3,952 matches
-
Octavian Soviany, București, 2001. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Ion Drăgănoiu, „Aproape sonete”, LCF, 1969, 16; Vasile Rebega, „Aproape sonete”, AFT, 1969, 4; Sergiu Adam, „Aproape sonete”, ATN, 1969, 5; Nicolae Baltag, „Aproape sonete”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6212; Damian Necula, „Aproape sonete”, VR, 1969, 8; Virgil Andriescu, „Aproape sonete”, CRC, 1969, 42; Dumitru Micu, „Aproape sonete”, RL, 1969, 43; N. Florescu, „Aproape sonete”, IL, 1969, 12; Corina Popescu, „Discurs împotriva metodei”, RL, 1972, 3; Aurel Șorobetea, „Discurs împotriva metodei”, ST, 1972, 5
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
Laurențiu, Ion Drăgănoiu, „Aproape sonete”, LCF, 1969, 16; Vasile Rebega, „Aproape sonete”, AFT, 1969, 4; Sergiu Adam, „Aproape sonete”, ATN, 1969, 5; Nicolae Baltag, „Aproape sonete”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6212; Damian Necula, „Aproape sonete”, VR, 1969, 8; Virgil Andriescu, „Aproape sonete”, CRC, 1969, 42; Dumitru Micu, „Aproape sonete”, RL, 1969, 43; N. Florescu, „Aproape sonete”, IL, 1969, 12; Corina Popescu, „Discurs împotriva metodei”, RL, 1972, 3; Aurel Șorobetea, „Discurs împotriva metodei”, ST, 1972, 5; N. Prelipceanu, „Poeme mecanice”, TR, 1973, 28
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
16; Vasile Rebega, „Aproape sonete”, AFT, 1969, 4; Sergiu Adam, „Aproape sonete”, ATN, 1969, 5; Nicolae Baltag, „Aproape sonete”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6212; Damian Necula, „Aproape sonete”, VR, 1969, 8; Virgil Andriescu, „Aproape sonete”, CRC, 1969, 42; Dumitru Micu, „Aproape sonete”, RL, 1969, 43; N. Florescu, „Aproape sonete”, IL, 1969, 12; Corina Popescu, „Discurs împotriva metodei”, RL, 1972, 3; Aurel Șorobetea, „Discurs împotriva metodei”, ST, 1972, 5; N. Prelipceanu, „Poeme mecanice”, TR, 1973, 28; Daniel Dimitriu, „Poeme mecanice”, CL, 1973, 2
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
4; Sergiu Adam, „Aproape sonete”, ATN, 1969, 5; Nicolae Baltag, „Aproape sonete”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6212; Damian Necula, „Aproape sonete”, VR, 1969, 8; Virgil Andriescu, „Aproape sonete”, CRC, 1969, 42; Dumitru Micu, „Aproape sonete”, RL, 1969, 43; N. Florescu, „Aproape sonete”, IL, 1969, 12; Corina Popescu, „Discurs împotriva metodei”, RL, 1972, 3; Aurel Șorobetea, „Discurs împotriva metodei”, ST, 1972, 5; N. Prelipceanu, „Poeme mecanice”, TR, 1973, 28; Daniel Dimitriu, „Poeme mecanice”, CL, 1973, 2; Dragoș Vrânceanu, „Poeme mecanice”, ARG, 1973, 12
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
o ținută modernă, la nivelul epocii. Revista intenționa chiar a face școală în teoria și practica versificației. Este evidentă influența formalismului macedonskian în numeroasele exerciții de versificație apărute în paginile D.: dactili (I. C. Săvescu), sextine (B. Florescu), anapeste (M. Demetriade), sonet dublu (M. Demetriade), sonet răsturnat (Z. Stoican). Aici B. Florescu teoretizează asupra sonetului și amestecului ritmurilor și, alături de M. Demetriade, experimentează poemul în proză. Pe lângă anecdotele versificate ale Anei Ciupagea și stanțele de album ale Elisabetei M. Z. Ionescu sau
DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
nivelul epocii. Revista intenționa chiar a face școală în teoria și practica versificației. Este evidentă influența formalismului macedonskian în numeroasele exerciții de versificație apărute în paginile D.: dactili (I. C. Săvescu), sextine (B. Florescu), anapeste (M. Demetriade), sonet dublu (M. Demetriade), sonet răsturnat (Z. Stoican). Aici B. Florescu teoretizează asupra sonetului și amestecului ritmurilor și, alături de M. Demetriade, experimentează poemul în proză. Pe lângă anecdotele versificate ale Anei Ciupagea și stanțele de album ale Elisabetei M. Z. Ionescu sau vetustele reluări pe teme
DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
teoria și practica versificației. Este evidentă influența formalismului macedonskian în numeroasele exerciții de versificație apărute în paginile D.: dactili (I. C. Săvescu), sextine (B. Florescu), anapeste (M. Demetriade), sonet dublu (M. Demetriade), sonet răsturnat (Z. Stoican). Aici B. Florescu teoretizează asupra sonetului și amestecului ritmurilor și, alături de M. Demetriade, experimentează poemul în proză. Pe lângă anecdotele versificate ale Anei Ciupagea și stanțele de album ale Elisabetei M. Z. Ionescu sau vetustele reluări pe teme clasice ale lui B. Florescu, revista a publicat, număr
DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
a tradițiilor și a valorilor morale, femeia devotată familiei și țării, firavă dar tenace, este figura centrală în contribuțiile literare ale revistei, într-o aură sentimentalist-romantică, fie că e vorba de colaborări sau de republicări: versuri semnate de Victor Eftimiu (Sonet, Iarnă, 2/1912), Cristu N. Dimitrescu (Cridim), Smaranda Andronescu-Gheorghiu (Smara), Eugenia de Reus Ianculescu, Adina Lăzărescu, Constanța Zissu, Mia Vlad, Olimpia Teodoru; nuvele și fragmente de roman semnate de Maria Costa, Al. G. Doinaru (Radames), Adina Lăzărescu, Eugenia de Reus
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
critică literară sunt destul de rare și se situează sub valoarea poeziei și prozei. Demnă de semnalat este inserarea unor meritorii încercări de transpunere în germană a unor poeme eminesciene (Luna codrii îi pătrunde, Pe un album, Stau în cerdacul tău, Sonet), traducătorul fiind Ioan Longhin Nicolau, și a două interviuri cu scriitorii I.A. Bassarabescu și Cezar Petrescu. I.M.
GRAI MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287328_a_288657]
-
La București studiază literele, filosofia și dreptul. În timpul vieții G. publică foarte puțin în reviste cultural-literare, fiind cuprins și în unele antologii (Un veac de poezie aromână, 1985, Ecou de cântec aromânesc, 1985). Postum, îi apare în SUA volumul intitulat Sonete (1990). Scrie o poezie hieratică, în forma fixă a sonetului, vădind o limpede aspirație spre clasicitate. Versul este strict din punct de vedere prozodic, nu apelează excesiv la metaforă, poetul cultivând programat armonia, eufonia, cadențele ritmice perfecte și rime pe cât
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
publică foarte puțin în reviste cultural-literare, fiind cuprins și în unele antologii (Un veac de poezie aromână, 1985, Ecou de cântec aromânesc, 1985). Postum, îi apare în SUA volumul intitulat Sonete (1990). Scrie o poezie hieratică, în forma fixă a sonetului, vădind o limpede aspirație spre clasicitate. Versul este strict din punct de vedere prozodic, nu apelează excesiv la metaforă, poetul cultivând programat armonia, eufonia, cadențele ritmice perfecte și rime pe cât posibil fără cusur. Dar își încarcă stilul, adesea împovărându-l
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
își încarcă stilul, adesea împovărându-l cu fonetisme regionale, la care se adaugă și o pronunțată ruralizare a graiului, deoarece pare a socoti reprezentativ doar idiomul din localitatea natală. Talentul învinge însă aceste tendințe de provincializare, mai cu seamă în sonete, G. fiind unul dintre sonetiștii remarcabili din scrisul aromân, alături de Nida Boga și Atanasie Nasta. Lirica lui, mai totdeauna în dublă expresie (în aromână, dar și în limba română comună, unde reușita e mai mare), exprimă aspirația continuă spre împlinire
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
a stihului, închinat de obicei iubitei sau iubirii. Socotind iubirea un sentiment divin, el este probabil cel mai profund poet erotic în grai aromân. A îngrijit și expresive transpuneri în aromână din Mihai Eminescu, Ion Barbu și Lucian Blaga. SCRIERI: Sonete, Syracuse (SUA), 1990. Repere bibliografice: Costa Guli, UVPA, 412-413; Atanasie Nasta, Ecou de cântec aromânesc, București, 1985, 112; Cândroveanu, Aromânii, 131-133. Hr.C.
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
așezat mereu un altul, cu conștiința faptului că ceea ce a fost Înlocuit era de neînlocuit, căci chiar În asta constă sacralitatea. La fel se Întîmplă deci cu literatura: o producție de texte normativă, În care poemul era tragedie, eglogă sau sonet, este pusă În scurt timp În chestiune În cele două categorii a priori ale sale: conținutul și forma. Cele patru principii ale poeticii reprezentative - principiul de ficțiune, de genericitate, de conveniență și „de actualitate” (primatul cuvîntului ca act, primatul performativității
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de cunoștințe generale la fel de importante ca teorema lui Pitagora În matematică sau ca mecanica newtoniană În fizică, care ar fi sensul studierii literaturii moderne, contestatară, deierarhizantă, „nihilistă”? și Încă: studiul unei epopei, al unui cînt, al unei ode, al unui sonet, al unei tragedii face parte dintr-o disciplină care s-a numit cîndva retorică. Pe de altă parte, constituie o introducere În mitologia unei civilizații, chiar dacă sensibilitatea contemporană nu mai rezonează cu cea care se presupune că aparținea primilor cititori
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lui C. i-au trebuit două decenii. Inițial, poetul filosofează sceptic, își etalează singurătatea, călătorește pe mare (în Grecia), jertfește erosului, e noctambul, copleșit de „doruri” și obsedat de „cântec”. Notabile ca dicțiune, dintre textele de acum rămân doar câteva sonete. Schimbarea de orizont din Sărbătoarea morții (1915) ținea de experiența de front „în țara în care curge sângele fierbinte”, mai pe scurt, în Italia; discursul abrupt, anticipând versurile de război ale lui Camil Petrescu, abundă în canonade de „negri monștri
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
troscoțel” și „nalbe”, un „tren negru” gonind pe „șesul nesfârșit al gândului” orientează, aparent, spre contemplație; programul etic al poetului reclamă însă verbul ofensiv, strigătul în crescendo, apt să spargă „veacuri de zid”. Câtă vreme Copacul (întocmai invocat într-un sonet barbian) vrea să atingă cerul, omului-om, bătut de „toate ploile”, mușcat de „toate vânturile”, îi stau bine sfidarea, cutezanța: „Piciorul meu a încercat să-și urce glodul gliei pământești / Pe himalaia celor mai înalte îndrăzneli” (Tinerețe). Se poate identifica
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
analizei, urmărite în întreaga operă a lui C. Pe aceeași linie se situează comentariile eminesciene. Exegetul are un cuvânt de spus nu numai în interpretarea operei poetului ci și în ce privește cunoașterea filologică, stabilirea de text și critica textului. Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile (1994), antologie alcătuită și comentată de C., nu este doar o carte pentru elevi, ci și o carte adresată celor ce cunosc în profunzime opera eminesciană. Sunt reunite într-un prim grupaj textele care formează „constelația Luceafărului”, adică, pe lângă
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
care au același tipar metric. În grupaj este inclus, pe baza respectării criteriului formal, și poemul Pe lângă plopii fără soț, dintre cele mai modeste, ca valoare literară, din toată opera eminesciană. Un al doilea grupaj reunește integrala celor 31 de sonete, repartizate în două categorii: sonete lirice și sonete satirice. În sfârșit, a treia secțiune reia Scrisorile, adăugând celor cinci texte cunoscute o variantă ca și inedită a Scrisorii III. Contribuția cea mai însemnată a antologiei în materie de textologie constă
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
În grupaj este inclus, pe baza respectării criteriului formal, și poemul Pe lângă plopii fără soț, dintre cele mai modeste, ca valoare literară, din toată opera eminesciană. Un al doilea grupaj reunește integrala celor 31 de sonete, repartizate în două categorii: sonete lirice și sonete satirice. În sfârșit, a treia secțiune reia Scrisorile, adăugând celor cinci texte cunoscute o variantă ca și inedită a Scrisorii III. Contribuția cea mai însemnată a antologiei în materie de textologie constă în discutarea critică a celor
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
inclus, pe baza respectării criteriului formal, și poemul Pe lângă plopii fără soț, dintre cele mai modeste, ca valoare literară, din toată opera eminesciană. Un al doilea grupaj reunește integrala celor 31 de sonete, repartizate în două categorii: sonete lirice și sonete satirice. În sfârșit, a treia secțiune reia Scrisorile, adăugând celor cinci texte cunoscute o variantă ca și inedită a Scrisorii III. Contribuția cea mai însemnată a antologiei în materie de textologie constă în discutarea critică a celor două variante ale
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
morale, București, 2000; Infernul terestru. Despre Edgar Allan Poe, București, 2003. Ediții: Platon, Opere, I-VII, București, 1975-1993 (în colaborare cu Constantin Noica); Mihai Eminescu, Opere, VII-XVI, București, 1977-1993 (în colaborare), Teatru, București, 1990, Poezii inedite, București, 1991, Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, București, 1994, Poeme necunoscute, București, 2003 (în colaborare). Traduceri: Ovidiu, Metamorfoze, București, 1959 (în colaborare cu Ion Florescu); Longos, Dafnis și Chloe, București, 1964, reed. în Romanul grec, pref. Eugen Cisek, I, București, 1980; Massimo Bontempelli, Oameni în timp
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
la ședințe ale cenaclului lui E. Lovinescu, unde citește un tratat despre nemurire și prezintă două volume de versuri; scrie în „Epoca” despre Memoriile amfitrionului, lăudându-l excesiv, încât acesta va socoti aprecierile „insuportabile”. În Destinée mystique (1919), Doine și sonete (1932), face elogiul valorilor clasice, condamnându-i pe cei care, în „oarba lor nălucire”, îi împing cu secole în urmă pe Beethoven și Shakespeare sau izbesc zadarnic cu barda în Venera din Milo. Tudor Vianu era de părere că prin
CUCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286548_a_287877]
-
sa în limba franceză C. se afla în compania lui Heredia și a lui Mallarmé, iar Al. Macedonski credea că, dacă poetul C. și-ar fi publicat la Paris, în deceniul al doilea, cele trei sute de parabole și două sute de sonete scrise în limba franceză, ar fi făcut senzație. Dar domeniul literar pentru care se cuvine să fie apreciat cu deosebire este acela al traducerilor. Între traducătorii poeziei lui Eminescu în limba engleză, C. a fost considerat „cel mai artist prin
CUCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286548_a_287877]
-
C. a fost considerat „cel mai artist prin profesiunea scrisului sau a poeziei și cea mai însemnată personalitate” (Andrei Brezianu). SCRIERI: Destinée mystique, vol. I: La Sonate du Coq Gaulois, București, 1919; vol. II: Poésies diverses, București, 1919; Doine și sonete, București, 1932; Traduceri: M. Eminescu, Poems, București, f.a. Repere bibliografice: Ioan Țiculescu, Dimitrie Cuclin. Studiu asupra vieții și operei lui, București, 1933; Andrei Brezianu, Mihai Eminescu și receptarea engleză: realizare și ecou, VR, 1983, 12; Ion Bârsan, Convorbiri cu Dimitrie
CUCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286548_a_287877]