3,583 matches
-
Mărar Anghinare Praz Revent Altele VIII. CIUPERCI (a) Ciuperci de crescătorie (b) Ciuperci de pădure 3. Leguminoase uscate Fasole Linte Mazăre Altele 4. Seminte oleaginoase Semințe de in Arahide Semințe de mac Semințe de susan Semințe de floarea-soarelui Semințe de soia Boabe de soia Semințe de muștar Semințe de bumbac Altele 5. Cartofi Cartofi noi Cartofi de toamnă 6. Ceai (frunze și tulpini uscate, fermentate sau nu, de Camellia Sinenis) 7. Hamei (uscat) inclusiv granule de hamei și praf neconcentrat 0
jrc4575as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89741_a_90528]
-
Revent Altele VIII. CIUPERCI (a) Ciuperci de crescătorie (b) Ciuperci de pădure 3. Leguminoase uscate Fasole Linte Mazăre Altele 4. Seminte oleaginoase Semințe de in Arahide Semințe de mac Semințe de susan Semințe de floarea-soarelui Semințe de soia Boabe de soia Semințe de muștar Semințe de bumbac Altele 5. Cartofi Cartofi noi Cartofi de toamnă 6. Ceai (frunze și tulpini uscate, fermentate sau nu, de Camellia Sinenis) 7. Hamei (uscat) inclusiv granule de hamei și praf neconcentrat 0,01(*) 0,01
jrc4575as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89741_a_90528]
-
a) Ciuperci cultivate (b) Ciuperci sălbatice 3. Leguminoase 0,05 (p) Fasole Linte Mazăre Altele 4. Semințe uleioase 0,05 (p) Semințe de in Arahide Semințe de mac Semințe de susan Semințe de floarea soarelui Semințe de rapiță Boabe de soia Semințe de muștar Semințe de bumbac Altele 5. Cartofi 0,05 (p) (*) Cartofi timpurii Cartofi alimentari 6. Ceai (frunze și tulpini uscate, fermentate sau conservate prin alte mijloace, din frunzele de Camellia sinensis) 0,1 (p) (*) 7. Hamei (uscat), inclusiv
jrc4596as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89762_a_90549]
-
02* 0,02* 0,05* 0,05* 0,05* 0,05* 0,02* 0,02* 0,05* 0,02* 4.Semințe oleaginoase semințe de in arahide semințe de mac semințe de susan semințe de floarea-soarelui semințe de rapiță semințe de soia semințe de muștar semințe de bumbac altele 0,2 0,1* 0,05 0,01* 0,05* 0,1* 0,05* 0,05* 0,05* 0,05* 0,02* 0,5 0,3 0,1* 0,05* 0,1 0
jrc4591as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89757_a_90544]
-
05* 0,05* 0,02* 0,05* 0,02* 0,05* 0,02* 0,05* 0,02* 0,02* 4.Semințe oleaginoase semințe de in arahide semințe de mac semințe de susan semințe de floarea-soarelui semințe de rapiță semințe de soia semințe de muștar semințe de bumbac altele 0,1 0,1 0,1 0,05* 0,05* 0,05* 0,1* 0,05* 0,05* 0,05* 0,05* 0,05* 0,02* 0,05* 0,05 0,02* 2
jrc4591as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89757_a_90544]
-
1, modificată ultima dată de Directiva 97/4/ CE a Parlamentului European (i a Consiliului2, în special art. 4 alin.(2), întrucât: (1) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1139/983 prevede menționarea obligatorie, pe eticheta alimentelor (i ingredientelor alimentare produse din soia modificată genetic (Glycine max L.) acoperite de decizia 96/281/ CE 4 (i din porumb modificat genetic (Zea mays L.) acoperite de decizia Comisiei 97/98/CE5, a unor caracteristici diferite de cele prevăzute în Directiva 79/112/CEE; (2
jrc4631as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89797_a_90584]
-
Comisia să studieze posibilitatea practică de a institui praguri de minimis pentru prezența de ADN sau proteină rezultând din modificarea genetică pentru a ține seamă de problema contaminării accidentale; (4) în ciuda faptului că unii operatori evită să folosească boabe de soia (Glycine max. L.) sau porumb (Zea mays L.) modificat genetic sau produse obținute din acestea ca sursă pentru ingredientele lor alimentare, acestea pot conține material provenit din organismele modificate genetic prezentate mai sus ca urmare a contaminării accidentale, de pildă
jrc4631as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89797_a_90584]
-
alimentar nu trebuie să se supună cerințelor de etichetare din Regulamentul (CE) nr. 1139/98; (6) pentru a realiza acest obiectiv, este necesar să se stabilească un prag de minimis pentru prezența accidentală în ingredientele alimentare a materialului derivat din soia (i porumb modificate genetic menționate mai sus; (7) cu scopul de clarificare, este potrivit să se fixeze pentru acest prag o valoare unică exprimată în procente; (8) valoarea de 1% serve(te cel mai bine scopul de a stabili un
jrc4631as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89797_a_90584]
-
derivată dintr-un organism modificat genetic; (11) pentru a stabili dacă prezența acestui material este accidentală, operatorii trebuie să poată furniza dovezi satisfăcătoare pentru autoritățile competente că au luat măsurile potrivite pentru a evita folosirea drept sursă a boabelor de soia (Glycine max L.) sau porumb (Zea mays L.) modificate genetic, sau a altui organism modificat genetic al cărui material derivat sau produs a fost pus pe piață în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97; (12) în scopul consecvenței în raport cu Directiva
jrc4631as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89797_a_90584]
-
a) Ciuperci cultivate (b) Ciuperci sălbatice 3. Leguminoase 0,05 (p) Fasole Linte Mazăre Altele 4. Semințe uleioase 0,05 (p) Semințe de in Arahide Semințe de mac Semințe de susan Semințe de floarea soarelui Semințe de rapiță Boabe de soia Semințe de muștar Semințe de bumbac Altele 5. Cartofi 0,05 (p) (*) Cartofi timpurii Cartofi alimentari 6. Ceai (frunze și tulpini uscate, fermentate sau conservate prin alte mijloace, din frunzele de Camellia sinensis) 0,1 (p) (*) 7. Hamei (uscat), inclusiv
jrc4622as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89788_a_90575]
-
etichetare, fără a fi excesiv de complexe, să fie totuși suficient de detaliate pentru a furniza consumatorilor informațiile de care au nevoie; (14) Regulamentul (CE) nr. 1139/98 precizează criteriul care declanșează obligațiile de etichetare pentru alimentele produse din porumb sau soia genetic modificate; (15) prezența, în aditivi și în aromele utilizate ca ingrediente într-un produs alimentar, a proteinelor sau a ADN-ului care rezultă dintr-o modificare genetică este de asemenea, în starea actuală a lucrurilor, criteriul care răspunde cel
jrc4632as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89798_a_90585]
-
dus la o dublare a exporturilor vietnameze către SUA. În 2005, Vietnam a devenit membru al OMC. Venitul pe cap de locuitor este de 3000$(de la 700$ în anii '70). Sectorul agricol produce orez, pește, fructe, bumbac, cauciuc, ceai, piper, soia, zahăr, banane, carne(de pui). Industria și serviciile oferă preparate și semipreparate alimentare, încălțăminte, ornamente, mașini de construcții, ciment, îngrășăminte, sticlă, anvelope, cărbune, oțel, hârtie, electronice și electrotehnice, facilități de comerț, de depozitare mărfuri, de transporturi și de tip bancar
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
gaze naturale etc. Dispune de mici întreprinderi industriale (cauciuc, ciment, zahăr, ulei de palmieri, țesături, textile, produse alimentare). Este dezvoltat meșteșugăritul. Principalele culturi agricole sunt arborii de cauciuc, de cafea și cacao, palmierii, trestia de zahăr, orezul, porumbul, maniocul, batați, soia, arahide. Se cresc bovine, ovine, caprine, porcine. Pescuitul este practicat intens. Indonezia exportă cauciuc natural, petrol, gaze naturale, staniu, tutun, ceai, cafea, cacao, zahăr, copră, pește, bauxită, mirodenii. Importă mașini și utilaje industriale, materii prime și semifabricate, autovehicule, mărfuri de
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
000 km. Indonezia este o țară agricolă, 70% din populația țării find angajată în producția agricolă și auxiliară acesteia. Orezul este principala plantă cultivată, cu o producție de peste 30 mln. de tone. Alte culturi pentru hrană sunt: cartofii dulci, manioc, soia, nucile de cocos și trestia de zahăr. Culturile pentru comerț sunt: uleiul de palmier, copra, cauciucul, cafeaua și ceaiul. Solurile vulcanice și cele aluvionare sunt importante pentru agricultură. Clima caldă și umedă este foarte favorabilă multor plante și permit dubla
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
irigate, precum și pe pantele munților. Datorită selecției, chimizării și muncii insistente a țăranului japonez, se obțin recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul, ceaiul, grâul, cartoful, sfecla de zahăr, soia și diverse legume. Este foarte răspândit dudul, ale cărui frunze sunt folosite la creșterea viermilor de mătase. Japonia, alături de China, este principalul producător de mătase naturală. În ultimii ani se înregistrează o creștere substanțială a suprafețelor plantate cu pomi fructiferi
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
cuțit bine ascuțit. Abundența produselor marine în apele care înconjoară Japonia și religia budistă (care este împotriva uciderii animalelor) au făcut ca japonezii să folosească carne, produse lactate, grăsimi animale etc. în mod mai redus. Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia și miso - pastă de fasole soia - sau orez (sake, oțet din orez, mirin- un sake dulce). Pentru a menține gustul original al ingredientelor, bucătăria japoneză nu prea folosește condimente iuți, ci mai mult plante aromatice sau wasabi (hrean
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
care înconjoară Japonia și religia budistă (care este împotriva uciderii animalelor) au făcut ca japonezii să folosească carne, produse lactate, grăsimi animale etc. în mod mai redus. Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia și miso - pastă de fasole soia - sau orez (sake, oțet din orez, mirin- un sake dulce). Pentru a menține gustul original al ingredientelor, bucătăria japoneză nu prea folosește condimente iuți, ci mai mult plante aromatice sau wasabi (hrean japonez), yuzu, ghimbir, myōga (tot un fel de
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
de ortografia alternativă "Aaland " (cu doi de "a" la început). Pentru limbile daneză, suedeză și norvegiană "å" se poate "europeniza" ca și "aa". Pe acest arhipelag a fost descris în anii 1960 un nou sindrom, Sindromul oftalmic al insulelor Aaland (SOIA) - Aaland Island Eye Disease (AIED).
Insulele Åland () [Corola-website/Science/296870_a_298199]
-
păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe - mazăre, fasole, boabe, soia și tutun. Au dispărut însă din cultură cânepa și suprafețele cultivate cu vie nobilă. După 2004 au început să fie cultivate suprafețe întinse cu plante pentru semințe și plante medicinale. Existența unui siloz în zona gării este deosebit de importantă. Aflat
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
venituri. Agricultura (inclusiv fondul forestier și piscicol) furnizează 21 % din PIB. Principalele culturi sunt: cafeaua, coca, bumbacul, porumbul, trestia de zahăr, orezul, cartoful, lemnul. Resursele provenite din agricultură sunt suficiente pentru a asigura alimentarea populației. Bolivia exportă metale, hidrocarburi, cafea, soia, zahăr și lemn, în principal în Argentina, SUA, Marea Britanie, Peru și Brazilia, importând alimente, petrol și bunuri de consum din SUA, Brazilia, Japonia, Argentina, Germania și Chile. Dezvoltarea modernă a Boliviei a fost împiedicată de frontierele sale terestre și slaba
Bolivia () [Corola-website/Science/298079_a_299408]
-
și Kia Motors. Agricultura polarizează 12% din populația activă, dar, deși este foarte productivă, nu asigură necesarul intern. Pe jumătate din suprafața agricolă se cultivă orezul, pe 11% din terenuri orz, iar pe restul se mai cultivă batate, tutun și soia. Pescuitul reprezintă, la rândul său, o altă ramură importantă, plasând Coreea de Sud pe locul 9 în lume. Comerțul exterior a crescut mult în anii '60, ducând la dezvoltarea economică a acestui stat. Coreea de sud își exportă produsele în SUA, Republica Populară Chineză
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
Agricultura este de mare randament, fiind principala ocupație a populației. La unele produse agricole ocupă poziții foarte bune, cum ar fi vorba de grâu, orez și zahăr(locul 2 la fiecare pe glob), bumbac(locul 3), minereu de fier și soia(locul 5). În privința producției de ceai, ocupă 1 loc pe glob. Are, totodată, cel mai mare efectiv de bovine. Însă, India se confruntă în drumul spre dezvoltare economică cu o rată a sărăciei mari și cu o corupție mare. Populația
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
bucătăria chinezească. Bucătăria chineză a dus la numeroase stiluri de gătit, cum ar fi Bucătărie din Hong Kong sau Mâncarea chinezo-americană. Principalele ingrediente folosite în dieta culinară chineză sunt păsările de curte, carnea (de vită, porc, sau miel), legumele, fructele și soia. Printre condimentele cele mai utilizate sunt prazul, ghimbirul, usturoiul, alunele și uleiurile de alune sau susan, slănina, oțetul, vinul galben (huangjiu), bulionul de pui sau porc și tahini (pastă de susan). China este considerată țara de origine a ceaiului, aici
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
au învățat să le folosească, deoarece bucățile de alimente erau foarte mici și nu puteau fi străpunse cu o furculiță. Printre cele mai populare feluri de mâncare, din bucătăria țării, sunt: carne de porc cu ananas, salată de fasole de soia, pui cu chili picant, ouă prăjite cu ciuperci negre sau friptură de porc cu salată de usturoi. Consumul cărnii de câine sau pisică se reduce treptat în timp, chinezii în special tinerii percep aceste animale ca un prieten, animal de
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
intermediar este uleiul de in, obținut din semințele plantei de in. Semințele sunt măcinate, iar uleiul extras. Există și alte surse pentru obținerea uleiurilor cu rol de intermediar. Uleiurile din cânepă, semințe de mac, nucă, floarea-soarelui, șofran și boabe de soia sunt folosite adesea ca alternative la uleiul de in. Pictura în ulei se poate realiza pe orice suport, dar și materialul trebuie să îndeplinească anumite condiții (de exemplu, hârtia trebuie să aibe o grosime destul de mare pentru a susține culoarea
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]