KorAP: Find »[drukola/base=sociologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...141 142 143 ...507 >

12,660 matches

Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

prima perioadă a relansării sociologiei românești după al doilea război mondial a existat o tentativă de promovare a unei paradigme de sociologie marxistă (orientată spre susținerea programului construcției comuniste, printr-o abordare macrosocială), ea a fost rapid marginalizată și abandonată. Sociologia s-a orientat spre cercetarea empirică a realității sociale și spre reforma din aproape În aproape, la nivel microsocial și sectorial. Pentru această direcție, sociologia occidentală era atractivă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, ea era centrată

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
susținerea programului construcției comuniste, printr-o abordare macrosocială), ea a fost rapid marginalizată și abandonată. Sociologia s-a orientat spre cercetarea empirică a realității sociale și spre reforma din aproape În aproape, la nivel microsocial și sectorial. Pentru această direcție, sociologia occidentală era atractivă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, ea era centrată la nivelul micro, neintrând În conflict cu teoria macro a „socialismului științific”. În al doilea rând, ea nu avea o culoare ideologică clară, putând fi

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
socialiste românești: industrializare, migrare de la sat la oraș, asimilarea rezultatelor revoluției științifice și tehnice etc. În al treilea rând, ea a oferit o sursă foarte importantă În sfera metodologiei, rapid asimilată. Probabil că metodologia a fost elementul central al relansării sociologiei românești, conferindu-i și o caracteristică pronunțat empiristă. Empirismul a fost un mijloc de protecție, evitându-se generalizări și explicații expuse reacțiilor ideologice și politice negative ale regimului, dar a reprezentat și un instrument important al reformei sociale. Sociologia românească

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
relansării sociologiei românești, conferindu-i și o caracteristică pronunțat empiristă. Empirismul a fost un mijloc de protecție, evitându-se generalizări și explicații expuse reacțiilor ideologice și politice negative ale regimului, dar a reprezentat și un instrument important al reformei sociale. Sociologia românească s-a fundat, În consecință, pe paradigma universală a sociologiei, mai ales cum fusese ea dezvoltată În Occident. Această teorie poate fi ușor verificată chiar printr-o trecere În revistă a titlurilor lucrărilor publicate În perioada comunistă cea mai

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
a fost un mijloc de protecție, evitându-se generalizări și explicații expuse reacțiilor ideologice și politice negative ale regimului, dar a reprezentat și un instrument important al reformei sociale. Sociologia românească s-a fundat, În consecință, pe paradigma universală a sociologiei, mai ales cum fusese ea dezvoltată În Occident. Această teorie poate fi ușor verificată chiar printr-o trecere În revistă a titlurilor lucrărilor publicate În perioada comunistă cea mai grea. Evident, ele nu pot fi estimate a fi purtătoare ale

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
de către sociologi, cu mici retușuri conjuncturale, probează că ele au o valoare științifică incontestabilă. Lucrările publicate imediat după 1989 se prezintă la nivelul standardelor occidentale, fiind, clar, rezultatul unui Îndelungat proces de formare/elaborare Înainte de 1989. Bibliografie Cernea, Stela. (1962). Sociologia burgheză contemporană și problema datelor. Costea, Ștefan, Larionescu, Maria și Ungureanu, Ion. (1983). Sociologia românească contemporană. O perspectivă În sociologia științei. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Erno, Gall. (1958). Sociologia burgheză În România. Studii critice. Larionescu, Maria. (2002). Sociology - Romania

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Lucrările publicate imediat după 1989 se prezintă la nivelul standardelor occidentale, fiind, clar, rezultatul unui Îndelungat proces de formare/elaborare Înainte de 1989. Bibliografie Cernea, Stela. (1962). Sociologia burgheză contemporană și problema datelor. Costea, Ștefan, Larionescu, Maria și Ungureanu, Ion. (1983). Sociologia românească contemporană. O perspectivă În sociologia științei. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Erno, Gall. (1958). Sociologia burgheză În România. Studii critice. Larionescu, Maria. (2002). Sociology - Romania. În Max Kaase și Vera Sparschuh (eds.). Three Social Science Disciplines in Central and

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
prezintă la nivelul standardelor occidentale, fiind, clar, rezultatul unui Îndelungat proces de formare/elaborare Înainte de 1989. Bibliografie Cernea, Stela. (1962). Sociologia burgheză contemporană și problema datelor. Costea, Ștefan, Larionescu, Maria și Ungureanu, Ion. (1983). Sociologia românească contemporană. O perspectivă În sociologia științei. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Erno, Gall. (1958). Sociologia burgheză În România. Studii critice. Larionescu, Maria. (2002). Sociology - Romania. În Max Kaase și Vera Sparschuh (eds.). Three Social Science Disciplines in Central and Eastern Europe. Budapesta, Colegium. Mihu, Achim

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
proces de formare/elaborare Înainte de 1989. Bibliografie Cernea, Stela. (1962). Sociologia burgheză contemporană și problema datelor. Costea, Ștefan, Larionescu, Maria și Ungureanu, Ion. (1983). Sociologia românească contemporană. O perspectivă În sociologia științei. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Erno, Gall. (1958). Sociologia burgheză În România. Studii critice. Larionescu, Maria. (2002). Sociology - Romania. În Max Kaase și Vera Sparschuh (eds.). Three Social Science Disciplines in Central and Eastern Europe. Budapesta, Colegium. Mihu, Achim. (1967). Sociometria. Eseu critic. Ralea, Mihail și Hariton, T. (1962

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
burgheză În România. Studii critice. Larionescu, Maria. (2002). Sociology - Romania. În Max Kaase și Vera Sparschuh (eds.). Three Social Science Disciplines in Central and Eastern Europe. Budapesta, Colegium. Mihu, Achim. (1967). Sociometria. Eseu critic. Ralea, Mihail și Hariton, T. (1962). Sociologia succesului. Zamfir, Cătălin. (1967). Marxismul și sociologia. În Cronica, II, 50, 16 decembrie, 1, 10 (Iași). Zamfir, Cătălin. (2001). O istorie subiectivă a mea ca sociolog. Sociologie, etică și politică socială. Volum omagial. Pitești: Editura Universității. Zamfir, Cătălin. (2004). O

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
2002). Sociology - Romania. În Max Kaase și Vera Sparschuh (eds.). Three Social Science Disciplines in Central and Eastern Europe. Budapesta, Colegium. Mihu, Achim. (1967). Sociometria. Eseu critic. Ralea, Mihail și Hariton, T. (1962). Sociologia succesului. Zamfir, Cătălin. (1967). Marxismul și sociologia. În Cronica, II, 50, 16 decembrie, 1, 10 (Iași). Zamfir, Cătălin. (2001). O istorie subiectivă a mea ca sociolog. Sociologie, etică și politică socială. Volum omagial. Pitești: Editura Universității. Zamfir, Cătălin. (2004). O analiză critică a tranziției. Ce va fi

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Colegium. Mihu, Achim. (1967). Sociometria. Eseu critic. Ralea, Mihail și Hariton, T. (1962). Sociologia succesului. Zamfir, Cătălin. (1967). Marxismul și sociologia. În Cronica, II, 50, 16 decembrie, 1, 10 (Iași). Zamfir, Cătălin. (2001). O istorie subiectivă a mea ca sociolog. Sociologie, etică și politică socială. Volum omagial. Pitești: Editura Universității. Zamfir, Cătălin. (2004). O analiză critică a tranziției. Ce va fi „după”. Iași. Editura Polirom. Abstract The paper analyzes the Romanian sociology in the communist period (1944-1989), from a sociological and

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
horizon of expectations, and that of sociology in France, which each of the grantees had come to study. In order to do so, I will mainly refer to two syntheses written in the thirties, the first, by D. Gusti, entitled Sociologia Militans. Introducere În sociologia politică (Sociologia Militans. An Introduction to Political Sociology, Bucharest, 1942) and the second by C. Bouglé, Bilan de la sociologie française contemporaine (Paris, 1938). Dimitrie Gusti’s School of Sociology Dimitrie Gusti was a vibrant Professor who

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
that of sociology in France, which each of the grantees had come to study. In order to do so, I will mainly refer to two syntheses written in the thirties, the first, by D. Gusti, entitled Sociologia Militans. Introducere În sociologia politică (Sociologia Militans. An Introduction to Political Sociology, Bucharest, 1942) and the second by C. Bouglé, Bilan de la sociologie française contemporaine (Paris, 1938). Dimitrie Gusti’s School of Sociology Dimitrie Gusti was a vibrant Professor who felt the need to

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
sociology in France, which each of the grantees had come to study. In order to do so, I will mainly refer to two syntheses written in the thirties, the first, by D. Gusti, entitled Sociologia Militans. Introducere În sociologia politică (Sociologia Militans. An Introduction to Political Sociology, Bucharest, 1942) and the second by C. Bouglé, Bilan de la sociologie française contemporaine (Paris, 1938). Dimitrie Gusti’s School of Sociology Dimitrie Gusti was a vibrant Professor who felt the need to combine from

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
I will mainly refer to two syntheses written in the thirties, the first, by D. Gusti, entitled Sociologia Militans. Introducere În sociologia politică (Sociologia Militans. An Introduction to Political Sociology, Bucharest, 1942) and the second by C. Bouglé, Bilan de la sociologie française contemporaine (Paris, 1938). Dimitrie Gusti’s School of Sociology Dimitrie Gusti was a vibrant Professor who felt the need to combine from the very beginning teaching sociology as a theoretical discipline with applying it in order to address the

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
thirties, Dimitrie Gusti had articulated a sociological system and a “monographic method” that were widely disseminated by means of University courses, textbooks, anthologies of specialized questionnaires, studies published in Arhiva pentru știința și Reforma Socială and, later on, also in Sociologie Românească (Romanian Sociology), as well as a growing number of volumes due to D. Gusti himself and to numerous members of his school (Traian Herseni, H.H. Stahl, Mircea Vulcănescu, Anton Golopenția, Octavian Neamțu, D.C. Amzăr, Ernest Bernea, Ștefania Cristescu, Ion

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
a populației din România (The Cultural and Economic Situation of the Rural Population in Romania, 1940), L. Costa-Foru’s Cercetarea monografică a familiei. Contribuție metodologică (The Monographic Study of the Family. A Methodological Contribution, 1945), T. Herseni’s Probleme de sociologie pastorală (Problems of Pastoral Sociology, 1941) or H.H. Stahl’s Contribuții la studiul satelor devălmașe românești (Contributions to the Study of the Communal Property Romanian Villages, 1958-1965) (cf. Larionescu, 2001, 225). The culmination of the Sociological School of Bucharest’s

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
of Romania by the Royal Foundation Prince Carol led by Gusti as well; the Royal student teams’ summer work and the huge amount of professional publications that it generated. Most importantly, Romanian sociology was, as Gusti had proclaimed it, a Sociologia Militans, devoted not only to social description of but also to an informed social intervention in Romania. French Sociology in the Thirties Reading Bouglé’s synthesis, we can immediately notice both similarities and differences between Romanian and French sociology. 1

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
their master’s thought. 2. Again like in Romania, sociology was at the time a pilot discipline in France. However, in contrast to Romania, where it functioned in a centripetal way bringing together and synthesizing different disciplines into Gusti’s Sociologia Militans, in France, sociological thought spontaneously infiltrated the main social sciences, leading to a widespread and characteristic sociologisme. Bouglé (1938) chose to stress in his bilan the encounters between sociology and psychology, ethnology, history, as well as social morphology (based

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
and characteristic sociologisme. Bouglé (1938) chose to stress in his bilan the encounters between sociology and psychology, ethnology, history, as well as social morphology (based on the convergence of demography, statistics and géographie humaine with a sociological approach), juridical sociology (sociologie juridique) and economical sociology (sociologie économique). He could well have added to these the flourishing research in sociolinguistics (by Meillet, Vendryès, Brunot or Delacroix); Hourticq’s, Focillon’s and especially Lalo’s preoccupation with the social dimension of art in

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
chose to stress in his bilan the encounters between sociology and psychology, ethnology, history, as well as social morphology (based on the convergence of demography, statistics and géographie humaine with a sociological approach), juridical sociology (sociologie juridique) and economical sociology (sociologie économique). He could well have added to these the flourishing research in sociolinguistics (by Meillet, Vendryès, Brunot or Delacroix); Hourticq’s, Focillon’s and especially Lalo’s preoccupation with the social dimension of art in his book entitled L’Art

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Meillet, Vendryès, Brunot or Delacroix); Hourticq’s, Focillon’s and especially Lalo’s preoccupation with the social dimension of art in his book entitled L’Art et la vie sociale (cf. Bouglé, 1938,159-160); the development of the Collège de Sociologie, through which Roger Caillois, Georges Bataille, Jean Paulhan and Leiris (the first three strongly marked by Durkheim’s and Marcel Mauss’s ideas) were trying, during the same thirties, to bring together their moral, sociological and literary concerns; the relationships

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
constituée? Nous en sommes loin. Et les sociologues ne sont pas les derniers à le proclamer. Qu’on mesure plutôt l’étendue du programme que lui trace M. Mauss dans son article sur les ‘Divisions et proportions des divisions de la sociologie’ (Année sociologique, nouvelle série, 1924-1925). Elle aurait à coordonner les résultats de recherches sociologiques spéciales - économiques, juridiques, religieuses etc. - en les rapportant toujours à ces touts que sont les groupes. Elle mettrait en lumière ce qui constitue les systèmes sociaux

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
de persoane instituționalizate. Iași: Editura Polirom. Kellers, G. (2000). Pénologie et droit des sanctions pénales. Liège: Edition juridiques de l’Université de Liège. Mitrofan, N., Zdrenghea, V. și Butoi, T. (1992). Psihologie judiciară. București: Editura Șansa SRL. Rădulescu, S.M. (1999). Sociologia violenței (intra)familiale. București: Editura Lumina Lex. Rock, P. (1994). Victimology. Londra: Darmouth. Voinea, M. și Dumbravă, F. (1999). Psihosociologie judiciară. București: Editura Sylvi. Zamfir, C și Zamfir, E. (2000). Starea societății românești după 10 ani de tranziție. București: Editura

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]