburile din fagi și stejari sunt ocupate în special de Nyctalus noctula. Deși multe specii de lilieci frecventează aceste adăposturi în anumite faze ale ciclului lor biologic
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul pădurilor din zona Dealului Mare Hârlau și din zona platourilor structurale din Podișul Central Moldovenesc. În luncile principalelor cursuri de apă se găsesc zăvoaie de plop, salcie, șleauri de luncă. Dacă se are în vedere raportul dintre pădure și silvostepă, se observă extinderea acesteia din urmă datorită intervenției antropice. Din flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale circa 80 de specii. Fauna Poziția geografică a județului se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, în fața Primăriei Municipiului Iași Magnolia (Magnolia acuminata) 1 exemplar de 35 ani, Bd. Carol I, nr. 11, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, corp A 2 exemplare de 15 ani, strada Maior Eremia Popescu, nr. 33 Salcie plângătoare (Salix babylonica) 1 exemplar de 120 ani, strada Peneș Curcanul, U.M. 02033 7 exemplare de 80 ani, șoseaua IașiBucium, Tabăra de copii Bucium Paulownia tomentosa 1 exemplar de 100 ani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 10, în curtea liceului „Mihai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
două vapoare, unul pentru China, altul pentru America, e cuprins de turburare. O astfel de pasiune pentru elementul acvatic nu e proprie românului carpatin. Alecsandri are în preajma Mirceștilor o copie redusă a apelor exotice, lunca Siretului, regiune băltoasă printre mari sălcii, sugerând miniatural misterioasele lacuri meridionale, și pe marginea cărora cade în extatica lui solară. În poezia populară poetul a găsit un corespondent al firii sale amabile. Poezia folclorică, în latura erotică în care a folosit-o, e fără tragism, ușor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de aur. Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde, Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboane, săpând malul năsipos. Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Când o mreană saltă-n aer dup-o viespe sprinteioară, Când sălbatecele rațe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aici copleșit de simțul datoriei morale: „Copilul se deșteaptă; l-amenință răceala Și mama Îl lipește de chiar inima sa...”. O dedicație din 1839, La Elvira, este mai Întunecat romantică, mai agitată. Ea adună semnele lirice ale epocii: lacrimile, suspinele, salcia plîngătoare, trista filomelă, piatra mută a mormîntului, fintîna, noaptea dilectă, luna blîndă: „Cu vălul alb ca gazul, cu manta onduloasă, Cu părul tău de aur ca raze răsfirat, Vin’ scumpa mea Elvira, și sînu-ți Înfocat Lipește-l de-astă liră
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
naturii, se distinge: „Eu mă duc În faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotiri ea se perde, Cum se-schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. CÎnd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, CÎnd o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară, CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cremenea, Măcin și Vâlciu - pot fi folosite pentru excursii cu vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe, cât și digurile construite împotriva inundațiilor sunt, în cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de sălcii. La acestea se mai adaugă și ostroavele de pe brațul Cremenea cu un frumos peisaj natural - păduri de sălcii,canale, lacuri mici - care ar atrage mulți vizitatori. Aceste zone marginale, împreună cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite în scopuri turistice
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
și digurile construite împotriva inundațiilor sunt, în cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de sălcii. La acestea se mai adaugă și ostroavele de pe brațul Cremenea cu un frumos peisaj natural - păduri de sălcii,canale, lacuri mici - care ar atrage mulți vizitatori. Aceste zone marginale, împreună cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite în scopuri turistice de agrement. De asemenea, zonele din jurul lacurilor Blasova și japșa Plopilor precum și privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Cazimir E cald. Grădina-n jurul meu Se-ntinde leneșa la soare. Frunzișul prăfuit și greu Își culcă umbră călătoare Pe-al ierbii câmp plăpând... Râzând, cu capul dat pe spate, Un mac își scutură pe rând Petalele însângerate. În salcii, vrăbiile tac, Doar cucul cal bătrân aruncă, Ne-ndemânatic și buimac; Chemarea-i scurtă peste lunca. Și din trifoiul adormit Cu flori ușoare și rotunde, Acelasi dulce târâit De greieri tineri îi răspunde. Pe-un fir subțire, auriu, Se leagănă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vom îmbracă, Sărbători, joaca, odihnă, Si cand iarăși va suna Clopoțelul pentru școala, Cu mai multă îndrăzneala Vom porni, vom învăța. La Paști (fragment) de George Coșbuc Prin pomi e ciripit și cânt Văzduhul plin de-un roșu soare Și sălciile-n albă floare Răsuflu cald al primăverii Adus-a zilei miresmi. Și cât e de frumos în sat Creștinii vin, încet, din vale Și de se-ntâlnesc în cale Își spun „Hristos a înviat!” 104 ¾ ZIUA COPILULUI Sfredeluș de Demostene
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Iași. Amenajarea în stil peisager, oferă privirii peisaje spre viile de pe dealurile vecine, spre biserica monument istoric, spre oglinda odihnitoare a lacului din apropiere a lacului din apropiere ori spre oglinda odihnitoare a lacului din apropiere ori spre stufărișul și sălciile de pe firul văii. II. Fauna Grădina Botanică reprezintă un ecosistem favorabil desfășurării vieții animalelor prin diversitate și multitudinea speciilor de plante care atrag prin prezența lor numeroase specii de animale. Dintre nevertebrate amintim specii ale genului Lumbricus care brăzdează solul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
aparținând ordinului Passeriformes . Majoritatea speciilor preferă ca locuri de cuibărit copacii si tufișurile (peste 85% din speciile care cuibăresc folosesc scorburi, tufișuri si vârful coroanei). În zona lacului cuibăresc două perechi de Gallinula choropus si cateva passeriformes, prin ierburi si sălciile de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus). În vara anului 2005 o prezență neașteptată în Grădina Botanică Iași a fost specia Acrocephalus arundinaceus in zona mlăștinoasă, cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen, spice sau amenți : stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzică, specii din familia Poaceae Semințele și fructele au adaptări morfologice pentru a le ușura plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie), existența aripioarelor (tei, frasin, ulm, paltin) Lista animalelor determinate a. Animale nevertebrate: Gasteropoda - Helix pomatia,Arahnida - Aranea (paianjeni),Insecta: Orthoptera (lăcuste),Heteroptera (ploșnițe),Hymenoptera (albine, viespi, furnici); Coleoptera (Carabidae - Carabus cance llatus, Carabus convexus, Carabus excellens, Staphylinidae; Lucanidae :Lucanus cervu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
acum, În urmă, Nopțile din Iunie. În Bijuterii de familie Petru Dumitriu reia o temă familiară literaturii noastre și care a stârnit interesul multor scriitori: răscoalele țărănești din 1907. Povestirea sa arată starea de spirit a masselor din satele Hotare, Salcia, Vădastra, Vladomira și apoi izbucnirea răscoalei În satul Vădastra, distrugerea conacului Eleonorei Smadoviceanu, fuga surorii acesteia Elena Vorvoreanu Împreună cu fiica sa Elvira și cu arendașii Alexiu și Ivancea Într-o trăsură, noaptea. Trăsura este oprită de țărani și arendașii prinși
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-și licența în 1959, iar până în 1961 va pregăti un doctorat în istoria religiilor în cadrul Institutului Teologic din București. Între 1961 și 1964 este încarcerat, suferind o detenție politică „pentru uneltire contra ordinii sociale”. Trece prin penitenciarele Uranus, Jilava, Grădina, Salcia. După ieșirea din închisoare se înscrie la Institutul de Arte Plastice din București, secția istoria și teoria artei (1966-1971). Este, scurt timp, redactor la revista „Amfiteatru”, apoi la Studioul Animafilm. În 1977 solicită plecarea din țară, stabilindu-se în 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
un lanț neîntrerupt de jeturi scînteietoare, îmbrățișînd o jumătate de orizont; dispuse în semicerc, se înălțau în văzduhul amiezii. Spre deosebire de jeturile gemene, perpendiculare ale balenei normale, care se bifurcă în vîrf, căzînd în două șuvoaie, ca ramurile spintecate ale unei sălcii, jetul unic al cașalotului se înfățișează ca un stîlp gros și pieziș, de ceață alburie, care se înalță și cade necontenit sub vînt. Văzută de pe puntea lui Pequod, cînd vasul se ridica pe o colină de apă, mulțimea asta de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rânduri: „Dacă atunci când mă voi prezenta acolo nu-mi vor ieși înainte toți câinii mei, îți neg, Dumnezeule, existența”. Grav bolnav, B. moare în august 1961 - și, ca un fel de ermetism în sfârșit „dezlegat”, a doua zi după înmormântare, salcia din curtea casei sale, în care poetul vedea un copac sacru, s-a prăbușit deodată, din cauza unei furtuni, peste mormintele mult-iubiților și credincioșilor săi câini. O reacție firească a naturii, la moartea unui poet de o originalitate stranie, intens expresivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
într-un spirit de obiectivitate. Este găzduită poezie de Aurel Marin, Pan M. Vizirescu, Ștefan Stănescu, Victor Valeriu Martinescu, Emil Botta, Gellu Naum, Radu Gyr, Aurel Chirescu, Vlaicu Bârna, Simion Stolnicu, Cicerone Theodorescu, Eugen Jebeleanu, Al. Raicu, Mircea Pavelescu, Const. Salcia, Coca Farago, Theodor Scarlat, Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Al. T. Stamatiad - o constelație destul de diversă ca proveniență și exprimare estetică. Proză (fragmente de roman îndeosebi) oferă Ștefan Anton Cosma, Isaiia Răcăciuni (Mâl), Scarlat Callimachi (Învierea lui Iuda), Anton Holban (Ioana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
Victor Papilian, Ionel Teodoreanu, Sărmanul Klopștock, George Banea, Dan Petrașincu, Theodor Râșcanu, N. Pora, Georgeta Mircea Cancicov. Cu versuri mai colaborează asiduu Ștefan Stănescu, Teodor Al. Munteanu, Virgil Carianopol, Simion Stolnicu, Teodor Scarlat, Al. Raicu, Iulian Vesper, Vlaicu Bârna, Constantin Salcia, George Drumur, Ovid Caledoniu, Dan Bălteanu, N. D. Mirea (iscălea inițial Niculai Streiu), Const. Ene, Nichita Tomescu, Const. Cojan, Ion Bălan, Ion Calboreanu, Ion Țolescu ș.a., iar cu proză sunt prezenți Neagu Rădulescu, Gabriel Bălănescu, Gabriel Drăgan, Laurențiu Fulga, Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
producători direcți. 12-18 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.7. Plantații de hamei. 13-21 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.8. Plantații de protecție și de consolidare a terenurilor: ────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.8.1. - foioase și rășinoase. 50-70 ────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.8.2. - plopi, salcâmi și sălcii. 24-36 ───────────────────────���─────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.9. Răchitării. 5-9 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.10. Alte plantații neregăsite în cadrul clasei 2.4.2. 16-24 2.5. Alte instalații tehnice, mijloace de transport, animale 20-30 și plantații neregăsite în cadrul grupei 2. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── GRUPA 3. MOBILIER, APARATURĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
1. Bisoca 13. Lopătari 2. Bozioru 14. Mânzălești 3. Brăești 15. Odăile 4. Calvini 16. Pănătău 5. Cănești 17. Pătârlagele 6. Cătina 18. Sărulești 7. Chiliile 19. Scorțoasa 8. Chiojdu 20. Siriu 9. Cislău 21. Tisău 10. Colți 22. Valea Salciei 11. Cozieni 23. Vintilă Vodă 12. Gura Teghii 24. Viperești Comune parțial în zona montană - 7 1. Beceni - cu 3 sate componente: Arbanași, Gura Dimienii, Mărgăriți 2. Buda - cu 3 sate componente: Spidele, Valea Largă, Toropalesti 3. Măgura - cu 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
1. Bisoca 13. Lopătari 2. Bozioru 14. Mânzălești 3. Brăești 15. Odăile 4. Calvini 16. Pănătău 5. Cănești 17. Pătârlagele 6. Cătina 18. Sărulești 7. Chiliile 19. Scorțoasa 8. Chiojdu 20. Siriu 9. Cislău 21. Tisău 10. Colți 22. Valea Salciei 11. Cozieni 23. Vintilă Vodă 12. Gura Teghii 24. Viperești Comune parțial în zona montană - 7 1. Beceni - cu 3 sate componente: Arbanași, Gura Dimienii, Mărgăriți 2. Buda - cu 3 sate componente: Spidele, Valea Largă, Toropalesti 3. Măgura - cu 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]