20,441 matches
-
devină mult mai circumspecți. Mărimea pieței Majoritatea piraților de soft și a imitatorilor sunt interesați de obținerea unui profit cât mai rapid și mai mare, prin producerea de copii ale unui produs și exploatarea altora. Extinderea pieței, care trebuie să satisfacă cerințele diferitelor tipuri de utilizatori, determină o creștere a cererii și, în consecință, o sporire a ofertei de produse, astfel că a devenit un domeniu deosebit de atrăgător și profitabil pentru producătorii-pirați, care și-au mutat domeniul de acțiune de la producerea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
încălcare a drepturilor producătorilor de soft. Acest lucru se datora mai ales faptului că multe programe specifice mainframe-urilor și minicalculatoarelor dispuneau de caracteristici care ofereau, în mod automat, un anumit nivel de protecție. Unele programe au fost realizate pentru a satisface cerințele unui singur client sau pentru o mică piață specializată, în care numărul clienților era destul de redus. În aceste cazuri, era puțin probabil ca un client autorizat să realizeze copii ale programului pentru un alt utilizator. Dacă, totuși, se întâmpla
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
adversitate, în postura, rar ilustrată și dificilă, a scriitorului de succes. Un succes fulminant de public (cărțile lui devin bestselleruri), dar și de critică, de vreme ce scriitorul practica o literatură accesibilă, atractivă, de mare popularitate și, concomitent, o literatură menită să satisfacă exigențe estetice. O primă secțiune, intitulată Idei patetice, din culegerea Între Socrate și Xantipa expune un consistent și bine articulat program estetic și literar, explicitat cu o expresivitate persuasivă. Este un program original, într-o epocă în care creația literară
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
susțin, inspirate din actualitatea clujeană, sunt altele. Un personaj sexagenar, rămas văduv, Sabin Iova, încearcă să își rezolve singurătatea prin anunțuri la mica publicitate (rubrica „Matrimoniale”). Starea lui materială atrage mai multe persoane, dintre care una reușește să se insinueze, satisfăcându-i o serie de iluzii, cea erotică fiind dominantă. Pentru a o menține în preajmă, bătrânul joacă la Caritas și pierde totul. Deși nu este apăsată, satira la adresa unor moravuri nu e de neglijat. Critica se întoarce și asupra vremurilor
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
Un nou elan liric trăiește M. la mijlocul anilor, ‘20 pe meleagurile basarabene, dar și acesta se epuizează repede, concretizându-se doar în câteva poezii epico-descriptive (Pe limanul Nistrului, Akermanul, Nadia, O iarnă la Bugaz, Legenda covoarelor basarabene ș.a.). Simple versificări, satisfăcând comanda organizației carliste pentru copii și tineret, Sergentul Soare și Cântecul străjerilor nu au valoare. În schimb rețin atenția, în destul de bogata publicistică a lui M., o suită de amintiri târzii și de medalioane din lumea muzicienilor, precum și câteva schițe
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
un factor esențial ce completează schema funcțională: „materia” din care sunt „concepute” elementele sociale, posibilul acțional alrespectivei colectivități. O colectivitate arhaică, în căutare de hrană, ajunge într-o zonă sociogeografică. Cerința sa de procurare a hranei este abstractă, putând fi satisfăcută într-o mulțime de feluri. Ce tip de activitate de procurare a hranei va fi selectat depinde de posibilitățile concrete de care dispune colectivitatea în momentul „alegerii”: poate să adopte agricultura sau păstoritul, culesul și vânătoarea sau, în fine, poate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
are nici o funcție, nu mai există nici o rațiune pentru care colectivitatea să fie dispusă să mai cheltuiască din energia sa, din resursele sale pentru perpetuarea respectivului fenomen. Un ritual magic care nu mai „funcționează” sau o instituție ce nu mai satisface nici o cerință funcțională vor tinde, prin urmare, să dispară. Iluzia că există multe „supraviețuiri” se datorează mai mult faptului că există multe situații în care anumite configurații sociale semențin, dar îndeplinesc funcții noi ce nu sunt suficient de clare pentru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiind asociată cu o indeterminare structurală. Pornind de la o cerință funcțională nu mai putem identifica cu certitudine elementul care va fi selectat. Și aceasta din cauza alternativelor funcționale. În cadrul unui posibil acțional specificat, există, de regulă, maimulte elemente posibile care să satisfacă o anumită cerință funcțională. Robert K.Merton (1957) le denumește alternative sau substitute funcționale. În principiu, sistemul poate alege oricare dintre aceste alternative. Există un anumit grad de libertate, de indeterminare în alegerea elementului din repertoriul de alternative funcționale. Atât timp cât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-și energiile în alte direcții. Apariția posibilităților efective de satisfacere a cerinței funcționale va regenera trecerea acesteia din latent în manifest. Este cazul multor procese de apariție a noi necesități. b) Când cerințe funcționale mai importante pentru sistem nu sunt satisfăcute, energia sistemului se va orienta prioritar spre satisfacerea acestora, celelalte fiind ținute în stare de latență. Pe măsură ce cerințele funcționale mai importante sunt satisfăcute, celelalte cerințe funcționale devin manifeste, în ordinea importanței lor. Abraham Maslow (1968) oferă un exemplu clasic al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
multor procese de apariție a noi necesități. b) Când cerințe funcționale mai importante pentru sistem nu sunt satisfăcute, energia sistemului se va orienta prioritar spre satisfacerea acestora, celelalte fiind ținute în stare de latență. Pe măsură ce cerințele funcționale mai importante sunt satisfăcute, celelalte cerințe funcționale devin manifeste, în ordinea importanței lor. Abraham Maslow (1968) oferă un exemplu clasic al unui asemenea caz. În teoria motivației, el consideră, după cum am văzut mai înainte, cinci clase de necesități care pun în mișcare (motivează) comportamentul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în fine, autoactualizare. Teza centrală a teoriei sale este următoarea: manifeste vor fi necesitățile din prima clasă de necesități nesatisfăcute a ierarhiei; necesitățile din clasele superioare, chiar nesatisfăcute, vor fi latente; pe măsură ce necesitățile din clasele inferioare (dar mai importante) sunt satisfăcute, necesitățile din clasele imediat următoare devin manifeste. Problema relației obiectiv-subiectiv. Schema funcțională permite considerarea aspectului activ al vieții sociale, a orientării sale finaliste, dar într-o modalitate nonidealistă. Aici, comportamentul uman nu este determinat de structuri subiective, ci de configurații
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la un nivel scăzut de dezvoltare economică și socială, trăind într-o relativă izolare, există o anumită structură a raportului dintre timpul afectat producției și timpul liber. Deși viața acestor comunități este relativ rudimentară, prin producția lor neputând să-și satisfacă decât un număr relativ restrâns de necesități, timpul liber pe care și-l acordă are o pondere relativ ridicată. Intrate însă în contact cu alte colectivități mai dezvoltate, angrenate în sistemul schimburilor economice cu acestea, ele tind să-și intensifice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Explicația acestei relații cauzale (contacte economice, scăderea volumului de timp liber) este următoarea: nivelul scăzut al forțelor de producție permite obținerea unei game restrânse de produse; necesitățile colectivității vor fi, în consecință, și ele reduse. Aceste necesități reduse pot fi satisfăcute printr-un efort productiv relativ limitat, dispunându-se deci de un timp liber substanțial. Piața economică oferă produse noi, iar acestea creează necesități corespunzătoare lor. Pentru a procura însă noile produse, resimțite tot mai mult ca necesare, populația respectivă trebuie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
investigarea alternativelor funcționale, problema a devenit vitală. Pentru o cerință funcțională există de cele mai multe ori mai multe soluții posibile alternative. Aceste soluții sunt echivalente funcțional, însă doar calitativ, în sensul că îndeplinesc aceeași funcție, dar nu și cantitativ. Alternativele funcționale satisfac în grade diferite cerința funcțională în raport cu care ele sunt calitativ echivalente. Sociologia a început să fie pusă tot mai frecvent în fața necesității de a analiza mărimea contribuției funcționale a diferitelor elemente. Acestui aspect îi este dedicat capitolul de față. Multă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai mult ca o opțiune personală care s-ar putea să nu coincidă cu cea care se va cristaliza prin evoluția preocupărilor. Eficacitateatc " Eficacitatea" Eficacitatea unui element sau sistem poate fi definită drept gradul în care acesta îndeplinește o funcție, satisface o cerință funcțională specificată. Eficacitatea poate fi pozitivă în măsura în care satisface, într-un anumit grad, respectiva cerință funcțională; nulă - nu are nici un efect asupra acesteia sau negativă - agravează deficiența, nesatisfacerea respectivei cerințe funcționale. Dincolo de aceste trei mari tipuri de eficacitate, este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să nu coincidă cu cea care se va cristaliza prin evoluția preocupărilor. Eficacitateatc " Eficacitatea" Eficacitatea unui element sau sistem poate fi definită drept gradul în care acesta îndeplinește o funcție, satisface o cerință funcțională specificată. Eficacitatea poate fi pozitivă în măsura în care satisface, într-un anumit grad, respectiva cerință funcțională; nulă - nu are nici un efect asupra acesteia sau negativă - agravează deficiența, nesatisfacerea respectivei cerințe funcționale. Dincolo de aceste trei mari tipuri de eficacitate, este însă necesar să distingem gradele eficacității. Eficacitatea pozitivă poate fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un anumit grad, respectiva cerință funcțională; nulă - nu are nici un efect asupra acesteia sau negativă - agravează deficiența, nesatisfacerea respectivei cerințe funcționale. Dincolo de aceste trei mari tipuri de eficacitate, este însă necesar să distingem gradele eficacității. Eficacitatea pozitivă poate fi maximă - satisface integral cerința funcțională în cauză - sau, deși pozitivă, submaximală - o satisface într-o măsură care poate varia între maxim și zero. Reluând exemplul dat într-un capitol anterior în legătură cu funcția, putem estima că o școală de corecție poate avea o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra acesteia sau negativă - agravează deficiența, nesatisfacerea respectivei cerințe funcționale. Dincolo de aceste trei mari tipuri de eficacitate, este însă necesar să distingem gradele eficacității. Eficacitatea pozitivă poate fi maximă - satisface integral cerința funcțională în cauză - sau, deși pozitivă, submaximală - o satisface într-o măsură care poate varia între maxim și zero. Reluând exemplul dat într-un capitol anterior în legătură cu funcția, putem estima că o școală de corecție poate avea o eficacitate maximă în condițiile în care integrează social complet copiii delincvenți
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consecințele funcționale ale respectivelor alternative). Analiza eficacității ridică pentru sociologie, în prezent, o mulțime de dificultăți. În principal, ele sunt următoarele; • Determinarea cantitativă a funcțiilor. Cele mai multe studii se mărginesc să demonstreze teoretic că un element oarecare are o anumită funcție, satisface o anumită cerință funcțională. Uneori se determină chiar empiric că el aduce o contribuție semnificativă la satisfacerea respectivei cerințe funcționale, fără a se putea măsura cât de mare este această contribuție. La multe întrebări vitale teoretic și practic, răspunsurile nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dacă diferențele înregistrate în starea de sănătate se datorează îngrijirii medicale propriu-zisesau mai degrabă diferențelor de condiții și mod de viață dintre cei bogați și cei săraci. • Separarea consecințelor funcționale ale diferitelor elemente ale sistemelor sociale. Aceeași cerință funcțională este satisfăcută de o mulțime de elemente. Cunoștințele pe care le posedă copiii provin nu numai de la școală, dar și din mass-media, din familie, din lecturi particulare. Motivația performanțelor în muncă este determinată de atmosfera grupului de muncă, de stilul de conducere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se constituie respectivul sistem, și pe de altă parte, printr-un set de condiții care îi conturează posibilul său acțional. În această matrice sunt posibile una sau mai multe structuri alternative, moduri diferite de organizare a activităților sociale care să satisfacă cerințele funcționale incluse în respectivul spațiu funcțional. Mai întâi trebuie determinat sistemul abstract (matricea structurală) și apoi structurile alternative. Familia dintr-o anumită societate trebuie definită astfel prin spațiul său funcțional - producerea și educarea copiilor, menajul, cadrul afectiv pentru membrii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
am văzut că el conține o indeterminare de principiu: o cerință funcțională poate fi realizată nu doar printr-o singură soluție (tip de element), ci de o mulțime de soluții (elemente) funcționale. Echivalența funcțională este definită însă doar calitativ (toate satisfac aceeași cerință funcțională), dar nu și cantitativ (o satisfac în grade diferite). Prin acest repertoriu de soluții alternative, putem presupune că, de regulă, doar una este cea mai bună (optimă). Această soluție optimă poate fi selectată sistematic, și nu accidental
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o cerință funcțională poate fi realizată nu doar printr-o singură soluție (tip de element), ci de o mulțime de soluții (elemente) funcționale. Echivalența funcțională este definită însă doar calitativ (toate satisfac aceeași cerință funcțională), dar nu și cantitativ (o satisfac în grade diferite). Prin acest repertoriu de soluții alternative, putem presupune că, de regulă, doar una este cea mai bună (optimă). Această soluție optimă poate fi selectată sistematic, și nu accidental, doar în condițiile unei raționalități complete, a unei cunoașteri
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în sistemul de interese specific realității în care dorește să facă utile cunoștințele sale. Accentuarea exclusivă și unilaterală a intereselor comune are drept consecință ignorarea intereselor particulare, specifice. Viziunea dogmatică presupunea că interesele particulare, specifice diferitelor categorii sociale șisubsisteme, sunt satisfăcute automat prin satisfacerea intereselor generale. Cel mai adesea însă, interesul general comun nu este dat înainte și independent de interesele particulare, ci se construiește prin considerarea și armonizarea acestora. Teza argumentată în această lucrare este că sociologia, ca răspuns la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai conștientă de propriile sale interese. Ea nu exclude, de asemenea, nici cercetarea științifică comună și nici găsirea unor soluții mutual acceptabile. Poate însă sociologia să fie simultan angajată și obiectivă, să sprijine interesele particulare ale unui grup sau subsistem, satisfăcând totodată standardele de obiectivitate ale științei? În această privință găsim, destul de răspândite, două atitudini extreme: pe de o parte, considerarea obiectivității sociologiei ca un dat neproblematic, asigurat automat de procedurile sale științifice, iar pe de altă parte, excluderea completă și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]