5,139 matches
-
învățare ale fiecărui elev. Deficiența (impairment, în engleză; dØficience, în franceză) se referă la deficitul stabilit prin metode și mijloace clinice sau paraclinice, explorări funcționale sau alte evaluări folosite mai ales de serviciile medicale, deficit care poate fi de natură senzorială, mentală, fizică, locomotorie, neuropsihică sau de limbaj. De asemenea, prin deficiență se înțelege pierderea, anomalia, perturbarea cu caracter definitiv sau temporar a unei structuri fiziologice, anatomice sau psihologice; termenul desemnează o stare de anormalitate funcțională, adesea cu semnificație patologică, stabilă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
individuale. În activitatea educațională curentă, conceptul de educație specială se utilizează alternativ cu cel de educație a cerințelor speciale . Incapacitatea/dizabilitatea (disability, în engleză, incapacite, în franceză) reprezintă o pierdere, o diminuare totală sau parțială a posibilităților fizice, locomotoare, mentale, senzoriale, neuropsihice etc., drept consecință a unei deficiențe care împiedică efectuarea normală a unor activități. Indiferent de forma de manifestare (fizică, senzorială, mentală etc.), incapacitatea conduce la modificări de adaptare, la un anumit comportament adaptativ, care afectează, mai mult sau mai
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
disability, în engleză, incapacite, în franceză) reprezintă o pierdere, o diminuare totală sau parțială a posibilităților fizice, locomotoare, mentale, senzoriale, neuropsihice etc., drept consecință a unei deficiențe care împiedică efectuarea normală a unor activități. Indiferent de forma de manifestare (fizică, senzorială, mentală etc.), incapacitatea conduce la modificări de adaptare, la un anumit comportament adaptativ, care afectează, mai mult sau mai puțin, performanțele funcționale, nivelul de autonomie personală, profesională sau socială. Altfel spus, incapacitatea reprezintă perturbarea capacității de îndeplinire normală a unei
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
culturii, în afara eticii: "moștenirea noastră științifică" include atât elemente din logică și din științele naturale, cât și convingeri morale. Astfel, White susține că orice instanță morală încearcă să "organizeze un flux format din sentimente de obligație morală, precum și din experiențe senzoriale"83. Deși apreciez că reificarea la care recurge trebuie eliminată, remarc modul ingenions în care White expune faptul că Rawls adoptă o perspectivă similară în conturarea propriei teorii. Monismul metodologic al lui White reiese din teza că diferitele discipline asociate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cazul încrederii pragmatice în propriile simțuri, cu ajutorul căreia supraviețuiesc. Revenind la experiența religioasă, întrucât nu este impusă, ea nu este nici uniformă, nici universală. Nu înseamnă că nu există, arată Hick. E numai un alt fel de experiență decât cea senzorială. Odată admisă posibilitatea experiențelor religioase autentice, devine necesară postularea existenței Transcendentului la care, dacă sunt autentice, experiențele religioase să reprezinte răspunsuri. Demersul argumentativ este similar celui kantian referitor la temeiurile comportamentului moral. De altfel, Hick valorifică explicit și schema kantiană
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ale obiectelor receptate, se fundamentează pe experiența subiectivă, provoacă interese, aptitudini, stări afective. Percepția nu este un fenomen psihologic imediat, ci o relație globală cu lumea. Gregory Bateson are În vedere faptul că procesul percepției este un proces activ; informațiile senzoriale primite se organizează pe baza unei ipoteze perceptive determinate de experiența de viață a individului și de expectațiile rezultate din acea experiență. Ipoteza perceptivă este o primă presupunere, bazată pe experiență, asupra informațiilor senzoriale. Faptul că obiectele Îndepărtate par mai
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
percepției este un proces activ; informațiile senzoriale primite se organizează pe baza unei ipoteze perceptive determinate de experiența de viață a individului și de expectațiile rezultate din acea experiență. Ipoteza perceptivă este o primă presupunere, bazată pe experiență, asupra informațiilor senzoriale. Faptul că obiectele Îndepărtate par mai mici este un rezultat al experienței. Harta mentală a orașului este un organism viu, crește, se completează, se modifică În timp, este parte activă a personalității noastre. Spre exemplificare, am folosit o reprezentare grafică
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
o reprezentare exclusiv topografică asupra locului unde trăiește, aceasta fiind transformată și deformată de percepția afectivă. Pe harta mentală apar atât spații disproporționat de mari comparativ cu corespondentul lor real, cât și pete albe. Spre exemplificare, În josul paginii este harta senzorială a corpului uman, cu mărimea relativă a diferitelor părți În funcție de senzitivitatea lor. Este de presupus că și harta mentală a unui spațiu se constituie În mod asemănător - diferit de forma sa obiectiv-determinabilă. În Încercarea de a imagina aplicații practice pentru
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
semantic, termenii se suprapun; ei se referă în mod indubitabil la aceeași sferă de interese. S-ar putea spune că seria noastră - imaginea, metafora, simbolul și mitul - reprezintă convergența a două aspecte, amibele importante pentru teoria poeziei. Unul este particularitatea senzorială, sau universul senzorial și estetic, care leagă poezia de muzică și pictură și o deosebește de filozofie și știință; celălalt este "limbajul figurat" sau "tropologia" - exprimarea indirectă care folosește metonimia și metafora, comparând parțial diferite lumi, precizându-și temele prin
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
suprapun; ei se referă în mod indubitabil la aceeași sferă de interese. S-ar putea spune că seria noastră - imaginea, metafora, simbolul și mitul - reprezintă convergența a două aspecte, amibele importante pentru teoria poeziei. Unul este particularitatea senzorială, sau universul senzorial și estetic, care leagă poezia de muzică și pictură și o deosebește de filozofie și știință; celălalt este "limbajul figurat" sau "tropologia" - exprimarea indirectă care folosește metonimia și metafora, comparând parțial diferite lumi, precizându-și temele prin traducerea lor în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
oare sunt folosiți termenii în diferite contexte și îndeosebi la noțiunile care le sunt polar opuse. Problema imaginilor ține atât de psihologie cât și de studiul literaturii, în psihologie, cuvântul "imagine" înseamnă o reprezentare mintală, o amintire a unei experiențe senzoriale sau perceptuale trecute, nu neapărat a unei experiențe vizuale. Cercetările deschizătoare de noi drumuri efectuate de Francis Galten, în 1880, au căutat să stabilească în ce măsură oamenii sunt în stare să reproducă, vizual, trecutul; și au dus la concluzia că oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de la un tip la altul. *4 247 Următoarele concluzii generale ale lui I. A. Richards, formulate în lucrarea sa Principles of Literary Criticism din 1924, ni se pare că sunt încă valabile : întotdeauna s-a atribuit prea multă importanță calităților senzoriale ale imaginilor. Ceea ce dă forță unei imagini nu este atât vioiciunea ei ca imagine cât caracterul ei de fenomen mintal legat într-un mod specific de senzație. Eficacitatea imaginii decurge din faptul că ea reprezintă "o rămășiță" și un "exponent
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
imagini vizuale clare", în schimb, din nefericire, imaginația lui Milton este o "imaginație auditivă". Imaginile vizuale din L'Allegro și din Il Penseroso sunt, toate, generale... Milton nu vede un anumit plugar, o anumită lăptăreasă sau un anumit păstor... efectul senzorial al acestor versuri ține în întregime de ureche și este legat de noțiunile de plugar, lăptăreasă și păstor. *6 248 în toate aceste afirmații, accentul cade mai mult pe caracterul particular al imaginii și pe asocierea unor lumi diferite (pe
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lăptăreasă și păstor. *6 248 în toate aceste afirmații, accentul cade mai mult pe caracterul particular al imaginii și pe asocierea unor lumi diferite (pe calea analogiei, de pildă, alegoria ; sau pe calea "unificării unor idei disparate") decât pe elementul senzorial. Imaginea vizuală este o senzație sau o percepție, dar în același timp ea reprezintă, se referă la ceva invizibil, la ceva "lăuntric". Ea poate fi, simultan, atît prezentare cât și reprezentare (de pildă, imaginea lui Tennyson : the black bat night
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cuvântul să fie folosit în acest sens: de obiect care se referă la alt obiect, dar care solicită atenție și în sine, ca reprezentare. *10 Există o concepție care vorbește de "simbolism pur", fie reducând religia și poezia la imagini senzoriale rânduite conform unui ritual, fie nesocotind "semnele" sau "imaginile" prezentate, în numele realităților transcendentale, morale sau filozofice, aflate dincolo de ele. O altă concepție consideră simbolismul drept ceva calculat și făcut cu bună știință, drept o traducere mintală deliberată a conceptelor în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ritual, fie nesocotind "semnele" sau "imaginile" prezentate, în numele realităților transcendentale, morale sau filozofice, aflate dincolo de ele. O altă concepție consideră simbolismul drept ceva calculat și făcut cu bună știință, drept o traducere mintală deliberată a conceptelor în termeni ilustrativi, pedagogici, senzoriali. Dar, după cum spune Coleridge, în vreme ce alegoria nu reprezintă decât "transpunerea unor noțiuni abstracte într-un limbaj, pictural, care nu este nici el altceva decât rezultatul unei abstractizări a obiectelor ce cad sub simțuri...", simbolul se caracterizează prin exprimarea speciei în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de la originea metaforei lingvistice si rituale la teleologia metaforei poetice, trebuie să ne referim la ceva mult mai cuprinzător - la întreaga funcție a literaturii de imaginație, în concepția noastră despre metaforă, patru vor fi elementele fundamentale : analogia, dubla viziune, imaginea senzorială revelatoare a imperceptibilului, proiectarea animistă. Aceste patru elemente nu sunt niciodată prezente în aceeași măsură : atitudinile variază de la națiune la națiune și de la o perioadă estetică la alta. După părerea unui teoretician, metafora greco-romană este limitată aproape numai la analogie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
literar (faptul că nu se pretează la reprezentarea picturală), caracterul intrinsec (gândirea metaforică), întrepătrunderea termenilor (caracterul fertil, creator al împerecherii lor). Imaginea voalată, oare nu trebuie confundată cu imaginea ofilită sau banală, se menține "sub nivelul vizibilității depline", sugerează concretul senzorial fără să-l proiecteze precis, cu claritate. Datorită lipsei tomurilor ascuțite această imagine este potrivită pentru scrierile contemplative : reprezentantul ei elizabetan este Samuel Daniel care a scris, în versuri admirate de Wordsworth și Thoreau : unless above himself he can Erect
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
din urmă Shakespeare ne prezintă "un cadru metaforic al crimei" exprimat printr-o metaforă expansivă oare pune alături noaptea și răul demonic, lumina și bunătatea, dar nu într-un mod simplu, alegoric, ci prin mijlocirea particularului sugestiv și al concretului senzorial : light thickens (lumina se îngroașă) ; lucrurile droop and drowse (se moleșesc și-adorm). Elementul poetic vag și elementul poetic concret se krtünesc în versul Good things of day begin to droop and drowse (Iar lucrurile bune ale zilei se moleșesc
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
aparat auditiv inactiv insuficient dezvoltat, ca urmare a unor deficiențe anatomo-fiziologice care se găsesc fie la receptorul analizatorului auditiv, fie la căile de transmisie ale acestui analizator. În cazul surdului oligofren este afectată și zona de proiecție pe scoartă. ,,Deficiențele senzoriale de auz, tipul și gradul lor determină particularitățile activității verbale care se manifestă atât în recepție cât și în transmiterea mesajelor. Sarcinile canalului de recepție deficitar sunt preluate pe baza legilor generale și speciale ale compensației de analizatori cu posibilități
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
sistemul fonetic al limbii, are un minim de vocabular și modele ale structurii gramaticale pe baza cărora realizează comunicarea verbal-orală. Nivelul desfășurării activității de învățare a copilului cu deficiență auditivă este dat preponderent de dezvoltarea proceselor intelectuale. COPILUL AUZITOR Treapta senzorială a cunoașterii (senzații și percepții) poartă pecetea cuvântului fiind organizată și influențată calitativ superior de gândirea și limbajul specific uman. Planul intelectual (conceptual) se formează inițial pe baza instrumentelor senzorio-motrice, apoi verbale ale acțiunii Piaget, Galperin). Senzații și percepții auditive
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
influențată calitativ superior de gândirea și limbajul specific uman. Planul intelectual (conceptual) se formează inițial pe baza instrumentelor senzorio-motrice, apoi verbale ale acțiunii Piaget, Galperin). Senzații și percepții auditive clare ca urmare a stimulării aparatului auditiv. Reprezentarea, moment intermediar între senzorial și logic, cu valoare de semiconcept, formată prin sumarea (reliefarea, suprapunerea) experienței perceptive anterioare. Memoria - proces psihic de stocare (întipărire și păstrare) și de stocare (recunoaștere și reproducere) a informației cognitive, afective,motorie. COPILUL DEFICIENT AUDITIV Treapta senzorială a cunoașterii
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
intermediar între senzorial și logic, cu valoare de semiconcept, formată prin sumarea (reliefarea, suprapunerea) experienței perceptive anterioare. Memoria - proces psihic de stocare (întipărire și păstrare) și de stocare (recunoaștere și reproducere) a informației cognitive, afective,motorie. COPILUL DEFICIENT AUDITIV Treapta senzorială a cunoașterii (senzații și percepții) poartă pecetea limbajului mimico-gesticular și a imaginilor generalizate (reprezentărilor) pe plan operațional. Instumentele senzorio-motrice cu care operează copilul preșcolar deficient de auz se prelungesc în timp și condiționează caracterul concret al gândirii lui. Senzația auditivă
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
sugerează tipurile de învățare favorabile asimilării conținuturilor esențiale ale obiectului activității matematice și conturează posibile măsurări sumative ale cunoștințelor și capacitaților dobândite. Obiectivele specifice activităților matematice în ciclul preșcolar, în școala pentru surzi pot fi ierarhizate astfel: - S1: dezvoltarea bazei senzoriale a cunoașterii prin acțiuni directe de observare, mânuire de obiecte, jucării, imagini; perceperea unor însușiri simple de formă, culoare, mărime; formarea deprinderilor de triere, grupare, clasificare după aceste însușiri; perceperea proprietăților comune ale unui grup de obiecte cu scopul formării
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
unor relații și poziții spațiale între mulțimi și elementele lor; stabilirea unei poziții relative și numirea lor; - S3: formarea reprezentărilor despre forme geometrice plane (cerc, pătrat, triunghi,dreptunghi) și constituirea de mulțimi pe baza însușirilor elementelor lor; - S4: îmbogățirea bazei senzoriale prin recunoastere, denumire, formare de mulțimi, dirijat și independent, după criterii de formă, culoare, dimensiune; constituirea de mulțimi cu 1-4 însușiri comune și observarea deosebirilor dintre elementele aceleeași mulțimi; operații cu mulțimi; - S5: formarea și dezvoltarea capacităților de a recunoaște
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]