4,031 matches
-
distins aici prin activitate îndelungată Pană Eduard și Jitărașu Cezar. Și aici se cuvine să subliniem contribuția unor oameni care au asigurat activitatea de secretariat în cadrul direcției 55 spitalului de-a lungul timpului: Boțescu Maria, Brat Dana, Scutaru Geta și Sprânceană Mihaela. Serviciul de Statistică și analiză a stării de sănătate a populației, în fapt senzorul activității medicale și a impactului acesteia asupra sănătății publice a fost deservit exemplar de: Vârnă Georgeta, Movilă Cornel, Nicolau Mina, Rotaru Eugenia, Stroe Milica, Chelaru
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
diverse orientări. Cutele verticale indică un nivel ridicat de concentrare, o atitudine critică, de nemulțumire sau chiar, la valori extreme, mânie și furie. Cele orizontale se asociază cu deschiderea largă a ochilor, semn de mirare, neînțelegere, sperietură sau chiar frică. Sprâncenele - sunt un element extreme de mobil al fizionomiei. S-a dovedit că ele pot lua peste patruzeci de poziții diferite. Salutul prin ridicarea sprâncenelor este unul din semnalele cele mai răspândite de pe întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
orizontale se asociază cu deschiderea largă a ochilor, semn de mirare, neînțelegere, sperietură sau chiar frică. Sprâncenele - sunt un element extreme de mobil al fizionomiei. S-a dovedit că ele pot lua peste patruzeci de poziții diferite. Salutul prin ridicarea sprâncenelor este unul din semnalele cele mai răspândite de pe întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată cu ridicarea pomeților și micșorarea ochilor ca pentru a-i proteja apare deopotrivă din cauza râsului, al plânsului și al exprimării disprețului. Atitudinea critică și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
frică. Sprâncenele - sunt un element extreme de mobil al fizionomiei. S-a dovedit că ele pot lua peste patruzeci de poziții diferite. Salutul prin ridicarea sprâncenelor este unul din semnalele cele mai răspândite de pe întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată cu ridicarea pomeților și micșorarea ochilor ca pentru a-i proteja apare deopotrivă din cauza râsului, al plânsului și al exprimării disprețului. Atitudinea critică și scepticismul se exprimă prin ridicarea unei singure sprâncene. Ochii - dispun de posibilități de comunicare practice
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de pe întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată cu ridicarea pomeților și micșorarea ochilor ca pentru a-i proteja apare deopotrivă din cauza râsului, al plânsului și al exprimării disprețului. Atitudinea critică și scepticismul se exprimă prin ridicarea unei singure sprâncene. Ochii - dispun de posibilități de comunicare practice nelimitate. Sintagme precum “ferestrele sufletului” subliniază faptul că rolul lor principal este acela de a asigura comunicarea afectivă dintre oameni. Impactul privirii este atât de puternic încât sunt necesare precauții în utilizarea acesteia
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
brațe. Dau impresia a fi niște tălpi croite de papuci. Fiecare e mai mare, mijlocie sau mai mică. Codițele lor sunt ca niște bețișoare subțiri. Printre umbre și fantasme , se zăresc doi ochi strălucitori și înfricoșători. O formă ciudată cu sprâncene în formă de V sta pe un braț al unei arătări. Deodată își ia zborul, căci se aud fâlfâiri de aripi în văzduhul mohorât.Violetul amurgului nu lasă ca tălpilor cu codiță să li se observe culorile. De departe, se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
grădină avea să se sape mormântul celui răstignit. Capul Mariei Magdalena, tipic pentru locuitorii din Florența, parcă contrastează cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din Arimateea este autoportretul idealizat al lui Michelangelo: o glugă îi acoperă fruntea. De sub sprâncenele 32 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf. Noul DEX, Ed. Litera, București 2011. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
grădină avea să se sape mormântul celui răstignit. Capul Mariei Magdalena, tipic pentru locuitorii din Florența, parcă contrastează cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din Arimateea este autoportretul idealizat al lui Michelangelo: o glugă îi acoperă fruntea. De sub sprâncenele 32 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf. Noul DEX, Ed. Litera, București 2011. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Când se supără Ioana “devine slabă de tot, capătă riduri pe față, vânăt împrejurul ochilor, pistrui mulți iar mișcările sunt fără grații” pentru ca în momentele următoare Sandu să admire “profilul ei de statuie greacă, fruntea limpede și mare, sub arcurile sprâncenelor ochii profunzi dar potoliți, fără nimic turbure în ei, gura tăiată de un mare artist, părul bogat, încadrând-o superb.” Și “o siluetă elegantă, înaltă, subțire, pe care o prinde admirabil negrul”. Cu toate acestea, Sandu preferă pe provinciala Ioana
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fi tratată moneda. În acest sens, mesajul său implicit este o erezie: în locul mitului după care moneda este guvernată de legi imuabile, pe care nu le cunosc decât inițiații, care le dezvăluie doar parțial și doar unor practicieni aleși pe sprânceană, autorul ne reamintește că moneda - în general - și moneda de hârtie neconvertibilă - în particular - este o construcție a societății. Astfel, noi nu punem la îndoială valoarea unei bucăți de hârtie (plastic), care are imprimată pe ea o cifră (valoarea nominală
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
poporului american. Confruntându-se cu întrebări ostile din partea reporterilor, el a repetat afabil teme care știa că ar atinge o coardă pe Main Street†††. Reagan simțea întotdeauna când să ridice din umeri, când să zâmbească și când să ridice din sprânceană. După ce i-au privit pe LBJ** agonizând din cauza Vietnamului, pe Nixon demisionând din cauza scandalului Watergate și pe Carter deplângând ,,criza de spirit"9 a națiunii, americanii au răspuns pozitiv unui președinte care vorbea de soarele care răsare, de un oraș
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
componentă importantă a aspectului exterior al gheișei era machiajul strident, în trecut se folosea ca fond de ten o cremă specială amestecată cu excremente de privighetoare, petale de șofran, oxid de fier extrem de toxic ce determina îmbătrânirea timpurie a tenului. Sprâncenele rase erau desenate cu cărbune, dinții erau colorați în negru, în vechime, (dinții albi erau vulgari), ulterior s-a renunțat la acest artificiu. Un accesoriu nelipsit era evantaiul cu imprimeuri deosebit de frumoase, folosit frecvent în dans. Menirea gheișelor era aceea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
compasiunea lumii mondene pariziene. Compătimita curtezană este sugestiv descrisă de autor. Înaltă și subțire; capul, o adevărată minune, era obiectul unei cochetării deosebite... Într-un oval de o grație ce nu poate fi descrisă, puneți doi ochi negri, cu niște sprâncene atât de arcuite, încât păreau pictate; peste ochii aceștia aruncați vălul genelor lungi care, plecându-se, umbreau frăgezimea trandafirie a obrajilor; desenați o gură frumos conturată, cu buzele întredeschise grațios, pentru a lăsa să se vadă niște dinți albi ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
izvor. Arabul nu s-a mișcat. Cu toate astea era încă destul de departe. Poate din pricina umbrelor care-i cădeau pe obraz, părea că râde. Am așteptat. Arsura soarelui îmi cuprindea obrajii și am simțit picături de sudoare adunându-se în sprâncene. Era același soare din ziua în care o înmormântasem pe mama și, ca atunci, mă durea mai ales fruntea și toate vinele ei zvâcneau împreună sub piele. Din cauza acestei arsuri pe care n-o mai puteam suporta, am făcut o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
din Stendhal nu este decât un fragment din planul secund, în cazul de față portretul unui personaj: Când doctorul credea că își convinsese adversarul (atâta vreme cât stătea de vorbă cu cineva, avea un adversar de convins și un partizan de câștigat), sprâncenele i se înălțau peste măsură de mult, și ochii săi mici, verzui, deschiși ca ai unei hiene, păreau gata să-i iasă din orbite 135. Însă la anumiți autori, cum ar fi Proust, asistăm la o adevărată răsturnare a acestei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe soldați. În spatele ei, de-o parte și de alta a scării, se înșira alaiul a două rânduri de oameni palizi, înfășurați în rochii albe, cu ciucuri roșii, care le atingeau călcâiele. N-aveau păr pe cap, nici barbă, nici sprâncene. În mâinile lor strălucind de inele țineau câte o liră mare și cântau toți cu glas înalt un imn de slavă către zeița Cartaginei. Erau preoții eunuci din templul lui Tanit, pe care Salammbô îi chema adesea la ea. (Salammbô
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fruntea; el își strânse umerii fără să vrea. După ce se așeză ceva mai departe pe aceeași latură, o privi. Avea o pălărie mare de paie, cu panglici roz care-i palpitau în vânt la spate. Bandourile negre îi conturau coada sprâncenelor lungi, coborau foarte jos și păreau a-i strânge drăgăstos ovalul chipului [...]281. Evident, acest text încalcă obiceiurile narațiunii canonice, de vreme ce necunoscuta este numită "ea" fără ca pronumele să fie anafora unui determinant anterior. O asemenea folosire nu este transgresivă decât
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
menită să transforme poemul într-un mic text dramatic: "aici în colț o să-mi pictez gândurile -/ o claie informă de rufe murdare.// Pieptul - o oglindă cu poleiul zgâriat,/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neînsemnat, în definitiv),/ sus, sprâncenele își schițează zborul". Indicațiile sunt clare, multiplicarea deicticelor are exact același scop, acela de a poziționa eul emitent în postura unui actor dramatic și astfel să învingă/ să depășească acea "cortină de fier" ce desparte actorul, emitentul de publicul său
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Romînească, 8, vol.29, 1913, p. 31: „șiam rămas așa, cu brațele întinse, sorbind glasul care, ca un fior, picura din sufletul lemnului în sufletul meu”. 13. „Gratie și Palamon”, în Viața Romînească, 8, vol.31, 1913, p. 88: „Pe sub sprîncenele lui stufoase, călugărul privea rostogolirea rară și măreață de pe Arșiță, clădăraia din ce în ce mai înaltă a munților din față și toată uriașa revărsare a codrilor, ca un stăpîn nepăsător și sătul. Nici un fior, nici o descumpănire în el”. Cu totul diferită e reacția
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rînduri) ori n-am să citesc ceva din cele ce mi-ar putea folosi în studiul despre el, va fi dies perdida. După Primul Război Mondial, în descrierile indivizilor (bărbați) pentru buletine, poliția se ținea de următorul chestionar: părul, fruntea, sprîncenele, ochii, nasul, barba, bărbia, fața, tenul, semne pariculare. De ce nu și talia? Era greu de măsurat? Lipsindu-mi datele despre ea, n-am putut niciodată să răspund sigur la întrebarea „Ce înălțime avea Bacovia?” Cei ce l-au cunoscut spun
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și te răvășesc prin unicitatea lor - o față care poseda un farmec straniu văzut din anume unghiuri, mai ales dintr-o jumătate de profil, și care putea să pară foarte moale și tânără dacă nu ar fi fost umbrele de la sprâncenele mari și negre, mereu strânse asemeni Meduzei, ca și cum ar fi fost apăsate de o durere veșnică, și care stăteau deasupra unei perechi de ochi mari, negri, înguști și drepți. Era mai degrabă o față egipteană, cu rotunjimile tinereții proaspete și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
senzualitate (2). Vigoarea persistă nu numai în descrierea concretă dar și în complexitatea portretului care scapă atât schemei jurnalistice cât și cliche-ului sentimentaloid specific stilului realist al epocii, așa cum remarcă William Dean Howells (Criticism and fiction 10-12, 27-28). Spre exemplu "sprâncenele mari și negre, mereu strânse asemeni Meduzei, ca și cum ar fi fost apăsate de o durere veșnică" sugerează calitatea remarcabilă a feței ei, făcând imposibilă confuzia că această față ar fi numai "foarte moale și tânără". În același timp asocierea acestor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de pe la Salva-Vișeu încoace, nu a mai avut reponsabilitatea unui grup de elevi în tabără și nu are nici cea mai vagă idee despre ceea ce implică astăzi o asemenea aventură. Profesor celebru la un liceu conservator, cu elevi disciplinați, aleși pe sprânceană și dopați intelectual pe banii părinților pentru a face față cererilor sale foarte înalte, domnul Talpalaru nu înțelege mai nimic din realitatea crudă a vieții de profesor obișnuit, cu elevi obraznici și agresivi, cu interlopi în clasă sau în comitetul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ițea sfidător și iconoclast, la mișto, manșeta ziarului anarhist Pravda. Unde sunt saloanele, șampania și Jockey Clubul? Rafinatul boier Paleologu ne-a părăsit, lasându-ne încă ușor alinați de vitalitatea, umorul și clasa diplomatului Neagu Djuvara; Andrei Pleșu, moștenitorul legal al sprâncenelor, unite mefistofelic, purtate de Nae Ionescu, cel care, protocronist și vizionar, a introdus pentru prima oară moda asortării tenișilor la costum și lavalieră încă în urmă cu trei decenii înaintea lui Versace, stă retras, în halat de mătase, în rezervele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
treburilor care nu-1 priveau În mod direct. Lică a sosit la Moara cu noroc Într-o dimineață. Autorul Îi schițează un portret sumar: cam de vreo treizeci și șase de ani, Înalt uscățiv la față, cu mustața lungă, ochii verzi, sprâncenele dese și Împreunate. Lică era porcar din cei ce poartă „camașă subțire și albă cu floricele, pieptar cu bumbi de argint și bici de carmajin... cu codoriștea de os Împodobit cu flori tăiate și cu ghintulețe de aur”. După ce s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]