12,817 matches
-
acte caritabile și filantropice, prin dragoste și prin stăruință în rugăciune pentru ei. Cu toate acestea însă, Criza familiei de astăzi nu poate fi totuși mai puternică decât binecuvântarea lui Dumnezeu Creatorul care a zis: „Creșteți și vă înmulțiți și stăpâniți pământul!” (Facere 1:28). Dacă îți pui nădejdea în Domnul Dumnezeu această criză poate deveni o binecuvântare pentru că și necazurile și greutățile ne dau o lecție de viață prin intermediul căreia de multe ori iubirea dintre cei doi crește. Căsnicia este
PR. PROF. DR. IOAN C. TEŞU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341414_a_342743]
-
Cel Sfânt pe Dumnezeul-Cuvânt. INTERPRET 1 : Scumpă Maică și Regină raiurile ți se-nchină îngerii ți se prosternă într-o dragoste eternă. Toți copiii buni ai Terrei pe cuprinsul emisferei fiindcă ești - te preamăresc Maica Pruncului Ceresc. Maica Pruncului Divin stăpânind Înaltul Cin. Cu fidelitate sfântă toți copiii tăi îți cântă Maică blândă și curată pururi binecuvântată. INTERPRET 2 : Duhu-n trupul fecioresc a zidit copil ceresc a zidit copil divin Lerui ler și linu-i lin. Și s-a răspândit în lume
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
piatră! NARCISA: (emoționată și surprinsă) Bine ai sosit la nunta noastră, vestite Conte! Contele o sărută pe frunte, apoi o eliberează din brațele sale și se întoarce către caleașcă. CONTELE DRACULA: Acesta-i darul meu de nuntă! NARCISA:(nu-și stăpânește emoțiile) Vă mulțumim pentru dar și prezență! Doream să vă cunosc! CONTELE DRACULA:(zâmbind) Mă bucur că cineva din rândul vostru mă iubește cu adevărat! De regulă pământenii fug din calea mea! PRINȚIȘOR: Dar poftește să te înfrupți din bucatele
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
drept ca de vreme ce în această umilință a inimii în care credem și mărturisim că niciodată nu putem să ne atingem pe merit acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un "alibi" pentru toate greșelile duhovnicești, de a se îmbrăca pe sine într-o pseudosmerenie, care constituie cea mai subtilă și cea mai periculoasă formă
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
Poeziei, Apocalipsa! În setea de divin, de absolut, un singur topos concret se particularizează ‒ acela al nașterii Poetului: „salut cumpăna fântânii din comuna Balaci, Deliorman (de ea mă agăț mereu cu disperarea înecatului)...” Printr-o tehnică specială, pe care o stăpânește cu har și meșteșug, juxtapunerea, ca procedeu literar, Theodor Răpan construiește în jurul fiecărui element al universului liric paranteze spre labirintul limbajului poetic în comunicarea cu Nemărginirea. Fascinante prin complexitate, adevăr și frumusețe, ele potențează trăirile ‒ imperfecțiuni ale suferinței ‒ dar care
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
vom iubi, după ce sperma lui de Inteligență Luminoasă va pătrunde în celulele tale, atunci se va petrece concepția angelică, tu vei fi însărcinată și vei naște când îți va sosi timpul un Fiu puternic și luminat care va domni și stăpâni peste toți regii și principii Pământului, încoronat cu coroana de aur a biruinței întru toate de către Înaltul Dumnezeu, care trăiește și stăpânește în veci vecilor! Eu sunt Coroana de spini cu care este încoronat iubitul tău, Genethilos, iar tu vei
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
însărcinată și vei naște când îți va sosi timpul un Fiu puternic și luminat care va domni și stăpâni peste toți regii și principii Pământului, încoronat cu coroana de aur a biruinței întru toate de către Înaltul Dumnezeu, care trăiește și stăpânește în veci vecilor! Eu sunt Coroana de spini cu care este încoronat iubitul tău, Genethilos, iar tu vei fi Vehiculul iubirii, încoronată cu lumina din Cerul Cristalin! Vino, să ne încoronăm! Să ne iubim! Să sporim Natura-Mamă! Au mai încercat
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
lor, au luat cu ele și l-au ascuns pe cel mai pur gând pe care l-a creat Măria Sa Timpul vreodată, gândul aducător de bine, de înțelegere și iubire fără opreliști - Gândul Fermecat. Scopul gândurilor rele este de a stăpâni împărățiile astrale. Fără Gândul Fermecat se vor nărui toate visele, se va răspândi Întunericul și vom pieri. O undă rece de vibrații străbătu întreaga adunare. Împăratul Meteor tuși cu înțeles și continuă: -Destinul astral mi-a prescris că voi mai
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
Măria Sa Timpul! -De ce e fermecat, bunicule? Poți să zbori cu el? -Cine are Gândul Fermecat poate zbura peste tot, în toată Lumea, poate vorbi cu pietrele, cu animalele,cu florile, poate inventa alte lucruri fermecate, poate face visul realitate, poate stăpâni Timpul...dar, mai ales poate iubi ca-n povești... -Vreau și eu să am Gândul Fermecat! -...Îl poate avea oricine. Trebuie doar, răbdare și înțelegere. -Și de ce se plânge lumea mereu că nu are timp? Că doar el e mare
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
plăcut!...Acum mă numesc Soare... și-mi place ! -Păi, nu te cheamă Soare? -Ba da, dar mă întreb de unde știu ei?... -Ha-ha-ha!...Vistiernice, ai îmbătrânit și caldura ta solară te-a zăpăcit. E clar ca lumina zilei pe care o stăpânești. Gândurile s-au întors în aceste forme de Viață și au transmis datele noastre. Deci, ceea ce am poruncit, se îndeplinește. - Măria Ta, un singur lucru nu-mi place: se cam bat între ei pe nimicuri, se urăsc din te miri
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
ce împrăștiau zeci de steluțe în jur. -Și l-ai găsit voinice?...Unde e?...Te văd bucuros și plin de lumină. -Măria Ta, rogu-te să-ți povestesc!...Am ajuns, în călătoria mea, la al noulea cer, acolo unde sunt stăpâni bătrânii Quasari și zburam mai departe dar, când au aflat ce căutam, energia puternică a bătrânilor nu m-a lăsat nici să trec, nici să mă întorc și dacă vreau Gândul Fermecat trebuie să răspund la trei întrebări: Ce este
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
în stâncă spre gura uriașă a prăpastiei. Urmează o explozie puternică și din mașinărie rămâne doar un foc ce se rostogolește la vale, spre hău, ca un glob cuprins de flăcări. Imperatorul este catapultat în afara autovehiculului. Acea forță care-l stăpânise dispăruse brusc. Cade liber și așteaptă din clipă în clipă să se strivească de vreun pinten stâncos. Dar deodată ceva plescăie în jurul său și un val de apă îl înghite. Căzuse într-un lac. INT. / LACUL DIN MUNȚI / NOAPTE Imperatorul
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
avea, De cel din depărtare cum de stiia? Putea fi seamăn acela de pește hotar? Pe când să-și strângă darul n-avea habar... Un vis de așa unitate nu s-a pomenit, Când turcul case, moschei aci și-a zidit, Stăpânea de prea mai mult ca și acas, De și credința în mai bine nu oferea răgaz... Iubea neamul și țara impanzindu-se în ea, Regasindu-se-n voința ce nu dorea să stea, O credință mai avea, lipitorile din ea
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]
-
de putem să iertăm acelora ce ne-au greșit, Putem să îmbătrânim frumos cu ghiocei albi la tâmplă Și fericiți că Armaghedonul nici de astă dată nu s-a împlinit. Răsplătiți vor fi aceia pe care necredinta, nu i-a stăpânit!. florentina crăciun fabyola Referință Bibliografică: VREMURI / Florentina Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 668, Anul II, 29 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Florentina Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VREMURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342201_a_343530]
-
starea lui de om solitar, căutător al pustietății, dar și la Graalul sacru al Mântuitorului. Pustietatea apare în poezia lui Bacovia ca dorință a meditației, a eliberării gândurilor de lumesc în care intra și grija lui față de boala care îi stăpânea trupul. Poezia „Decembre” îl definește în noua postură a chinului trupesc și a încercărilor bolii de a-i supune gândurile. Timpul rece creează în scrisul bacovian teama de umiditate și, atunci, apar onomatopeele ca scurgeri de viață și teamă de
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
cărora dorul de obârșie li se alina în același fel... „Banii se fac la pădure, din firez și din secure!” Cum nu i-a fost frică niciodată de muncă și nici nu a fost lipsit de curaj, în plus, fiind stăpânit de o ambiție de invidiat, Cornel Popa și-a cumpărat în Canada un teren împădurit, în munți, pe care urma să-l defrișeze, iar lemnul rezultat putând fi comecializat în scopul folosirii lui pentru stâlpi de telegraf. Părea a fi
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
într-o strânsoare dulce. Mângâierea este blândă, acaparatoare. Fierbinte. O simt din toată ființa lor... După un timp înoată către mal și se întind pe nisipul cald și primitor. Febra descrește, respirația își revine încet-încet la ritmul obișnuit. Rușine. Mândrie. Stăpâniți de sentimente ambivalente adorm în brațele iubirii. Dimineața treziți de primele raze, se scoală cu repezeală cuprinși de o anumită neliniște. Se despart fără vorbe. Nu există acel cuvânt care ar putea exprima sentimentele ivite. Cuvântul rămâne închis în ei
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
jertfa lui Iisus Hristos, manifestându-și prin aceasta calitatea sa de sacerdot a lui Iisus Hristos, Arhiereul cel veșnic. Cina euharistică la care martirii sunt chemați este pregătită, drept pentru care ei nu trebuie să o scape. Cugetarea lor era stăpânită de simțul comuniunii și al cuminecării la masa Stăpânului. Pentru un astfel de ospăț euharistic, trupurile lor trebuiau așezate pe altarul de jertfă, iar, dacă nu mureau acum, viața veșnică nu mai putea fi răscumparată prin moarte. Trupurile lor condamnate
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
care inversează, complet grotesc, ierarhiile valorice și batjocorește deplin normele axiologice: „Dacă stăteam în banca mea, puținii scriitori din Focșani, câți cunoșteam eu, mă priveau ca pe un pudel de casă, adică unul care dă prietenos din coadă, ușor de stăpânit și manipulat Cam asta era condiția ca să mă îngăduie în preajma lor ( ). În Vrancea ( )se simte mai abitir insuficienta tradiție și existența unei table de valori nedecantate, încă, la parametrii normalității ( ). Izolat, în apartamentul meu, ca într-o fortăreață, am fost
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
drept ca de vreme ce în această umilință a inimii în care credem și mărturisim că niciodată nu putem să ne atingem pe merit acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!"Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!"Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un "alibi"pentru toate greșelile duhovnicești, de a se îmbrăca pe sine într-o pseudosmerenie, care constituie cea mai subtilă și cea mai periculoasă formă
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
de la Dumnezeu. Cunoașterea care vine de la oameni este întărită prin grija cuvenită și prin exersare. Cunoașterea răsădită în noi de harul lui Dumnezeu prin credință este întărită prin dreptate, înfrânarea mâniei și milostenie. Prima cunoaștere o pot primi și cei stăpâniți de patimi, în timp ce a doua cunoaștere o primesc numai nepătimași, cei care la ceasul rugăciunii contemplă chiar lumina intelectului; ea însăși îi luminează. Superioritatea credinței față de rațiune a fost susținută chiar și de marii filosofi ai lumii. Astfel, Immanuel Kant
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]
-
poarte în lume. Iată cuvintele lui scrise de un spion de-al nostru: ,, Știți că între neamuri, cei care cârmuiesc, poruncesc lor, iar aceștia fac întocmai fără abatere. Între voi însă să nu fie așa, ci care va dori să stăpânească pe alții să fie robul acestora”. Iată deci ce voia acest Iisus care se dorea rege peste Iuda! Să dăm stăpânirea noastră sclavilor și robilor ca să stăpânească în locul celor legitimi, liberi și binecuvântați de preoții și de arhiereii noștri. În
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
abatere. Între voi însă să nu fie așa, ci care va dori să stăpânească pe alții să fie robul acestora”. Iată deci ce voia acest Iisus care se dorea rege peste Iuda! Să dăm stăpânirea noastră sclavilor și robilor ca să stăpânească în locul celor legitimi, liberi și binecuvântați de preoții și de arhiereii noștri. În fapt, el dorește o răsturnare a ierarhiilor în societate. O revoltă! Pricepeți ilustre? Cum ați reacționa mărite procurator dacă lumea s-ar întoarce cu susul în jos
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]