5,479 matches
-
sau vegetative. În primul caz, centrii sunt etajați de-a lungul întregului sistem nervos cerebro-spinal, iar în cel de-al doilea, predomină în anumite sectoare ale nevraxului cu localizare specifică pentru nucleii simpatici și parasimpatici. Pe plan funcțional, sistemul eferent simpatic este activat în timpul reacțiilor energogene, în timp ce parasimpaticul predomină în condiții de repaus și relaxare. Dualitatea simpatico-parasimpatică îndeplinește rol determinant atât în condiții normale, în vederea menținerii echilibrelor homeostazice de diferite cauze, cât și în situații de suprasolicitare, urgență sau stres generatoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reacțiilor energogene, în timp ce parasimpaticul predomină în condiții de repaus și relaxare. Dualitatea simpatico-parasimpatică îndeplinește rol determinant atât în condiții normale, în vederea menținerii echilibrelor homeostazice de diferite cauze, cât și în situații de suprasolicitare, urgență sau stres generatoare de reacții rapide simpatice de tip ergotrop „fight and flight” sau de relaxare și repaus parasimpatic de tip trofotrop ce predispun la „rest and digest”. În cazul reacțiilor de predominență simpatică se produc modificări funcționale organice și tisulare la nivelul întregului corp uman. Ritmul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cât și în situații de suprasolicitare, urgență sau stres generatoare de reacții rapide simpatice de tip ergotrop „fight and flight” sau de relaxare și repaus parasimpatic de tip trofotrop ce predispun la „rest and digest”. În cazul reacțiilor de predominență simpatică se produc modificări funcționale organice și tisulare la nivelul întregului corp uman. Ritmul și contractilitatea miocardică cresc, musculatura netedă vasculară se contractă mai ales la nivel gastrointestinal și renal, contribuind la redistribuirea și dirijarea sângelui spre musculatura scheletică, bronșiile se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos vegetativ sunt dominante în anumite condiții și produc fie excitația fie inhibiția organelor efectoare. Modularea balansată și integrată a activității lor interdependente asigură adaptarea și menținerea funcțiilor normale ale organismului. II.1.3. ACȚIUNILE EXCITATORII ȘI INHIBITORII ALE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE În general, efectele stimulării simpatice sunt de sens opus acelora produse de excitarea parasimpaticului. Dacă unul din cele două subsisteme exercită prin veriga umorală efecte inhibitorii asupra unui organ oarecare, celălalt subsistem provoacă răspunsuri inverse din partea organului respectiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și produc fie excitația fie inhibiția organelor efectoare. Modularea balansată și integrată a activității lor interdependente asigură adaptarea și menținerea funcțiilor normale ale organismului. II.1.3. ACȚIUNILE EXCITATORII ȘI INHIBITORII ALE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE În general, efectele stimulării simpatice sunt de sens opus acelora produse de excitarea parasimpaticului. Dacă unul din cele două subsisteme exercită prin veriga umorală efecte inhibitorii asupra unui organ oarecare, celălalt subsistem provoacă răspunsuri inverse din partea organului respectiv. Acolo unde mediatorul chimic adrenergic este activator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activator, cel colinergic acționează în sens inhibitor și invers. Regula nu are valoare absolută, întrucât antagonismul simpatico-parasimpatic nu este în multe cazuri adevărat, ci devine interstimulant sau se transformă în veritabil sinergism. În plus, unele teritorii efectoare având numai inervație simpatică (bazele cutanate și musculare, membrana nictitantă la păsări) sau parasimpatică (insulele Langerhans) își modifică activitatea în funcție de tonusul centrilor respectivi. Este cazul reacțiilor vasomotorii de origine simpatică centrală producătoare de paloare sau roșeață a tegumentelor de tipul eritemului pudic, sau de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau se transformă în veritabil sinergism. În plus, unele teritorii efectoare având numai inervație simpatică (bazele cutanate și musculare, membrana nictitantă la păsări) sau parasimpatică (insulele Langerhans) își modifică activitatea în funcție de tonusul centrilor respectivi. Este cazul reacțiilor vasomotorii de origine simpatică centrală producătoare de paloare sau roșeață a tegumentelor de tipul eritemului pudic, sau de reglarea neuroreflexă vagală a secreției de insulină prin intermediul centrilor glicoreglatori, în funcție de nivelul glucozei din sânge. Răspunsurile principalelor organe efectoare la stimularea nervilor simpatici și parasimpatici sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasomotorii de origine simpatică centrală producătoare de paloare sau roșeață a tegumentelor de tipul eritemului pudic, sau de reglarea neuroreflexă vagală a secreției de insulină prin intermediul centrilor glicoreglatori, în funcție de nivelul glucozei din sânge. Răspunsurile principalelor organe efectoare la stimularea nervilor simpatici și parasimpatici sunt menționate în tabelul următor: Din tabel rezultă că efectele stimulării simpatice și parasimpatice realizează la nivelul majorității țesuturilor și organelor efectoare o stare de antagonism funcțional integrat și interdependent, ce asigură autoreglarea și restabilirea activității normale a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eritemului pudic, sau de reglarea neuroreflexă vagală a secreției de insulină prin intermediul centrilor glicoreglatori, în funcție de nivelul glucozei din sânge. Răspunsurile principalelor organe efectoare la stimularea nervilor simpatici și parasimpatici sunt menționate în tabelul următor: Din tabel rezultă că efectele stimulării simpatice și parasimpatice realizează la nivelul majorității țesuturilor și organelor efectoare o stare de antagonism funcțional integrat și interdependent, ce asigură autoreglarea și restabilirea activității normale a organelor respective. Majoritatea organelor sunt însă controlate preodominant de unul dintre cele două sisteme
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
respective. Majoritatea organelor sunt însă controlate preodominant de unul dintre cele două sisteme. În unele cazuri, ca cel al organelor genitale, reacțiile simpatico-parasimpatice devin complementare, asigurând realizarea și finalizarea actului sexual. II.1.4. EFECTE CARDIOVASCULARE La nivel cardiac, stimularea simpatică determină creșterea frecvenței cardiace și forței de contracție. Efecte opuse de scădere a frecvenței și contractilității apar sub influența stimulării vagale. În timp ce stimularea simpatică crește eficacitatea motopompei cardiace necesară efortului fizic susținut, predominența vagală diminuează funcția de pompă a inimii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
complementare, asigurând realizarea și finalizarea actului sexual. II.1.4. EFECTE CARDIOVASCULARE La nivel cardiac, stimularea simpatică determină creșterea frecvenței cardiace și forței de contracție. Efecte opuse de scădere a frecvenței și contractilității apar sub influența stimulării vagale. În timp ce stimularea simpatică crește eficacitatea motopompei cardiace necesară efortului fizic susținut, predominența vagală diminuează funcția de pompă a inimii, permițând recuperarea funcțională a cordului între perioadele de activitate ritmică intensă. La rândul lor, vasele sanguine sistemice se contractă mai ales în cazul vascularizației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fizic susținut, predominența vagală diminuează funcția de pompă a inimii, permițând recuperarea funcțională a cordului între perioadele de activitate ritmică intensă. La rândul lor, vasele sanguine sistemice se contractă mai ales în cazul vascularizației abdominale și tegumentare sub influența predominenței simpatice. Stimularea parasimpatică nu are efect direct asupra vaselor, cu excepția acțiunii dilatatoare din anumite arii restrânse, cum sunt cele din regiunea feței. Asupra presiunii arteriale determinată de funcția de pompă a inimii și rezistența vasculară periferică la fluxul sanguin, stimularea simpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatice. Stimularea parasimpatică nu are efect direct asupra vaselor, cu excepția acțiunii dilatatoare din anumite arii restrânse, cum sunt cele din regiunea feței. Asupra presiunii arteriale determinată de funcția de pompă a inimii și rezistența vasculară periferică la fluxul sanguin, stimularea simpatică determină atât creșterea ambelor componente presionale, ceea ce conduce la hipertensiune arterială. În mod contrar, stimularea parasimpatică reduce funcția inotropă de motopompă a inimii, fără a influența rezistența vasculară periferică. Stimularea puternică a vagului poate opri complet activitatea contractilă a inimii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rezistența vasculară periferică. Stimularea puternică a vagului poate opri complet activitatea contractilă a inimii, timp în care presiunea arterială poate atinge valoarea 0. La rândul lor, descărcările simpatico-adrenergice determină vasoconstricția coronarelor, arterelor viscerale și venelor. II.1.5. EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE LA NIVEL GASTROINTESTINAL Sistemul gastrointestinal prezintă inervație intrinsecă proprie cunoscută sub denumirea de plex intramural sau sistem nervos enteric. Atât stimulii parasimpatici cât și cei simpatici generați la nivel cerebral pot influența activitatea gastrointestinală, în principal prin amplificarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
determină vasoconstricția coronarelor, arterelor viscerale și venelor. II.1.5. EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE LA NIVEL GASTROINTESTINAL Sistemul gastrointestinal prezintă inervație intrinsecă proprie cunoscută sub denumirea de plex intramural sau sistem nervos enteric. Atât stimulii parasimpatici cât și cei simpatici generați la nivel cerebral pot influența activitatea gastrointestinală, în principal prin amplificarea sau diminuarea intensității unor acțiuni specifice ale plexului intramural. În general, stimularea parasimpatică determină creșterea activității tractusului gastrointestinal prin stimularea peristaltismului și relaxarea sfincterelor, ceea ce facilitează propulsia rapidă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimularea peristaltismului și relaxarea sfincterelor, ceea ce facilitează propulsia rapidă a conținutului intestinal de-a lungul tractusului digestiv. Acest efect propulsiv este asociat cu creșterea simultană a ratelor de secreție a glandelor gastrointestinale. Spre deosebire de componenta parasimpatică și enterică (intramurală) sistemul nervos simpatic influențează mai puțin activitatea motorie și secretorie a tractusului gastrointestinal. Totuși, stimularea simpatică intensă inhibă peristaltismul intestinal și crește tonusul sfincterian. Ca rezultat se produce reducerea semnificativă a propulsării bolului alimentar intestinal, asociată uneori cu reducerea activității secretorii, conducând la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a lungul tractusului digestiv. Acest efect propulsiv este asociat cu creșterea simultană a ratelor de secreție a glandelor gastrointestinale. Spre deosebire de componenta parasimpatică și enterică (intramurală) sistemul nervos simpatic influențează mai puțin activitatea motorie și secretorie a tractusului gastrointestinal. Totuși, stimularea simpatică intensă inhibă peristaltismul intestinal și crește tonusul sfincterian. Ca rezultat se produce reducerea semnificativă a propulsării bolului alimentar intestinal, asociată uneori cu reducerea activității secretorii, conducând la constipație. II.1.6. EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE ASUPRA ALTOR ORGANE EFECTOARE
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secretorie a tractusului gastrointestinal. Totuși, stimularea simpatică intensă inhibă peristaltismul intestinal și crește tonusul sfincterian. Ca rezultat se produce reducerea semnificativă a propulsării bolului alimentar intestinal, asociată uneori cu reducerea activității secretorii, conducând la constipație. II.1.6. EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE ASUPRA ALTOR ORGANE EFECTOARE La nivel pulmonar, predominența simpatico-adrenergică provoacă bronhodilatație, iar cea vagală bronhoconstricție, asigurând tonusul bazal al căilor aeriene și variațiile normale ale bronhomotricității. Glandele nazale, lacrimale, salivare și gastrointestinale sunt puternic stimulate de sistemul nervos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte, glandele intestinului subțire și gros sunt controlate în principal de factorii intestinali locali și de plexurile nervoase enterice, rolul nervilor autonomi fiind mult mai redus la acest nivel. Activitatea secretorie a glandelor sudoripare este, de asemenea, intensificată prin stimulare simpatică, parasimpaticul fiind inactiv. La rândul lor, fibrele simpatice colinergice care inervează majoritatea glandelor sudoripare sunt adrenergice, excepție făcând doar filetele distribuite la nivel palmar și plantar. Glandele sudoripare fiind stimulate în principal de centrii hipotalamici parasimpatici, sudorația este considerată funcție
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în principal de factorii intestinali locali și de plexurile nervoase enterice, rolul nervilor autonomi fiind mult mai redus la acest nivel. Activitatea secretorie a glandelor sudoripare este, de asemenea, intensificată prin stimulare simpatică, parasimpaticul fiind inactiv. La rândul lor, fibrele simpatice colinergice care inervează majoritatea glandelor sudoripare sunt adrenergice, excepție făcând doar filetele distribuite la nivel palmar și plantar. Glandele sudoripare fiind stimulate în principal de centrii hipotalamici parasimpatici, sudorația este considerată funcție parasimpatică deși este controlată de fibre nervoase ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glandelor sudoripare sunt adrenergice, excepție făcând doar filetele distribuite la nivel palmar și plantar. Glandele sudoripare fiind stimulate în principal de centrii hipotalamici parasimpatici, sudorația este considerată funcție parasimpatică deși este controlată de fibre nervoase ce aparțin anatomic sistemului nervos simpatic colinergic. În cazul glandelor apocrine de la nivel axilar, acestea secretă o substanță vâscoasă cu miros pătrunzător ce funcționează asemenea unui lubrifiant pentru a permite alunecarea facilă a suprafețelor tegumentare aflate sub articulația umărului. Glandele apocrine fiind controlate de centrii simpatici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatic colinergic. În cazul glandelor apocrine de la nivel axilar, acestea secretă o substanță vâscoasă cu miros pătrunzător ce funcționează asemenea unui lubrifiant pentru a permite alunecarea facilă a suprafețelor tegumentare aflate sub articulația umărului. Glandele apocrine fiind controlate de centrii simpatici ai sistemului nervos central sunt activate de fibre adrenergice. La nivelul globilor oculari, sistemul nervos vegetativ controlează două funcții ale acestora: reglarea diametrului pupilar și focalizarea cristalinului. Stimularea simpatică determină contracția fibrelor meridionale ale irisului, care dilată pupila în timp ce stimularea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tegumentare aflate sub articulația umărului. Glandele apocrine fiind controlate de centrii simpatici ai sistemului nervos central sunt activate de fibre adrenergice. La nivelul globilor oculari, sistemul nervos vegetativ controlează două funcții ale acestora: reglarea diametrului pupilar și focalizarea cristalinului. Stimularea simpatică determină contracția fibrelor meridionale ale irisului, care dilată pupila în timp ce stimularea parasimpatică produce contracția mușchiului circular al irisului determinând micșorarea diametrului pupilar. Componenta parasimpatică a controlului pupilar este activată în mod reflex de pătrunderea unei cantități prea mari de lumină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al irisului determinând micșorarea diametrului pupilar. Componenta parasimpatică a controlului pupilar este activată în mod reflex de pătrunderea unei cantități prea mari de lumină care reduce diametrul pupilar și determină astfel scăderea luminii la nivelul retinei. La rândul său, componenta simpatică este stimulată în timpul emoțiilor puternice și determină creșterea diametrului pupilar. Stimularea parasimpatică determină contracția mușchiului ciliar de formă inelară alcătuit din fibre musculare netede dispuse în jurul capetelor externe ale ligamentelor radiale ale cristalinului. Contracția acestuia reduce tensiunea din ligamente și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Contracția acestuia reduce tensiunea din ligamente și permite accentuarea convexității cristalinului focalizând sistemul optic asupra obiectelor aflate în apropiere. În general majoritatea structurilor derivate din endoderm, care includ căile biliare, vezica biliară, uterul, vezica urinară și bronhiile, sunt inhibate pe cale simpatică și excitate pe cale parasimpatică. Stimularea simpatică are de asemenea multiple efecte metabolice, precum eliberarea de glucoză la nivel hepatic, creșterea glicemiei, creșterea glicogenolizei hepatice și musculare, creșterea forței de contracție a musculaturii, creșterea ratei metabolice bazale și creșterea activității corporale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]