11,582 matches
-
Acum, în timp ce ne făceam plimbările în sus și în jos pe Seventh Avenue, trecând pe lângă curățătorie, pe lângă magazinul alimentar, pe lângă brutărie și salonul de cosmetică, pe lângă chioșcul de ziare sau cafenea, era asaltată de o pletoră de limbi diferite. Auzea spaniolă și coreeană, rusă și chineză, arabă și greacă, japoneză, franceză și germană, dar, în loc să se arate intimidată sau perplexă, ea exulta la auzul varietății de sunete omenești. — Vreau să vorbesc și eu așa, mi-a spus într-o dimineață, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
zi de vară, acum aroma dulce-amară îi reaminti doar gustul riscului. Pipăi micul pumnal de Toledo perfect ascuns în croiala rochiei și se așeză pe canapeaua din fața căminului, punându-și în valoare profilul și mai ales rochia de un negru spaniol, intens, strălucitor. Într-adevăr, femeia era atent observată. Ochiul lui Ledoulx îi examina expresia, pielea foarte albă, părul negru, ochii mari, privirea puternică, dar și mângâietoare, buzele fin conturate. Femeia pe care o vedea nu semăna deloc cu o văduvă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
bună voie să se scoale înainte de răsăritul soarelui, ca să alerge desculț prin iarba udată de roua nopții, înghițise licori foarte amare sau foarte dulci, suportase băile de șezut cu paie de ovăz sau cu flori de fân, îndurase îngrozitoarea manta spaniolă, împachetările, turnările de apă pe membrele inferioare și superioare, băile alternante în două putini, una cu apă caldă și alta cu apă rece, transpirațiile în abur, pentru purificarea sângelui, până și cumplitele masaje pe șira spinării făcute cu jeturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ALBERTO VÁZQUEZFIGUEROA TUAREG Traducere din limba spaniolă și note de DAN MUNTEANU COLAN și EUGENIA ALEXE MUNTEANU Tatălui meu „Alah este mare! Lăudat fie Alah! Cu mulți ani în urmă, când eram tânăr și picioarele mă purtau zile de-a rândul pe nisipuri și bolovănișuri fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
În lunile care urmează, se dedică redactării unei lucrări foarte serioase, consacrate ecuațiilor cubice. Pentru a numi necunoscuta În acest tratat de algebră, Khayyam folosește termenul arab șay, care Înseamnă „lucru“; acest cuvânt, ortografiat sub forma Xay În lucrările științifice spaniole, a fost Înlocuit treptat prin prima sa literă, x, devenită simbolul universal al necunoscutei. Încheiată la Samarkand, lucrarea lui Khayyam Îi este dedicată protectorului său: „Suntem victimele unei epoci În care oamenii de știință sunt nebăgați În seamă, și foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
1899, la puțină vreme după războiul hispano-american, care ne purtase trupele nu numai În Cuba și Porto Rico, ci până În Filipine. Nicicând mai Înainte Statele Unite nu-și exercitaseră autoritatea așa de departe de țărmurile lor. Victoria noastră asupra vetustului imperiu spaniol nu ne costase decât două mii patru sute de morți, dar la Annapolis, sediul Academiei Navale, fiecare pierdere putea fi aceea a unui părinte, a unui prieten, a unui logodnic făgăduit sau potențial; cei mai conservatori dintre concitadinii mei vedeau În Președintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
picioare și îi vezi umbra jucând pe ecran. Atunci publicul fluieră și îl huiduie, însă aici umbra lui Sanowsky era tot ce aveam. Când ușile s-au deschis, lăsându-l să treacă, am auzit zgomotul străzii: claxoane americane și voci spaniole. Pe urmă ușa s-a închis în spatele lui și înăuntru s-a făcut din nou liniște. Sanowsky a pus geamantanul jos și ne-a căutat cu privirea. Tata m-a luat de mână și amândoi ne-am grăbit spre ieșire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cusut frumos la loc, iar pe piept avea o bucată de carton pe care scria În spaniolă: „Asta facem noi cu lenguas largas“. — Cine ți-a dat asta? l-am Întrebat pe Frankie. Mi-a arătat cu degetul un puști spaniol care mai muncea pe la docuri și care era cam Într-o ureche. Puștiu’ stătea lîngă tejghea. — Spune-i să vină-ncoa’. Puștiu’ a venit la masa mea. Mi-a zis că doi tipi tineri i-au dat chestia aia pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o s-o scriu cîndva. Felul În care se aliniaseră cei șase și ieșiseră pe ușă mi se părea impresionant. Ea a fost șocată și mi-a spus că n-am dreptul să scriu așa ceva, pentru că ar aduce prejudicii cauzei Republicii Spaniole. I-am răspuns că sînt de mult timp În Spania și i-am spus că și pe vremuri, sub monarhie, În Valencia exista un număr fenomenal de Împușcături și că Înainte cu sute de ani de apariția Republicii oamenii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
L-am văzut cînd a intrat, spuse chelnerul. — Ei, și la ce veselie era aici, cu cîntatu’ și restu’, l-a cuprins și pe el buna dispoziție. — Chiar că era vesel, spusei. Plutea. Directorul Îi dădea Înainte cu logica lui spaniolă neobosită. — Asta-ți face băutura cînd nu stai bine cu pieptu’. Nu-mi prea place povestea asta, spusei. — Ascultă, ca să vezi ce chestie deosebită, continuă directorul. Veselia sa a intrat În contact cu seriozitatea războiului ca un fluture... — O, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fluture, spusei. Poate chiar prea ca un fluture. Nu glumesc deloc, spuse directorul. Înțelegi ce vreau să spun? Ca un fluture care intră-n contact cu un tanc. Era Încîntat de ce debitase. Acum chiar că se băgase În adevărata metafizică spaniolă. — Bea ceva din partea casei, Îmi spuse. Trebuie să scrii o povestire despre asta. MĂ gîndeam la bărbatul cu pistolul cu apă, cu mîinile ca de ceară și chipul la fel, ca de ceară, cu brațele desfăcute larg și picioarele Întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
chiar nu mai sînt bune de nimic, nu? — Nu, nu prea. Dar el e bun. — Da, așa cred. Pare un tip de treabă. Cu cît sînt plătiți? Luau zece pesete pe zi. Da’ acum are soldă de locotenent. — De locotenent spaniol? — Da. — PĂi tre’ să fie nebun. Sau e implicat politic? — E politic. A, așa se explică. Auzi, Cheliuță, da’ tre’ să te fi chinuit nițel cu presiunea aia de la vînt, dacă zici că ți-a zburat coada. — Da, tovarășe, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
atunci cînd ataci, furios. Mai jos de creastă În ziua aia călduroasă și prăfuită ne Întorceam Împovărați, cu gurile uscate, cu nasurile Înfundate, și coboram de pe cîmpul de bătĂlie aflat pe creasta lungă de deasupra rîului unde se aflau trupele spaniole de rezerviști. M-am sprijinit de marginea scundă a tranșeei, cu ceafa și umerii lipite de movilița de pămÎnt, la adăpost chiar și față de gloanțele rătĂcite, și mi-am ațintit privirea la ce zăcea jos, În vale. Erau tancurile, acoperite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
artileria era cam slabă. Nu erau decît patru baterii acolo, cînd de fapt ar fi trebuit să fie patruzeci, și tunurile nu trăgeau decît cîte două deodată. Atacul eșuă Înainte să ajungem noi jos. — SÎnteți ruși? mă-ntrebă un soldat spaniol. — Nu, americani. Ai cumva niște apă? — Da, tovarășe. Îmi Întinse o ploscă din piele de porc. Rezerviștii erau soldați doar cu numele, pentru simplul fapt că purtau o uniformă. N-avea nimeni intenția de a-i folosi În luptă, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
creastă, se strîngeau În grupuri, mîncau, beau, purtau discuții sau pur și simplu stăteau ca proștii, așteptînd. Atacul era susținut de o brigadă internațională. BĂurăm amîndoi. Apa avea gust de asfalt și păr de porc. Vinu-i mai bun, spuse soldatul spaniol. MĂ duc s-aduc niște vin. — Da. Dar cînd ți-e sete, apa-i mai bună. Nu există sete ca aia din bătĂlie. Chiar și eu, ca rezervist, sînt Însetat Întruna. — E de la frică, spuse alt soldat. Setea Înseamnă frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
termosul și-și scoase un cub de gheață pe care-l băgĂ În ceașcă. Deschise și o sticlă de White Rock și turnă puțin, după care Învîrti cubul de gheață cu degetul Înainte să ia prima gură. „Ei au Marocul spaniol, Sevillia, Pamplona, Burgos și Saragosa“, se gîndi. „Noi avem Barcelona, Madridul, Valencia și regiunea bască. Ambele granițe sînt Încă deschise. N-arată așa de rău. Arată bine. Da’ tre’ să-mi iau o hartă bună. Cred că găsesc În New
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dar, deși este parte dintr-un lanț de restaurante, a reușit să evite renumele prost de care se „bucură“ acestea. Ne ducem la barul pe care-l frecventăm de obicei, pe la jumătatea străzii; e aproape ruinat, cu reclame la bere spaniolă și franțuzească pe pereți, atmosfera e stranie, căci vopseaua se coșcovește; este acolo și o masă de biliard, așezată în fața câtorva separeuri tapițate cu vinil roșu, absolut adorabile. Clienții sunt mai ales șmecheri de Islington, dar atmosfera îți amintește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
acolo de dragul țării. N-am Înțeles niciodată de ce această fată, coborâtoare din niște olandezi ce se instalaseră la Recife și se amestecaseră cu indios și cu negri sudanezi, ce avea chipul unei jamaicane și cultura unei pariziene, purta un nume spaniol. N-am reușit niciodată să dau de rost numelor proprii braziliene. Sfidează orice dicționar onomastic și există numai acolo. Amparo Îmi spunea că În emisfera lor, când apa e resorbită În orificiul de scurgere al chiuvetei, vârtejul ei merge de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tient. Despre el, Voltaire scria: „C’est un homme qui ne meurt jamais et qui sait tout”, iar Frederic al Prusiei Îi răspundea că „c’est un comte pour rire”. Horace Walpole vorbea de el ca despre un italian, sau spaniol, sau polonez care s-ar fi Îmbogățit În Mexic, iar după aceea a fugit la Constantinopol cu bijuteriile soției sale. Lucrurile cele mai sigure despre el ne sunt transmise În memoriile doamnei de Hausset, fosta dame de chambre a doamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
patru ediții ale lui, dintre care prima a precedat cu nouă luni izbucnirea războiului din Balcani, a doua cu nouă luni izbucnirea primului război mondial, a treia cu nouă luni războiul chino-japonez, a patra cu nouă luni măcelurile războiului civil spaniol...” Nu m-am putut abține să nu fac semnul cu două degete Încrucișate. S-a prins și a zâmbit macabru: „Vă Înțeleg ezitarea. Dat fiind că ceea ce vă aduc eu aici e cea de-a cincea propunere a acestei cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Sabina are altă părere. Cel mai tare mă uimește că fiecare tânără româncă are unul sau mai mulți bărbați din străinătate cu care corespondează. Un sfert din calorifer se duce pe un pui și o sticlă de Sangria, un vin spaniol, ușor, rosé. La ora 18, după o adunare la Betel, Casa Domnului, Arthur sună la noi la ușă. E un tip înalt, cu plete albe, blajin, dar foarte stăpân pe el. Se înfruptă fără nazuri din pui și vin, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se punea cu burta pe Croce, pe Hocke. Apropierea de Madrid fusese prea stresantă pentru nervii lui sensibili. Avea să rămână în Spania vreo trei ani, până la primirea rezidenței. Apoi se repezise la Facultatea de Litere. Voia și o diplomă spaniolă, după care, pe la 45 de ani, să atace marele său vis, Regia. Avu însă ghinionul să dea peste un lector de la catedra de limba română. Îngrozită de accentul lui moroșan, profesoara îl îndreptase spre orice altă facultate: Chimie, Aeronautică, Sport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
glorie al unei vieți. Probabil, nu sigur. Paltonul muștar din fața mea se înclină spre doamna distinsă și îi spuse destul de tare, pentru a coperi cântarea de pomenire: am la Predeal o vilă cu unșpe camere. Încălzire centrală, faianță și gresie spaniolă. Își împreună degetele ca pentru a-și face cruce și le pupă în vârf: iese o pensiune țuț! Companioana lui doar îl aproba prin scuturări lejere ale capului - părea realmente absorbită de ceremonie. Paltonul muștar nu renunță așa ușor: ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ea negreșit. O așteptăm când iasă. Acțiunea operei se petrece în Turcia, în palatului lui Selim Pașa. În actul I se arată că aici se găsesc închise Constanța (soprană) și camerista ei Blonda (soprană). Curând apare Belmonte, un tânăr nobil spaniol, iubitul Constanței pentru a o elibera, fiind ajutat și de Pedrillo, valetul său, prizonier și el. Intrarea în palat îi este interzisă de Osman, căpetenia ienicerilor. Pentru că Pașa Selim este un mare amator de arhitectură, Pedrillo ajuns grădinar îl recomandă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Nadina surâde încîntată și repetă întruna: ― Ah, oui, c'est vraiment très chic, très parisien!3 Mica sală s-a umplut de domni în frac și doamne decoltate. Chelnerii se strecoară ca umbrele, echilibrând tăvi de argint încărcate. O dansatoare spaniolă, într-un pătrat rezervat, acompaniată de o orchestră specială de chitariști spanioli, își învîrtește temperamentul cu stridente vibrații de castaniete. Orchestra mai continuă un răstimp cu arii madrilene și sevilane, apoi dispare pe urmele dansatoarei, făcând loc unui pianist care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]