5,527 matches
-
aibă statut egal în fața casierului. Plus că becul pâlpâia. De ce să nu folosesc uneltele mele de antropolog urban pentru a studia cum interacționează oamenii cu mediul comerțului en-detail? După câțiva ani am fost martorul unei discuții în contradictoriu între stimatul sociolog și autor al unor cărți de marcă, Erving Goffman și Jack Fruin, inginer-șef la Autoritatea Portuară din New York și New Jersey, care la momentul respectiv era în pragul unui proiect gigant - planificarea și construirea Aeroportului Internațional Newark. Jack își
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Colecția ESEURI DE IERI ȘI DE AZI 73 MAURICE HALBWACHS (18771945) filosof și sociolog francez. Profesor la universitățile din Caen, Strasbourg, iar din 1935 la Sorbona; considerat un deschizător de drumuri în sociologia urbană și, în special, în demografia socială (Morfologia socială). A publicat: Leibniz, Paris, Delaplane; La Topographie légendaire des Évangiles en Terre
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Halbwachs, ne prezintă fragmente din cuprinzătorul volum pe care-l proiecta și care trata despre timp" ("Introducere", p. XXII, prefață la ediția a doua revăzută și comentată, Paris, 1968). De la prima ediție din 1950, într-un foarte scurt avertisment, sora sociologului evoca o tradiție orală: dorința lui Halbwachs de a pune la începutul Memoriei colective articolul apărut în 1939 despre " Memoria colectivă la muzicieni". Ceea ce era important în 1949 pare a fi devenit secundar în avertismentul la ediția a doua: "Acum
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
număr de modificări tipografice (punct și virgulă în loc de punct sau invers) au fost restabilite. Al doilea ansamblu este constituit de cele 189 de variante notate în text. Variantele sînt prezente în interiorul aceluiași manuscris (de exemplu, manuscrisul din 1932), după metoda sociologului care multiplică formulările preliminare înainte de a ajunge la fraza pe care o alege. Aceste variante din aceeași pe-rioadă, pe care le-am putea numi "instantanee", ajung la un grad superior cînd autorul revine asupra unui manuscris anterior, a cărui paginare
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Al doilea manuscris: 1932 Găsim în carnete o trimitere la începutul lucrului la al doilea manuscris, pe care-l numim "manuscrisul 1932": "Iunie 1930... mă apuc de Durată și simultaneitate, pe care n-o mai recitisem". Amintirea din vacanță, cînd sociologul lucrează și redactează, dovedește întoarcerea la problema timpului, departe însă de direcția din 1927. De ce recitește atunci Halbwachs această carte a lui Bergson consacrată paradoxurilor despre timp ale lui Einstein? După cum cititorul își amintește, cel dintîi editor afirma că Halbwachs
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ca răspuns la așteptarea colectivă a grupului). Experiența în statistică îl determină pe Halbwachs să ia poziție în disputa indeterminismului, în numele realității sociologice a grupului; îl va combate în două rînduri pe Bergson și a sa teorie a timpului: ca sociolog al statisticii experimentale care asigură o corelare strictă între statistică și ansamblurile reale (grupurile), și nu între statistică și individ; ca sociolog al memoriei, susținînd că memoria colectivă este construită prin coexistența trecutului și prezentului, ca o structurare a timpului
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sociologice a grupului; îl va combate în două rînduri pe Bergson și a sa teorie a timpului: ca sociolog al statisticii experimentale care asigură o corelare strictă între statistică și ansamblurile reale (grupurile), și nu între statistică și individ; ca sociolog al memoriei, susținînd că memoria colectivă este construită prin coexistența trecutului și prezentului, ca o structurare a timpului de către ansamblul coelctiv care este grupul. Dacă recitește, în anii 1930, Durată și simultaneitate, o face așadar, cu siguranță, dintr-o preocupare
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
iar timpul științific este o facticitate, o construcție artificială exterioară acestui timp profund. Al doilea manuscris, "1932", este așadar marcat de recitirea critică, în 1930, a cărții lui Bergson Durată și simultaneitate. Comparația între teoria timpului fizic și teoria timpului sociolog îl readuce pe Halbwachs la a sa sociologie a memoriei. Putem data acest manuscris din perioada precisă a anului 1932 datorită carnetelor. După recitirea textului lui Bergson, el începe în 1930 să recopieze un anumit număr de note; separat, recopiază
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
opere și a unei cărți. Nu am putut, pornind de la data scrierii carnetelor, să datăm toate adăugirile și corecturile din cele patru dosare complete, cu numeroase variante. În acest caz, mai prudent este să încercăm a înțelege ultimul efort al sociologului, reașezîndu-l în context. Acest efort este vizibil în dosarul neîncheiat despre spațiu, în care include, în vederea unei redactări, note privitoare la spațiu pe care le preia din toate operele sale de după 1925, adică de după Cadrele sociale: note împrumutate din Morfologia
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
filozofiei timpului din anii întunecați, după momentul lucrului la un cadru, apoi la celălalt și conștientizarea transformării Memoriei colective într-o operă, cînd fiecare cadru este regîndit ca posibil centru al memoriei, redactarea finală este întreruptă de deportarea lui Halbwachs; sociologul lasă totuși în urmă elemente de unificare atît pentru Memoria colectivă, cît și pentru ansamblul operei: numai că, de această dată, unificarea Memoriei colective devine problema unificării întregii sociologii a memoriei (unificarea între Cadrele sociale și Memoria colectivă). Prin crearea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
citat de Halbwachs în Memoria colectivă. Se poate vorbi aici de o "literatură încifrată", deoarece, citînd articolul lui Marc Bloch, Halbwachs face aluzie, fără să citeze, la ansamblul textului, care constituie o critică radicală prin care istoricul se distanțează de sociolog. Critica lui Marc Bloch spune că școala sociologică franceză în general și Halbwachs în particular nu se pot reclama de la Școala Analelor. Care este esența obiecției aduse de Marc Bloch în acest articol? Este o critică față de raționamentele finalizante ale
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
relative. Aceste temporalități relative sînt cele susținute de fiecare memorie colectivă. Realitatea ultimă este timpul memoriei colective; dimpotrivă, timpul istoriei este doar unul exterior. Acest raționament anunță superba intuiție finală a lui Halbwachs, care nu va fi reluată de nici un sociolog pînă la sfîrșitul secolului XX: ideea dublei dimensiuni a timpului social 195. Fundamentele psihologice sau ontologice pentru superioritatea timpului memoriei colective în raport cu istoria și chiar pentru autenticitatea unică a timpului trăit al memoriei colective față de facilitatea timpului istoric aceasta este
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
spațiu general al întregii societăți și spații particulare, dar nu există decît o știință a spațiilor particulare. Dacă timpul dădea memoriei colective siguranța absolutului, spațiul spune Halbwachs este o condiție pentru ca grupul să aibă iluzia că memoria sa colectivă durează. Sociologul vorbește despre iluzii în cazul spațiului, dar nu și în cazul timpului. În fine, raportul de inferioritate între facticitatea timpului social istoric și autenticitatea prezentului etern al memoriei colective este înlocuit printr-un raport de interacțiune reciprocă. Zidul asigură permanența
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mesaj unui receptor, care devine, la rândul său, emițător), ci metafora orchestrei culturale fără dirijor, nici partitură; "fiecare cântă punându-se de acord cu celălalt"; acesta este punctul de vedere al Școlii de la Palo Alto. D. Maingueneau observa că "de la sociolog la logician, preocupările pragmatice traversează ansamblul cercetărilor ce implică sensul și comunicarea. Vedem astfel, adesea, pragmatica debordând cadrul discursului, pentru a deveni o teorie generală a acțiunii 1 umane. Acești factori de diversificare ne permit să înțelegem de ce pragmatica se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
această pierdere. Un optim social uman este și un optim economic. Pentru o eficiență mare în recuperare am considerat întotdeauna că este necesar a se munci în echipă, printr-o colaborare permanentă între obstetrician, genetician, pedopsihiatru, psiholog, defectolog, kinetoergoterapeut, educator, sociolog și personal de teren în vederea depistării precoce a copilului handicapat și cuprinderea lui imediată întrun proces adecvat de recuperare psihomotorie. Pe lângă spații și aparatură de specialitate este necesar să fie selecționate și pregătite cadre de nădejde cărora să le placă
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
e lipsit de însemnătate, iar adoptarea costumului occidental ar părea o inovație la fel de periculoasă ca și schimbarea ideilor politice. Boierii care îmbrăcaseră fracul în timpul ocupației ruse au fost ulterior nevoiți, odată cu restabilirea autorității otomane, să reia anteriul și calpacul. Un sociolog al timpului nostru (Jean Stoetzel) a numit moda „aventură fără risc“... Anumite experiențe românești de la începutul secolului XIX clatină, cum vedem, adevărul formulei. La 4 iulie 1829, la mitropolia din București se celebra capitularea Silistrei, episod însemnat al noului război
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pe foștii concetățeni în dușmani. Iată teama supremă a unei Europe relativ liniștite. Cealaltă confuzie actuală mărturisește, la rîndul ei, traumatismul profund pe care l-au suferit unele colectivități chiar în sînul Europei de Vest și al Americii de Nord. În 1953, sociologul american David Riesman a inventat o noțiune care avea să fie destinată unui mare succes: cea a etnicității (ethnicity), teoretizată mai tîrziu în special de Nathan Glazer.63 Referindu-se la început la caleidoscopul uman al Statelor Unite, această teorie urmărea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
murmura: "Amin-tiți-vă de Kadar, de conducătorul stalinist Matyas Rakosi, de Erno Gerö, care în 1956 au făcut apel la sovietici, toți aceștia erau evrei." În RDA, noul responsabil al partidului, Gregor Gysi, constituia o țintă ideală, în calitate de evreu. În România, sociologul dizident Lucian Stanciu vorbea, de asemenea de "dictatura nomenclaturii roșii și evreiești"350. Democrația, însă, n-ar fi trebuit să remedieze aceste rătăciri? Nu cumva ar trebui să credem, ca și Hobsbawm, "că forța autonomă a naționalismului politic în versiunea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
istorică, asumată de partidul comunist, și în care intelectualii au jucat, cu voie sau fără voie, un rol esențial. Interesul special pe care partidul comunist l-a manifestat față de "creatorii de cultură" (după cum avea să-i denumească în chip generic sociologul Mihail Ralea, în amplul său raport din 1955) este departe de a fi un subiect epuizat. Bibliografia vastă consacrată temei (istorii instituționale, istorii personale, delimitări conceptuale) relevă interesul constant pe care specialiștii, fie că sunt ei istorici, sociologi, politologi, istorici
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
chip generic sociologul Mihail Ralea, în amplul său raport din 1955) este departe de a fi un subiect epuizat. Bibliografia vastă consacrată temei (istorii instituționale, istorii personale, delimitări conceptuale) relevă interesul constant pe care specialiștii, fie că sunt ei istorici, sociologi, politologi, istorici literari, îl manifestă față de înțelegerea, ilustrarea și explicarea poziției intelectualilor în ansamblul regimurilor comuniste. Cazul românesc nu face excepție, în ultimii ani fiind publicate numeroase lucrări care au încercat să lămurească istoria complicată a relației sinuoase dintre intelectuali
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
l-a găsit în postura de "dușman" al regimului, ceea ce anunța sfârșitul carierei sale birocratice și dezvoltarea celei universitare, iar legăturile sale cu structurile ideologice aproape că au încetat. După 1965, Paul Cornea a devenit unul dintre cei mai importanți sociologi ai literaturii, de numele său fiind legată, și "legitimarea psihanalizei ca metodă de cercetare în sociologia literaturii". În cazul lui Ion Ianoși, Cristian Vasile precizează că memoriile sale (Internaționala mea. Cronica unei vieți, Iași, Editura Polirom, 2012) au pentru istorici
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
discursul puterii și răul politic, partea finală a cărții reunește patru analize semnate de specialiști în domeniul științelor sociale și politice. Deși având experiențe și orientări ideologice diferite, la care se adaugă faptul că fac parte din generații diferite, doi sociologi (Zoltan Rostaș și Mihai Dinu Gheorghiu) și doi politologi (Sorin Bocancea și Daniel Șandru) reușesc, prin textele lor (ce abordează, de asemenea, subiecte diferite, dar plasate contextual în perioada regimului comunist) să creioneze o imagine de ansamblu cu privire la raporturile pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
decripteze modul originar de funcționare a unui mecanism propagandistic ale cărui efecte se vor resimți acut la nivelul spațiului public românesc, transmițându-se până în prezent. Având o temă ce reflectă mai vechile interese de cercetare ale autorului, capitolul aparținându-i sociologului Zoltan Rostaș își propune să aducă în lumină "destinul unei științe sociale în condițiile regimului comunist", prin apel la avatarurile prin care a trecut sociologia nu doar până la momentul reabilitării sale, ci și după ce acest moment a avut loc. De
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să repună în scenă anumite valori ale culturii naționale, iar în plan extern să "estetizeze" o imagine care fusese prejudiciată și din această perspectivă. Asta, în condițiile în care, între 1948 și 1955, când are loc prima tentativă de reabilitare, sociologii își "travestesc" activitatea sub forma studiilor statistice, pentru ca apoi să realizeze monografii economice pe modelul celor sociologice inventate de celebra Școală gustiană în perioada interbelică. Raportarea aparatului de partid la această încercare de supraviețuire a sociologiei este ambiguă, explică Zoltan
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
o nouă perioadă apocaliptică; pe de altă parte, participarea unei delegații române la Congresul internațional de sociologie care are loc la Milano, precum și organizarea ulterioară, în țară, a unui seminar dedicat acestui eveniment (la care însă nu ia parte niciun sociolog, ci doar membri ai aparatului ideologic al partidului). O a doua tentativă de reabilitare a domeniului se întâmplă în 1961, când, printr-o scrisoare adresată Comitetului Central al Partidului, Elena Gusti solicită reabilitarea numelui celui care i-a fost soț
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]