130,724 matches
-
Interviuri cu rromi lingurari din satul Băleni, județul Dâmbovița . Poveștile lor despre meșteșugul facerii lingurilor și a altor obiecte de lemn. Imagini din satul bălenarilor , unde timpul parcă a încremenit pe câmpiile întinse ce aparțineau în trecut familiei Cantacuzinilor, în secolul al 17 -lea. Acesta este tabloul filmului -The Boyash -Rudarul -selectat oficial pentru a participa, în luna decembrie, la Festivalul de Film Pineapple
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93266_a_94558]
-
la lumină istoria acestei îndeletniciri vechi de confecționare a unui obiect folosit de mii de ani in gospodării : lingură de lemn. Filmul a fost acceptat la festivalul din Hong Kong datorită conținutului care descrie acest meșteșug străvechi. În prezent , în multe sate din Chină. îndeletnicirile meșteșugarilor au fost preluate de procese tehnologice complexe și prea puțin se mai păstrează astăzi izul tradiției de confecționare manuală a diferitelor obiecte din lemn. Ideea documentarului subliniază fenomenul dispariției unor îndeletniciri vechi , fenomen care se petrece
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93266_a_94558]
-
limită, dragostea nelimitată, noțiunea de progres linear și continuu. Așa ceva nu poate exista. D. A.: - Ești artist român, trăiești și compui în Elveția, în Europa. Ce anume te leagă de România? L. M.: - Mă leagă rădăcinile. Familia mea vine dintr-un sat din Transilvania, din Zărnești. în anii '80 tatăl meu a făcut un arbore genealogic. Am descoperit că aveam rădăcini de aproape patru sute de ani. Străbunicul meu a fost mitropolit al Ardealului. Se numea Ioan Metianu. Catedrala de la Sibiu a fost
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
P. voia să nu le menționeze. Ulterior s-a răzgîndit, căutînd un nume mai vechi al comunei, pe care nu l-a putut descoperi, sau cel puțin o altă explicație pentru numele ei, "Domnu Ilie, cum să fie localitatea noastră sat de țigani sloboziți?" Păi dacă o fi fost..." "Și unde sînt, domnu Ilie, țiganii ăia sloboziți?" Învățătorul i-a enumerat cîteva nume. Nu erau prea mulți: "S-or mai fi amestecat cu românii, S-or mai fi dus și prin
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
cu raci. Dl Ilie învățătorul se ducea la bătrîni acasă și îi întreba ce mai țin minte. Cercetase fără mare spor catastifele bisericii și își făcea curaj să-i scrie lui Nicolae Iorga. A prins el cîteva fire, că poate satul o fi fost numit așa de rușii lui Kiseleff, ori că țiganii care au plecat de aici în alte sate or fi zis că vin din slobozie, dar nimic sigur. După ce și-a făcut treaba, nea Fănică a vîndut brutăria
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
spor catastifele bisericii și își făcea curaj să-i scrie lui Nicolae Iorga. A prins el cîteva fire, că poate satul o fi fost numit așa de rușii lui Kiseleff, ori că țiganii care au plecat de aici în alte sate or fi zis că vin din slobozie, dar nimic sigur. După ce și-a făcut treaba, nea Fănică a vîndut brutăria și cu ce bani a mai adunat din poze a cîștigat licitația cîrciumii din gara Medgidia. Învățătorul a fost trimis
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
acest moment cele două posturi au încheiat contracte de distribuție cu peste 20 de rețele de cablu". Cele mai importante companii de cablu dintre cele 20 la care face referire Look Tv în comunicat sunt UPC România, Ines IPTV, Focus Sat și Orange TV.
LOOK TV - RCS-RDS. Comunicat oficial LOOK TV: 20 de companii de cablu transmit Look TV şi Look Plus by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/82265_a_83590]
-
acest moment cele două posturi au încheiat contracte de distribuție cu peste 20 de rețele de cablu". Cele mai importante companii de cablu dintre cele 20 la care face referire Look Tv în comunicat sunt UPC România, Ines IPTV, Focus Sat și Orange TV.
LOOK TV - RCS-RDS. Comunicat oficial LOOK TV: 20 de companii de cablu transmit Look TV şi Look Plus by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/82264_a_83589]
-
reprezentanți ai tuturor Bisericilor Ortodoxe", - a declarat protopopul Kovalenko. Capul anterior al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Vladimir (născut Victor Sabodan), a murit pe 5 iulie 2014, după o îndelungată suferință. Onufrie Berezovsky s-a născut la 5 noiembrie 1944, în satul Korytne, în familia unui preot din regiunea Cernăuți. La data de 9 decembrie 1990 a fost hirotonit arhiereu și ales în funcția de Episcop al Cernăuților și Bucovinei, iar la data de 28 iulie 1994 a fost ridicat la treaptă
Mitropolitul Cernăuților și Bucovinei, Onufrie, ales capul Bisericii Ortodoxe Ucrainene by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82323_a_83648]
-
pe care-l clama propaganda regimului comunist a stîrnit, așa cum era și natural, o reacție a poeziei românești aproape imediat după detenta ideologică intervenită în jurul anului 1965. Defel întîmplător s-a conturat atunci o viziune a trecutului cu substanță rurală (satul se vedea îndeosebi periclitat cu întreaga-i suită de tradiții) ca o imagine a patriei beneficiind de prestigiul unui univers primar, întemeietor. Replică la versificația festivist-idilizantă a "realismului socialist", creația de această natură vădea o sumețire expresionistă ce reflecta lupta
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
creștine / lacrimi ale alfabetului înfundîndu-se / în Semnul neînțeles al Crucii - / capăt al copilăriei - / pod de piatră ce s-a dărîmat - / și Lopadea Veche - lada de zestre, / spirit ducînd pe umeri / bunătățile îngerului păzitor". Însușindu-și un rol de exponent al Satului scris cu majusculă, bardul nu ezită a se recomanda, agreabil-grandilocvent, astfel: "Spinii se-aruncă să-mi spele picioarele / să le sărute / retras în înțepăturile lor / apa Lopezii nu mă ia drept / Ion Mărturisitorul. / Ion Nemărgineanu / rămîne cronicarul ei". Scriind cu
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
Ion Nemărgineanu / rămîne cronicarul ei". Scriind cu o apă care e "cerneala lui Dumnezeu", pe "pagina tăbăcită" care e propria sa ființă, poetul are conștiința stilistică a unui pictor naiv(ist), dispus a răsuci trăsăturile în direcția ironiei: "Desen naiv satul - / cruce de dealuri stînd pe spate / să o vadă mai bine Dumnezeu". Sau: "La dreapta între spini - / Crucea de hotar - / artă naivă / rumegată de tufișuri și tîlhari". Congestia de energie reclamă momente de relaxare. Contemplarea proliferării grave a materiilor e
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
Mă retrag - valea mi-a spart gîndurile, / cuvintele sîngeră - / hrană pentru gropi, / ne revărsăm în șoseaua Aiudului / și ducem singurătatea la / pușcărie". Cîte un suspin folcloric are un iz blagian. "Și de-a lungul / și de-a latul / liniștea / încurcă satul, / cînd de-a lungul / cînd de-a latul / și desculț / umblă păcatul...". Cultivînd cu predilecție un discurs frust, ce dă impresia unui zgomot surd ca o surpare de pietre, Ion Mărgineanu dorește de la un timp a-l distila, a-l
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
munți / veșnic verzi / care cresc în afară / și împrejurul lor / tot verde - o cîmpie - / iar deasupra ei / lăcrimînd o vioară // păduri seculare / mănunchi de rîuri / ca niște crengi retezate // orașe străvechi / colier de cetăți // și cine știe cîte mii de sate? (...) încă n-am reușit să desenez / conturul Patriei / exact precum este / nici cum ar trebui să fie // în sufletul fiecăruia din noi / se răzvrătește o altă geografie" (Lecție de geografie). Ne întoarcem astfel la Coșbuc, Goga, Mateevici. Un patetism ce
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
ascuțite la maximum înseamnă legendele locului - Ťtata hoțilorť, Andrei Mortu, despre care se credea că a murit de tot, a cincea oară, ar fi fost văzut cârpindu-și cămașa într-un copac; Vica, fiica lui, s-ar fi aciuat prin sat, sucindu-le bărbaților mințile, cu dragostea ei păcătoasă. Mai înseamnă apoi un univers gata să se dezintegreze, în care totul se amestecă haotic: ŤPe Condrat și pe diacon îi zări tremurați prin ceața ploii și prin albeața zăpezii undeva între
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
de des, cum ar fi voit ei, și acest fond epistolar a fost publicat de istoricul literar Ilie Rad cu titlul Rânduri către tinerii ardeleni. Cele mai multe scrisori sunt adresate lui Teofil Răchițeanu, care, după o criză sufletească, se retrage în satul său din Apuseni, Răchițele, ca profesor de limba și literatura română, își construiește o cabană, citește și scrie, îndrăgostit de peisajul și istoria Apusenilor. Geo Bogza îi răspunde cu prețuire și căldură la scrisorile trimise, îi trimite la rându-i
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
tatăl său), un plop bogzian (simbol al verticalității morale) cusut pe pânză de o nepoată a sa. Momentul de apogeu al prieteniei este marcat de hotărârea lui Geo Bogza de a-i face prietenului său mai tânăr o vizită în satul natal și totodată satul dăscăliei sale. În drum se oprește la Cluj și-i cunoaște pe ceilalți doi corespondenți, studenți pe atunci (istoricul literar Ilie Rad, care semna la început cu pseudonimul Ilie Radu - Nandra și poetul Viorel Mureșan) la
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
bogzian (simbol al verticalității morale) cusut pe pânză de o nepoată a sa. Momentul de apogeu al prieteniei este marcat de hotărârea lui Geo Bogza de a-i face prietenului său mai tânăr o vizită în satul natal și totodată satul dăscăliei sale. În drum se oprește la Cluj și-i cunoaște pe ceilalți doi corespondenți, studenți pe atunci (istoricul literar Ilie Rad, care semna la început cu pseudonimul Ilie Radu - Nandra și poetul Viorel Mureșan) la o oră de gramatică
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
formalismul său caricatural, în care se interoghează opinia bătrînilor care "își smulg de pe nas masca de oxigen spre a cere suspendarea președintelui", a babelor edentate cărora li se solicită "opinia asupra utilității votului uninominal, asupra fondurilor europene", pe cînd surdul satului răspunde la chestionare, mutul îi umple rubricile, iar orbul face lumină în privința Constituției. Fruntașii politichiei dâmbovițene în curs au trăsături asemănătoare, integrîndu-se într-un joc al cărui final nu se întrevede. Ion Iliescu, ieșind din "strîmta lui bolgie de opoziționist
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
Ioan Pintea O lectură recentă mi-a redeșteptat o melancolie ancestrală. E vorba de două cărți ( de la munte de Charles-Ferdinand Ramuz, în traducerea doamnei Viorica Nișcov, și Curcubeul dublu de Alexandru Vlad) care vorbesc despre același univers - lumea satului -, dar din poziții total diferite. Ramuz reconstituie un spațiu oarecum mirific, populat de personaje de poveste, cu reguli și rânduieli mitice. Un spațiu depozitar de mari taine, care dacă sunt tulburate și agresate în conținutul lor fundamental se răzbună amenințător
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
nouă, descompusă, lipsită de orice fior metafizic, perfidă și șmecheră, urâtă și schimonosită pe ici pe colo, adică prin punctele esențiale, angrenată într-un mecanism defect care devoră precum un animal cu chip de artefact tot ceea ce mai amintește de satul de altădată. Sunt două cărți care transmit o tristețe adâncă și o înaltă deznădejde în ceea ce privește prezentul satului. Din aceste cărți se poate, cred eu, învăța. Se poate rememora o lume întreagă care nu mai este, se poate descoperi și accepta
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
adică prin punctele esențiale, angrenată într-un mecanism defect care devoră precum un animal cu chip de artefact tot ceea ce mai amintește de satul de altădată. Sunt două cărți care transmit o tristețe adâncă și o înaltă deznădejde în ceea ce privește prezentul satului. Din aceste cărți se poate, cred eu, învăța. Se poate rememora o lume întreagă care nu mai este, se poate descoperi și accepta o lume fărâmițată și dezaxată care s-a așezat, irevocabil, se pare, peste cealaltă. Putem gândi și
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
mai rămâne, în această situație, din ea. Cine mai crede astăzi, ca Ramuz, că civilizația rurală, temeiul, se află "la sursa însăși a ființei"?! Nimeni aproape. Poate câțiva filosofi și gânditori rătăciți, etichetați autohtoniști, tradiționaliști sau, și mai rău, naționaliști. Satul nu mai e o temă pentru literatură, dar nici pentru filosofie. A vorbi despre sat, a scrie despre sat, a extrage idei și principii perene din acest topos a devenit ceva discutabil, la mijloc de râs și surâs, superfluu. Nu
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
rurală, temeiul, se află "la sursa însăși a ființei"?! Nimeni aproape. Poate câțiva filosofi și gânditori rătăciți, etichetați autohtoniști, tradiționaliști sau, și mai rău, naționaliști. Satul nu mai e o temă pentru literatură, dar nici pentru filosofie. A vorbi despre sat, a scrie despre sat, a extrage idei și principii perene din acest topos a devenit ceva discutabil, la mijloc de râs și surâs, superfluu. Nu știu ca literatura română să fi dat în ultima vreme, excepție face doar Ioan Groșan
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
la sursa însăși a ființei"?! Nimeni aproape. Poate câțiva filosofi și gânditori rătăciți, etichetați autohtoniști, tradiționaliști sau, și mai rău, naționaliști. Satul nu mai e o temă pentru literatură, dar nici pentru filosofie. A vorbi despre sat, a scrie despre sat, a extrage idei și principii perene din acest topos a devenit ceva discutabil, la mijloc de râs și surâs, superfluu. Nu știu ca literatura română să fi dat în ultima vreme, excepție face doar Ioan Groșan și, în cazul de
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]